189,900 matches
-
cam duru în cot de noi. Pe noi, cei care i-am ales, Ne cam trimise la cules. Mânați flăcăi și m-ascultați, N-aveți cu biciu’-n ce să dați... Acum când anul se sfârșește Tot în războaie îi găsește. Vestita luptă pe ciolan Ce-o știm de douăzeci de ani. Cu-o singură deosebire... Ciolanul s-a făcut "subțire". Aproape c-a ajuns un os, Și nu mai e prea mult de ros. Dar nu te pune cu alesul
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_pentru_t_h_oti.html [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
așteptarea privirii/care le va fixa într-un sens/sau le va căuta unul nou,/altul decât al meu./ Dar cine-mi va spune?/cum se pot întrepătrunde două galaxii/a căror pulbere cosmică/rătăcește în sensuri opuse!” Fiecare poate găsi un alt sens al cuvintelor, și anume: sensul lui... și dacă cititorul - că e un simplu om, că e pasionat de versuri, că e critic - vine din spate cu un anume bagaj pe care va dori să-l introducă în
INTERVIU CU POETA VIORELA CODREANU TIRON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_scriu_din_suflet_interviu_cu_poeta_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/349614_a_350943]
-
s-au încumentat să-mi traducă versurile, considerându-le o provocare pentru ei - și trebuie să fac o paranteză - deoarece mi s-a spus poezia ta ridică mari dificultăți în traducere, nu știu dacă pot exprima toate sensurile tale, dacă găsesc cuvintele potrivite în limba în care traduc, pentru ceea ce scrii tu în limba română. Cei mai curajoși se pare că au fost traducătorii de limba maghiară și limba rusă... . Și până la urmă, au făcut-o și au fost mulțumiți de
INTERVIU CU POETA VIORELA CODREANU TIRON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_scriu_din_suflet_interviu_cu_poeta_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/349614_a_350943]
-
fac din nou greșeala să ne mai viziteze. Nu mică îi fusese mirarea, când constatase că toate autovehiculele circulau pe partea stângă,dar și-a amintit că Cipru fusese colonie britanică până în 1960 și regulile de circulație de acolo își găsiseră teren propice și aici. Până acum totul e bine,să vedem de-aici încolo ! Un hotel mare și impunător de patru stele, îl atrăgea ca un magnet, Krasus Beach Hotel. Și-ar fi dorit să se cazeze acolo într-o
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1449653533.html [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
o glumă bună, ceilalți amplificară vrând-nevrând efectul avut de cadou asupra colegului cu cel mai firav simț al umorului posibil! Papa?! El plecase ochii în jos meditând la nedreptatea ce i se făcea prin ce se întâmpla. Ce-o fi găsit-o și pe ființa asta să-și arate talentele tocmai pe el? ș.a.m.d. Orice tentativă de autodomolire îi eșua și basta! -Hai, acum să văd, care pe care! Cum e Papa, șoricelul?! Înfuriat? Zemos?! se auzi dinspre Diplomat
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
chiar dacă o făcea din glumă. Se vădea la el psihologia medicului... -Aaa, mari probleme aveam cu sendviciurile în clasele primare! răspunse înviorată Flower-Power. Dacă nu le decoram ca pe niște căței cu prăzi în gură, nici gând să le accepte. Găsisem la Predoleanu ajutor. V-aduceți și voi aminte de magazinul lui Eftimie Predoleanu de pe Sos. Ștefan cel Mare, cunoscut ca Ferometalul în vremea din urmă, nu?! Ei bine, acolo dibuisem niște forme pentru decuparea gogoșilor întruchipând diverse animăluțe. Am achiziționat
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
a pus-o în dulapul sau. S-a întâmplat ca dupa paști să fie trimis la Constantinopol pentru afaceri, uitând Sfântă Împărtășanie în dulap. Dar dăduse cheia de la dulap stăpânului sau. Într-o zi stăpânul a deschis dulapul și a găsit Sfântă Ipartasanie în batistă. Lucru acesta l-a întristat și nu știa ce să facă cu Ea, căci nu voia să se împărtășească cu ea pentru că era săvârșită de soborniceasca biserică iar el era eretic de-al lui Sever. Atunci
LIVADA DUHOVNICEASCA (26) de ION UNTARU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1381544469.html [Corola-blog/BlogPost/352430_a_353759]
-
masiv, înnegrit de vreme, ce amintea de lagărul Burneshei. -Aela! Climene! se auzi vocea iritată a prințesei amazoanelor. Vă caut de ceva timp. Talestri se apropie de prietenele ei și le privi dojenitor. -Nu ai să crezi pe cine am găsit aici, draga mea! zise Aela râzând și învârtindu-se, plină de veselie, în jurul prințesei. -Chiar așa? întrebă Talestri cu ironie în glas. -Daaaa! adăugă Liliana. Generalul armatei babiloniene e în trecere pe aici, cu una dintre garnizoane, un moment prielnic
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
lui Hammurabi, Codul lui Zamolxis, Pacea de o mie de ani " și dreptul de a înființa un “Stat Social-Planetar și Galactic-Universal”. Ei vor să înființeze un singur “Stat Universal Asistențial” ( știu că nu vă plac ințialele “SUA”, dar n-am găsit alte inițiale ) în care toți oamenii de pe planeta Pământ să trăiască în egalitate de șanse, într-o “libertate fără efort”. Ei vor să trăiască într-o noua Societate civilă, fără bani, fără “ mitul muncii dezinteresate”; fără state naționale, conduse de
ÎNTREBĂRI ESENŢIALE, LEGITIME ŞI OBLIGATORII PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PRETUTINDENI, DAR ŞI PENTRU TOŢI OAMENII DE PE PLANETA PĂMÂNT de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrebari_esentiale_legitime_si_obl_constantin_milea_sandu_1346760176.html [Corola-blog/BlogPost/343766_a_345095]
-
strângă profesorul din leafa lui și din donații. Trebuie să spunem că bibliotecă era aproape clandestina în casa lui Pumnul pentru că legile de atunci interziceau elevilor de a întreține biblioteci, scăpând de sub controlul autorităților. Eminescu știa locul fiecărei cărți, o găsea pe dibuite, cum s-ar spune. Junele bibliotecar își ia rolul în serios și din puținul lui face și donații bibliotecii trei cărți care-i poartă și semnătură. Acum în casa lui Pumnul citește tot ce era de citit. Bibliotecă
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
ia rolul în serios și din puținul lui face și donații bibliotecii trei cărți care-i poartă și semnătură. Acum în casa lui Pumnul citește tot ce era de citit. Bibliotecă gimnaziștilor era bogată pentru acele timpuri. În afară de Lepturariu se găseau opere de Asachi, C. Negruzzi, Iacob Negruzzi, Constantin Morariu, Nicolae Ritter de Flondor, Eusebiu Popoviciu, Alexandru Pelimon, C.D. Aricescu, Anton Pann, C. Stamati, Dimitrie Bolintineanu, Eliade Rădulescu, Vasile Alecsandri etc. Acum Eminescu citește și scrie poezii, fără însă a le
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Pumnul (unde îl aflai mai întotdeauna, duminicile și sărbătorile), hrănindu-se cu compuneri romantico-fantastice că Povestirile lui Hofftnann, Bianca Capello și literatura română câtă îi cădea lui în mâini. Cât despre istorie, dulapurile cu cărți ale lui Gh. Eminovici își găsiseră un nou cititor. Eminescu știa de acasa slova chirilica, iar lecțiile nu și le învăța după manuale, ci de-a dreptul din cărți mai vechi - negreșit din cronici pe care le avea de la Ipotești sau din bibliotecă lui Pumnul. Pentru
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
copiii lui Gheorghe Eminovici, numai poetul căpătase încrederea de a cerceta Bibliotecă pământeasca din Ipotești.” Tatăl poetului, deși nu avea o cultură deosebită, căpătase pasiunea de colecționar. Gheorghe Eminovici, adună cu frenezie manuscrise și cărți rare românești pe unde le găsea. Bibliotecă lui devenise așa de prețuita, încât mulți boieri și cărturari moldoveni îi cereau diferite cărți cu “împrumut pe garanție” Dintr-o scrisoare a lui Balș, aflăm ce cărți primise dânsul din acea bibliotecă: Istoria cavalerului de Grie (des Grieux
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
de care noi nici nu le cunoșteam urma. De cele mai multe ori nici nu știa ce lecție are de învățat, eșia nepregătit în fața profesorilor, dar putea să se descurce cu cunoștințele lui...” Teatrul îl cucerise în deosebi. Printre manuscrisele lui se găsesc câteva însemnări despre arta dramatică. Îl interesa meșteșugul, autorii însemnați, prefgătind o conferință de propagandă a ideei de cultură prin teatru, ținută la Blaj, iată fragmentul: «Teatrul, ca șibiserica, e în puterea lui Dumnezeu, care îndeamnă că sufletele să se
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
le subliniase cu plăcere, căutându-le chiar. Această deprindere, scria Stefanelli , o avusese și că elev gimnazist, la Cernăuți, unde scoteam o foaie așa zisă literară „Rândunica”: “ Eu eram tipograful, redactorul și expeditorul... Eminescu a început să publice diferite aforisme găsite prin cărțile răsfoite de el, între care și poezia„ Poetul”: Gânduri multe că furtună A cuprins o minte mare, Frământând că’n totdeauna Bozul lumii spre creiare etc. De pe acum istoria antică îl atrăgea. Într-o Istorie universală (Weltgeschichte) de
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
spre creiare etc. De pe acum istoria antică îl atrăgea. Într-o Istorie universală (Weltgeschichte) de Weller, carte plină de atracții, pe care o purta cu sine și la plimbare, și într-o Mitologie de G. Reinbeck (Mythologie fiir Nichtstudierende), Eminescu găsea mai multe cunoștințe despre lumea antică, despre babiloneni, asirieni, perși, inzi, egipteni, greci, români, de căte putea afla la scoala. Ajutându-l memoria, știa așa de bine la istorie, încât profesorul, vorbind în clasa a Il-a B despre tinerețile
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
munților Gilău sau Apuseni, de pildă. Am vizitat comuna Beliș, amplasată în ținutul moților, la o altitudine de 1050 de metri, cu 15 pensiuni agroturistice, oferind peisaje montane inundate de păduri de brad și de ozon, cum rar se mai găsesc în Europa. Localitatea extinsă și pe pantele Măgurii Călățele (cu 2 sate de vacanță în Călățele Pădure) dar și pe malurile lacului antropic Fântânele, de pe cursul superior al râului Someșul Cald, are un nou certificat de naștere decât în 1737
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
socotea, după 10 ani de ședere în România , dintre care șapte ani la Cluj-Napoca și 3 ani la munte, în județul Cluj, „de-al casei”. L-am întrebat apoi, de ce a plecat din Elveția. Răspunsul a fost uluitor: Unde mai găsești în Europa, o zonă atât de frumoasă, nepoluată și cu terenuri atât de ieftine? În Elveția o casă costă o jumătate de milion de euro, aici am mai mult decât o casă fiindcă am cumpărat încă 7 ha de teren
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
cerebral pe care l-a traversat în luna noiembrie anul trecut, cu complicații neurologice severe, Părintelui Adrian i s-au agravat și problemele pulmonare, la fiecare 3 - 4 luni el necesitând un tratament cu un antibiotic nou (și greu de găsit) la spitalele din orașele Târgu-Jiu și București. În spitalul bucureștean ”Dr. Marius Nasta”, Părintele Adrian Făgețeanu se afla internat de o săptămână pentru un asemenea tratament, el fiind adus într-o stare în care respira foarte greu. Așadar, din seara
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
i-a ispășit la Aiud, între anii 1950 - 1956. După eliberare a bătut la porțile mai multor mănăstiri, însă nu a fost primit nicăieri. Bolnav de o tuberculoză avansată, Părintele Adrian Făgețeanu s-a îndreptat către Lavra Lainiciului unde a găsit ajutor și alinare, sub mantia Preacuviosului Părinte Calinic Cărăvan. Aici Părintele Adrian s-a ocupat de școlirea fraților din mănăstire, mulți dintre ei fiind neștiotori de carte. A doua oară a fost ridicat la 8 noiembrie anul 1958 și condamnat
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
trebuie încălzit, încălzim. “Tatăl nostru carele ești în ceruri ... Mulțumim Ție, Doamne, pentru bucatele-acestea... .....Amin!” Mă așez evlavios la masă. Nu mai am o familie, în sensul tradițional...soț, copii, părinți. Omul acesta/copilul acesta îmi e un străin, dar ne găsim în Sfânta zi de Duminică, la prânz, și ne rugăm, bucurându-ne că suntem sănătoși. Îi mulțumim Celui de Sus pentru că ne ocrotește de temeri și ne întărește în singurătate. Mâncăm liniștiți. La radio cântă ceva frumos. După masă, el
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
postmodernă), Axie își propune să se sinucidă dar se trezește în veacul XX (sau poate XXI) cu toți vecinii pe cap, extrem de supărați. Dar acesta este doar unul din epiloguri, căci textul suportă mai multe (în cânturile 1-10) în care găsim diferite posibilități de structurare postmodernă a relației Esop-Axie care trece pe lângă cititor ca un carusel; finalmente se optează pentru „întotdeauna poporul are dreptate” și, la fel ca la un Caragiale redivivus nu ne bucuram de “un regim constituțional” ci “dăm
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_chirita_1488869248.html [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
udă S-o contopim acum din nou intru uitare, Uitarea aceea oarbă, uitarea aceea nuda Iertarea dragostei eterne, binefăcătoare. Dar cât de mult nisip și ce sarata-i marea Pe buzele avide de dragoste deplină, Din gustul neputinței de a găsi iertarea, Din întunericul care se vrea din nou lumină. În dragoste iubite, când ai pierdut curajul În repetabila-ntamplare a vietii de a fi trăită, Poti a te-ntoarce doar mimând mirajul De împlinire, în iubirea ideală, îndelung tânjita. Iubirea
NEBUNUL A MURIT de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1462098146.html [Corola-blog/BlogPost/378365_a_379694]
-
cu putere, tânărul licean partipicând la Liturghia de la catedrala „Alexander Nevsky“, unde frumusețea cu care erau ținute slujbele îl copleșea. Student și profesor, la Institutul Teologic „Saint Serge“ din Paris - Franța Începutul celui de-al doilea Război Mondial l-a găsit ca student la Institutul Teologic „Saint Serge“ din Paris, unde mai târziu, a și predat ca lector la catedra de Istorie Bisericească, dornic să aprofundeze situația Bisericii în secolul al XX-lea care, în diaspora, părea să fie în dezacord
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
ale timpului: în lumea naturii, în lumea istoriei, în lumea așteptării. În fiecare dintre acestea, omul se află într-o tainică căutare a bucuriei, a unui sens și a unei desăvârșiri absolute, a unei maxime împliniri, pe care nu o găsește. Timpul întotdeauna țintește spre o sărbătoare, spre o bucurie, pe care prin sine nu o poate oferi sau realiza. Aflat atât de mult în căutarea sensului, timpul devine însăși forma și imaginea lipsei de sens. Dar, în noaptea Paștilor, sensul
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]