1,959 matches
-
se execută rotații lente și controlate ale coloanei vertebrale în jurul axului longitudinal, (Foto 74, 75). Exercițiul 6 Din poziția decubit dorsal în sprijin pe umeri și brațe, un membru inferior flectat în aer, celălalt cu gamba pe gymball, se flectează gamba pe coapsă rulând în același timp gymball ul spre bazin, ( Foto 76, 77). Exercițiul 7 Din poziția stând cu omoplații în sprijin pe gymball, cu brațele întinse pe verticală, se ridică și se coboară bazinul, (Foto 78, 79). Exerciții utilizând
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
decubit lateral sprijinindu-se pe antebraț și braț, membrele inferioare suprapuse așezate pe gymball, se ridică bazinul până ce corpul formează o linie dreaptă, (Foto 80, 81). Exercițiul 9 Din poziția decubit lateral în sprijin pe antebraț, gymball-ul fiind ținut între gambe se execută ridicarea acestuia câțiva centimetri de la sol, (Foto 82, 83). Exercițiul 10 Din poziția decubit lateral în sprijin pe antebraț, picioarele suprapuse pe gymball, corpul perfect întins, se ridică ușor membrul inferior de deasupra, bazinul rămânând imobil, (Foto 84
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
suprapuse pe gymball, corpul perfect întins, se ridică ușor membrul inferior de deasupra, bazinul rămânând imobil, (Foto 84, 85). Exerciții utilizând gymball-ul pentru îmbunătățirea forței musculaturii abdomenului (drepții și oblicii abdominali) Exercițiul 11 Menținându-se gymball-ul între picioare la nivelul gambelor se încearcă atingerea genunchiului drept cu cotul stâng și invers, (Foto 86). Exercițiu 12 Din decubit dorsal cu membrele inferioare flectate la 90 , mâinile la ceafă, vertebrele lombare și fesele în sprijin pe gymball, se pivotează ușor trunchiul spre stânga
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
sprijin pe un picior, celălalt fiind flectat și așezat pe gymball, se execută flexii pe un picior, (Foto 89, 90). Exercițiul 14 Din ortostatism, menținând gymball-ul între trunchi și perete se execută flexii ale genunchilor până când unghiul dintre coapsă și gambă este de aproximativ 90 . Exercițiul 15 Același exercițiu ca precedentul, dar executat cu vârfurile picioarelor ușor ridicate, (Foto 91, 92). Exercițiul 16 : Din ortostatism în sprijin pe un picior cu gymball-ul poziționat între perete și trunchi, se execută flexii ale
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
Același exercițiu ca precedentul, dar executat cu vârfurile picioarelor ușor ridicate, (Foto 91, 92). Exercițiul 16 : Din ortostatism în sprijin pe un picior cu gymball-ul poziționat între perete și trunchi, se execută flexii ale genunchiului până când unghiul dintre coapsă și gambă este de aproximativ 90 , (Foto 93, 94). Capitolul VIII. DISPOZITIVE PENTRU STIMULARE PROPRIOCEPTIVĂ Propriocepția (din lat. Proprius, însemnând „al cuiva”) este simțul poziției părților corpului, în relație cu alte părți ale corpului vecine. Spre deosebire de cele cinci simțuri exteroceptive ale omului
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
UTILIZARE A DISPOZITIVELOR Testarea echilibrului static Testul “Flamingo” Materiale utilizate: Un suport din metal cu lungimea de 50 cm, înălțimea de 4 cm și grosimea de 3 cm. Subiectul va așeza un picior (la alegere), pe suport, apoi prin flexia gambei libere va prinde cu mâna de aceeași parte piciorul (glezna). Celălalt membru superior este întins și orientat oblic sus (foto 5). Examinatorul ajută la fixarea acestei poziții după care va lăsa subiectul liber și va porni cronometrul. Exerciții pe placa
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
Faza descendentă, cu rol în înălțare se desfășoară prin flexia activă a soldului (m. iliopsoas, drept anterior, drept inferior și sartoris), flexia pasivă a genunchiului și extensia gleznei (prin presiunea apei). În punctul final, când coapsa începe deplasarea în sus, gamba continua mișcarea spre fundul bazinului prin extinderea genunchiului și „biciuirea” apei, în principal cu partea dorsala a labei piciorului. În punctul maxim de flexie a genunchiului, unghiul dintre coapsa și gamba nu depășește 140°- 150°, iar adâncimea maxima pe care
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
În punctul final, când coapsa începe deplasarea în sus, gamba continua mișcarea spre fundul bazinului prin extinderea genunchiului și „biciuirea” apei, în principal cu partea dorsala a labei piciorului. În punctul maxim de flexie a genunchiului, unghiul dintre coapsa și gamba nu depășește 140°- 150°, iar adâncimea maxima pe care o atinge v ârful labei piciorului nu depășește 40cm. Faza ascendentă, sau pregătitoare, are rol în învingerea inerției loviturii descendente, prin schimbarea direcției de mișcare în sus, fără efort muscular excesiv
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
descendentă este accentuată, reprezentând principalul element al propulsiei și al alunecării înotătorului pe apă. Greșeli: a) faza descendenta: - flexia gleznei - limitează suprafața de presiune pe apa. - hiperextensia soldului - coapsa se deplasează spre verticala. b) faza ascendenta: - flexie pronunțată a genunchiului - gamba este scoasa din apa, lovitura descendenta consecutiva fiind realizata parțial in aer. c) mișcarea in ansamblu: - executarea mișcării la o adâncime prea mare. - M ișcări cu frecventa mare și cu amplitudine mică. - mișcări neregulate sau sacadate. - acțiuni inițiale din articulația
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
lovitura descendenta consecutiva fiind realizata parțial in aer. c) mișcarea in ansamblu: - executarea mișcării la o adâncime prea mare. - M ișcări cu frecventa mare și cu amplitudine mică. - mișcări neregulate sau sacadate. - acțiuni inițiale din articulația genunchilor - se depărtează doar gambele în plan sagital. - menținerea genunchilor în extensie - determină încordarea întregului membru inferior. 3.1.4. Coordonarea brațelor Coordonarea apucării presupune că în timp ce un braț se întinde alunecând spre înainte pe sub apă, celălalt braț execută vâslirea (ultima fază a apucării apei
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
ascendentă, este inițiată când călcâiul s-a scufundat mai mult decât șezuta. Prin flexia șoldului, coapsa este deplasată în sus, iar apa este presată pe această direcție cu fața dorsală a piciorului. Prin flexia genunchiului, determinată pasiv de presiunea apei, gamba este mai coborâtă decât coapsa. Mișcarea de biciuire a apei, inițiată la nivelul șoldului, continuă cu extinderea energică a genunchiului și se finalizează când membrul inferior este poziționat imediat sub nivelul apei. Vârfurile picioarelor pot sparge nivelul apei, sau se
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
ascendentă. Coordonarea picioarelor: Când un picior atinge punctul cel mai înalt al bătăii, celălalt picior este în poziția cea mai adâncă. Există însă o scurtă suprapunere a fazelor ascendente, care favorizează biciuirea apei. Greșeli: a) în faza ascendentă: - hiperflexia genunchiului - gamba este coborâtă aproape la verticală, determinând o creștere a rezistenței de formă, prin deranjarea curenților paraleli adiționali; - flexia gambei - limitează suprafața de presiune a apei; - flexia exagerată a șoldului - genunchiul iese din apă; se realizează mișcări de pedalare prin apă
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
mai adâncă. Există însă o scurtă suprapunere a fazelor ascendente, care favorizează biciuirea apei. Greșeli: a) în faza ascendentă: - hiperflexia genunchiului - gamba este coborâtă aproape la verticală, determinând o creștere a rezistenței de formă, prin deranjarea curenților paraleli adiționali; - flexia gambei - limitează suprafața de presiune a apei; - flexia exagerată a șoldului - genunchiul iese din apă; se realizează mișcări de pedalare prin apă, împiedicând astfel înaintarea. b) în faza descendentă: - menținerea gleznei în extensie - șoldurile și trunchiul sunt ridicate prin contra-forță reprezentând
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
în faza descendentă: - menținerea gleznei în extensie - șoldurile și trunchiul sunt ridicate prin contra-forță reprezentând un element negativ pentru aliniamentul orizontal; c) mișcarea în ansamblu: - mișcări cu frecvență mare și amplitudine mică - mișcări neregulate; - acțiuni inițiate din genunchi - se depărtează gambele în plan sagital, iar eficiența lucrului scade simțitor; - menținerea genunchilor în extensie - este încordată inutil musculatura membrelor inferioare. În general, aceste toate greșeli produc o creștere substanțială a rezistenței hidrodinamice - frontală, de frecare și turbionară - iar mișcările se realizează cu
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
șezută. Flexia șoldurilor când bazinul coboară și trunchiul se ridică pentru a efectua inspirația. Astfel, coapsele prezintă o suprafață progresiv înclinată, iar moleculele de apă alunecă lent în jurul lor, determinând formarea de curenți turbionari mici. În momentul maxim al flexiei gambelor pe coapse, picioarele sunt în eversie (mișcare complexă - flexie, pronație, abducție); Pentru o mai bună apucare a apei se recomandă extensia degetelor labei piciorului, în momentul maxim al flexiei gambelor pe coapse. În momentul în care picioarele și laba piciorului
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
formarea de curenți turbionari mici. În momentul maxim al flexiei gambelor pe coapse, picioarele sunt în eversie (mișcare complexă - flexie, pronație, abducție); Pentru o mai bună apucare a apei se recomandă extensia degetelor labei piciorului, în momentul maxim al flexiei gambelor pe coapse. În momentul în care picioarele și laba piciorului, au ajuns în punctul maxim al flexiei, mișcarea nu trebuie oprită sau încetinită pentru că ar fi necesar un efort suplimentar pentru a le mișca din nou. Mișcarea de propulsie pe
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
faze: aă Descendentă, cu rol de înălțare. Se desfășoară prin flexia activă a șoldurilor, flexia genunchilor și extensia gleznelor, determinate pasiv de presiunea apei pe fețele dorsale ale picioarelor. În punctul final, când flexia șoldurilor este de aproximativ 70°-80°, gambele cont inuă mișcarea spre fundul piscinei, prin extinderea genunchilor și „biciuirea” apei. b) Ascendentă sau pregătitoare, cu rol de învingere a inerției loviturii în jos, prin schimbarea direcției de mișcare, fără efort muscular excesiv. Se execută prin extinderea simultană a
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
amplificată la nivelul coloanei cervicale. Greșeli: a) în faza descendentă: - flexie în articulațiile gleznelor - limitează suprafața de presiune pe apă; - flexie exagerată a șoldurilor - coapsele se deplasează spre verticală, determinând creșterea rezistenței la înaintare; b) în faza ascendentă: - flexia genunchilor - gambele sunt scoase din apă, lovitura descendentă consecutivă fiind realizată parțial în aer, deasupra apei, fără eficiență; - neexercitarea unei presiuni optime în articulațiile genunchilor - duce la ineficienta loviturii; c) pe mișcarea în ansamblu: - executarea bătăii „biciuite” a picioarelor la o adâncime
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
C.M.S. Posedă rezistență, îndemânare, suplețe coordonare și forță. Înotătorul craulist (50m-100m) este caracterizat prin înălțime mare însoțită de greutatea corespunzătoare, robust, înregistrând cele mai mari dimensiuni ale toracelui, umerilor, proporțional în ceea ce privește reperele antropometrice cu mențiunea că lungimea palmei și a gambei au valorile cele mai mari. Pe plan biomotric el dispune de o forță mare de vâslire, care datorită caracterului tehnicii de înot craul asigură viteză mare de înaintare. Înotătorul craulist fondist (1500m) are înălțimea și greutatea la valorile cele mai
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
față de craulistul vitezist la lungimea antebrațului, a trunchiului, a tălpii piciorului, a întregului picior, la circumferința pumnului, a antebrațului, a genunchiului. De asemenea, în comparație cu craulistul fondist are valori mai mici la lungimea antebrațului, a brațului, a circumferinței gleznei și a gambei. Aceste diferențe ne fac să-l păstrăm mai aproape de craulistul vitezist, fapt care ne ajută să înțelegem mai bine caracterul efortului pe distanța de 400m, zonă mixtă, la performanțe situate sub limita celor 4 minute. Înotătorul spatist (100m și 200m
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
greutate atinge valoarea cea mai mare. Somatic, valorile membrelor se află la cotele cele mai reduse. Surprinzător de mare ne apare lungimea trunchiului și lățimea șoldurilor. Normale sunt valorile lungimii picioarelor, circumferința gleznelor, a coapsei și gradul de rotare a gambei din genunchi. Pe plan biomotric se remarcă forța cea mai mare la mișcarea picioarelor și la mișcarea combinată. Cu toate că din punct de vedere biomotric brasistul are cele mai ridicate valori, structura mișcării (alternanța vâslirii puternice a picioarelor cu vâslirea slabă
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
interzis să atingă prima un băiat se manifestă sub forma unor gesturi largi sau sub forma frământării în mână a unui obiect, îndreptat cu vârful spre posibilul partener. Alteori, fantasma atingerii unui partener deocamdată interzis se manifestă prin șederea cu gambele încolăcite, piciorul așezat dedesubt fiind îndreptat cu genunchiul spre posibilul partener. O altă atitudine ce manifestă nonverbal dorința de a avea un partener interzis este poziția studentei în fața profesorului atrăgător: cu mâinile încrucișate ținând caietul peste piept, coapsele strânse, picioarele
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de greutăți (transport de obiecte ușoare, apucate cu ambele mâini, sprijinite la piept, pe umăr, individual și în perechi. - Ștafete și parcursuri aplicative. 6.Deprinderi motrice sportive elementare : Specifice atletismului : - Școala alergării : alergarea cu joc de gleznă, alergarea cu pendularea gambelor la spate, alergarea cu genunchii sus, pasul adăugat, pasul încrucișat - pasul alergător în tempo moderat, pasul lansat de viteză, startul din picioare ; - Școala săriturii : pasul săltat, pasul sărit, desprinderi unilaterale efectuate din mers sau alergare ; - exercitii pregătitoare pentru săritura în
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
realizată individual și în perechi. - Transport de greutăți (transport de obiecte, apucate cu ambele mâini, individual și în perechi. -Ștafete si parcursuri utilitar-aplicative. 5.Deprinderi motrice sportive elementare : Specifice atletismului : - Școala alergării : alergarea cu joc de gleznă, alergarea cu pendularea gambelor la spate, alergarea cu genunchii sus, pasul adăugat, pasul încrucișat, alergare cu pendularea gambelor înainte - pasul alergător în tempo moderat, pasul lansat de viteză, startul din picioare, pasul alergător de accelerare, startul de jos ; - Școala săriturii : pasul săltat, pasul sărit
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
mâini, individual și în perechi. -Ștafete si parcursuri utilitar-aplicative. 5.Deprinderi motrice sportive elementare : Specifice atletismului : - Școala alergării : alergarea cu joc de gleznă, alergarea cu pendularea gambelor la spate, alergarea cu genunchii sus, pasul adăugat, pasul încrucișat, alergare cu pendularea gambelor înainte - pasul alergător în tempo moderat, pasul lansat de viteză, startul din picioare, pasul alergător de accelerare, startul de jos ; - Școala săriturii : pasul săltat, pasul sărit, desprinderi unilaterale efectuate din mers sau alergare, desprinderi la un anumit număr de pași
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]