8,861 matches
-
a campaniei electorale pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024 EMITENT CONSILIUL NAȚIONAL AL AUDIOVIZUALULUI Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 306 din 5 aprilie 2024 Având în vedere dubla calitate a Consiliului Național al Audiovizualului, de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale și de autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale, conform dispozițiilor art. 10, 35-39, art. 53 lit. y) și art. 54 alin. (1) și alin. (2) lit. g) din Legea nr.
DECIZIE nr. 149 din 3 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281090]
-
rămâne în vigoare contractul de fideiusiune existent; ... (ii) în completarea garanțiilor minime prevăzute la pct. (i), instituția de credit poate suplimenta structura de garanții și cu alte garanții suplimentare convenționale, respectiv cu garanții reale și/sau personale constituite de beneficiarul finanțării/terți garanți în favoarea instituției de credit și a FGCR, proporțional cu procentul de garantare. ... (la 08-11-2024, Litera j) , Articolul 5 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 1. , Articolul I din ORDINUL nr. 413 din 7 noiembrie 2024, publicat în MONITORUL
PROCEDURĂ din 28 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279534]
-
rămâne în vigoare contractul de fideiusiune existent; ... (ii) în completarea garanțiilor minime prevăzute la pct. (i), instituția de credit poate suplimenta structura de garanții și cu alte garanții suplimentare convenționale, respectiv cu garanții reale și/sau personale constituite de beneficiarul finanțării/terți garanți în favoarea instituției de credit și a FGCR, proporțional cu procentul de garantare. ... (la 08-11-2024, Litera j) , Articolul 6 , Capitolul IV , ANEXĂ a fost modificată de Punctul 3. , Articolul I din ORDINUL nr. 413 din 7 noiembrie 2024, publicat în
PROCEDURĂ din 28 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279534]
-
silită a societății debitoare/bunurilor debitoarei, anterior deschiderii procedurii insolvenței, numai dacă există dosar de executare silită deschis separat pentru societatea debitoare. (6) Sumele recuperate de către instituția de credit pe cale amiabilă de la terți, care nu sunt prevăzuți ca garanți în contractul de credit, se împart proporțional cu procentul de garantare prevăzut în contractul de garantare sau actele adiționale la acesta. (7) Pentru stabilirea cuantumului garanției de plătit, soldul restant al creditului garantat de FGCR se va diminua cu eventualele
PROCEDURĂ din 28 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279534]
-
executarea silită a societății debitoare/bunurilor debitoarei, anterior deschiderii procedurii insolvenței, numai dacă există dosar de executare silită deschis separat pentru societatea debitoare. (6) Sumele recuperate de către instituția finanțatoare pe cale amiabilă de la terți, care nu sunt prevăzuți ca garanți în contractul de credit, se împart proporțional cu procentul de garantare prevăzut în contractul de garantare sau actele adiționale la acesta. (7) După încasarea conform alin. (1) , instituția de credit comunică FGCR, în termen de 5 zile lucrătoare, sumele încasate
PROCEDURĂ din 28 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279534]
-
prevederile art. 5 lit. j) din Procedura de acordare și plată a ajutoarelor de stat în cadrul schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului“ la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 88/2024, cu modificările și completările ulterioare, beneficiarul finanțării/terți garanți constituie în favoarea instituției de credit, precum și a FGCR, în calitate de cocreditori, următoarele garanții: a) ipotecă legală asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise de beneficiarul schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului“ la instituția de credit (se
PROCEDURĂ din 28 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279534]
-
sau Decizia nr. 30 din 27 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 16 februarie 2016). Totodată, trebuie avute în vedere și dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției“, și cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, „în România, respectarea (...) legilor este obligatorie“. Astfel, Curtea a constatat că reglementarea adoptată cu nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate
DECIZIA nr. 727 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280623]
-
filosofice abstracte. Prin urmare, drepturile fundamentale sunt influențate de principiile de bază care călăuzesc însăși existența statului, iar conținutul lor normativ ține cont de această situație. Desigur, numai Curtea Constituțională este cea competentă să aprecieze asupra acestui conținut, întrucât este garantul supremației Constituției și unica autoritate de jurisdicție constituțională din România [a se vedea, în acest sens, art. 142 alin. (1) din Constituție, precum și art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992]. De asemenea, conținutul drepturilor și libertăților
DECIZIA nr. 478 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284710]
-
Constituționale nr. 258/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 29 mai 2023. Curtea Constituțională a arătat, la paragrafele 26 și următoarele din decizia menționată, că intervenția mai energică a Curții, impusă de rolul său de garant al supremației Constituției prevăzut de art. 142 alin. (1) din Legea fundamentală, este cu atât mai necesară cu cât cadrul normativ în prezent în vigoare, prin care este stabilită răspunderea materială a polițiștilor pentru pagubele produse, este reprezentat de Instrucțiunile
DECIZIA nr. 2.425 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284821]
-
vedere că generează încălcarea art. 16 și 21 din Constituție, sens în care invocă Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014, prin care Curtea Constituțională a reținut că dacă în discuție este o omisiune legislativă, în virtutea rolului său de garant al supremației Constituției, nu poate ignora viciul de neconstituționalitate existent, deoarece tocmai omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea unui drept fundamental. Or, în speță, autorul excepției susține că tocmai omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează
DECIZIA nr. 185 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287556]
-
contencios constituțional are doar o valoare orientativă, mai ales în condițiile în care, în partea finală a deciziei, la paragraful 32, s-a subliniat că, „având în vedere dispozițiile art. 142 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora «Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției», coroborate cu cele ale art. 126 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, în virtutea cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, iar competența instanțelor judecătorești
DECIZIA nr. 31 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286809]
-
nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14. ... 32. Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 142 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora «Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției», coroborate cu cele ale art. 126 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, în virtutea cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, iar competența instanțelor judecătorești
DECIZIA nr. 31 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286809]
-
serviciile secrete, dar și în asociațiile și societățile oculte, secrete, discrete sunt obligatorii; ... – excluderea factorului politic de la numirea în funcție a judecătorilor, respectiv a Președintelui României; se impune regândirea acestui mecanism în condițiile în care propunerile de numire aparțin garantului independenței justiției, respectiv Consiliului Superior al Magistraturii; pentru procurori propunerea de numire în funcție poate fi formulată de către Ministerul Public, ale cărui atribuții sunt exercitate, în prezent, prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
cetățeanului de a dispune liber de averea sa. În domeniul justiției, articolul 125 subliniază inamovibilitatea judecătorilor și condițiile legale pentru numirea, promovarea sau sancționarea acestora, iar articolul 133 detaliază structura și atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv rolul său de garant al independenței justiției. Un alt aspect deosebit de relevant este reprezentat de modificările aduse articolelor care reglementează structura și funcționarea Curții Constituționale. Astfel, articolul 143 stabilește noile condiții pentru judecătorii acestei instanțe, iar articolul 146 detaliază competențele Curții, inclusiv pronunțarea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
consolidarea statului de drept într-o societate care își pune tot mai multe speranțe în justiția corectă și imparțială. Prin această schimbare, Constituția ar deveni un document mai viu, mai adaptat realităților complexe ale lumii în care trăim și un garant mai puternic al drepturilor cetățenilor. Revizuirea articolului 27 alin. (3) nu este doar o chestiune de actualizare legală, ci și o declarație de principii, un angajament că România va continua să protejeze drepturile și libertățile nu doar ca o măsură
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
funcții și instituții publice. Necesitatea revizuirii acestui text constituțional își are rădăcinile în istoricul problematicilor legate de politizarea excesivă a funcțiilor-cheie ale statului. Judecătorii Curții Constituționale, Avocatul Poporului, magistrații, procurorii și alte categorii de funcționari publici trebuie să fie veritabili garanți ai imparțialității și echidistanței în fața legii, iar apartenența lor la partide politice poate umbri această obligație fundamentală. În ultimii ani, am fost martorii unor cazuri în care liniile dintre puterea judecătorească și cea executivă sau legislativă s-au estompat
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
simbol al maturizării juridice a statului. Amendamentele propuse reflectă o înțelegere profundă a importanței drepturilor individuale și a mecanismelor de protecție juridică în fața abuzurilor de orice natură. Prin aceste schimbări, statul român își reafirmă angajamentul de a fi un garant al dreptății și al respectului pentru demnitatea umană. ... 17. Alineatul (2) al articolului 62 se modifică și va avea următorul cuprins: În Parlamentul României vor fi reprezentați cetățenii care au ales un partid care a obținut cel puțin 1% din
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
un sistem exclusiv civil, astfel cum reglementează textul constituțional revizuit, contribuie la consolidarea încrederii publice și la prevenirea abuzurilor care ar putea surveni în contextul unor structuri cu profil militar. Schimbarea propusă pentru alineatul (5) subliniază rolul Parlamentului ca principal garant al suveranității naționale în ceea ce privește prezența trupelor străine pe teritoriul României. Această prevedere consolidează principiul democratic conform căruia deciziile de o asemenea gravitate trebuie luate cu transparență totală și în deplin acord cu reprezentanții aleși ai poporului. În
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
din Franța, Cour de Cassation, are atribuții similare, fiind responsabilă de asigurarea unei aplicări uniforme a legii în întreaga țară și de revizuirea deciziilor instanțelor inferioare, când este necesar. Este un exemplu clar de instanță supremă care funcționează ca un garant al coerenței și consecvenței în aplicarea legii, un pilon pe care se bazează și propunerea de modificare a articolului 126 din Constituția României. Analizând modelul italian, unde Corte di Cassazione servește un scop similar, vedem cum această instanță supremă contribuie
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
132 din Constituția României nu este doar o necesitate juridică, ci și o expresie a evoluției societale și a aspirațiilor de progres ale națiunii. ... 40. Articolul 133 se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 15 membri, din care: a) 10 sunt aleși în adunările generale ale judecătorilor și sunt validați de Senat; aceștia sunt aleși: – 2 din rândul judecărilor de la judecătorii, de către
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
La aceeași instanță pot fi atacate hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii prin care se respinge sancționarea disciplinară a judecătorilor și procurorilor. (5) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției. (6) Inspecția Judiciară efectuează cercetarea prealabilă a judecătorilor și procurorilor și funcționează sub autoritatea ministrului justiției, ca direcție cu personalitate juridică, în cadrul Ministerului Justiției. La această direcție funcționează inspectori judiciari, care au o carieră juridică de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
o mai mare independență a procesului disciplinar, izolându-l de potențiale influențe politice. (5) Extinderea atribuțiilor CSM - propunerea de revizuire extinde atribuțiile CSM, menționând că acesta îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției. Aceasta înseamnă că CSM va avea un cuvânt mai greu în garantarea independenței sistemului judiciar, orientare care reflectă tendințele europene de consolidare a autonomiei justiției față de celelalte puteri ale statului. (6) Inspecția Judiciară sub autoritatea ministrului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
evoluție. ... 40. Rolul Curții Constituționale în asigurarea constituționalității legilor și tratatelor - articolul 146, prin noile modificări, subliniază rolul Curții Constituționale în evaluarea prealabilă a constituționalității legilor și tratatelor, precum și în soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate. Această instanță devine astfel un garant fundamental al conformității actelor normative cu principiile supreme ale statului, o condiție sine qua non pentru un mediu de afaceri predictibil și pentru securitatea juridică a investițiilor. ... 41. Efectul deciziilor Curții Constituționale - modificările aduse articolului 147 consolidează efectul deciziilor Curții
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), reflectă o preocupare pentru întărirea independenței justiției și pentru asigurarea unui proces de numire și sancționare transparent al magistraților. Prin aceste modificări se urmărește creșterea responsabilității și eficienței CSM în rolul său de garant al independenței sistemului judiciar. De asemenea, se propune o mai mare implicare a societății civile și o separare clară a puterilor în stat, prin limitarea influenței executive și legislative asupra deciziilor CSM. Articolul 134, în noua sa redactare, abordează procedura
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior și funcțiilor didactice de la Institutul Național al Judecătorilor și Procurorilor și Școlii Naționale de Grefieri. ... 40. Articolul 133 se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 15 membri, din care: a) 10 sunt aleși în adunările generale ale judecătorilor și sunt validați de Senat; aceștia sunt aleși: – 2 din rândul judecărilor de la judecătorii, de către
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]