2,190 matches
-
contradicțiile din care se înfiripă. Mao n-a fost un lumpen-revoluționar incult, mărginit și lesne manevrabil. Dimpotrivă: încă din tinerețe s-a afirmat ca un intelectual remarcabil, publicist de forță, întemeietor de reviste și autor al unor articole de răsunet. Gazetarul englez Snow, care i-a luat primul interviu, relatează că Mao "Lasă o senzație de forță a destinului." Este omul care a întors pe dos esența marxismului, decretând rolul primordial al țărănimii în revoluție, și nu al clasei muncitoare. L-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cultului personalității (pornit spontan, de jos, și nu impus de sus, ca la noi), dar mai degrabă confruntarea dură a teoriei cu realitatea. Inexistența soluțiilor imediate a dus la refugiul în utopie și-n apelarea la soluții aberante. Intelectualul Mao, gazetar și scriitor, declara, în 1960, că "evident, cititul prea multor cărți este dăunător". A inițiat "Marele salt" un eșec tragic, pe care și l-a asumat: "S-a produs haos pe scară largă și este vina mea." A înfometat țara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
oară fără apăsarea culpei, dizolvată și de efectele prescripției, și de consistenta distanțare în timp: uitarea e scrisă-n legile omenești. N-o mai fac în fața anchetatorilor penali, ci doar în prezența microfonului neutru al postului național de radio. Trei gazetari de la Radio România, Mariana Cononovici, Silvia Iliescu și Octavian Silivestru au cutezat o amplă investigare în culisele istoriei recente, publicând la "Humanitas" culegerea de mărturii "Țara, Legiunea, Căpitanul", cu subtitlul "mișcarea legionară în documente de istorie orală". Își plasează merituoasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
amorului" la tristele petreceri pe ultimul drum, de la simplitatea și modestia distracțiilor vremii, la rigoarea stratificării sociale potrivit rangurilor, titlurilor și slujbelor. Va fi având nepoți și Ion Grigoriu-Havas, considerat a fi fost unul dintre cei mai demni de respect gazetari ieșeni ai perioadei. Știu urmașii lui că acest reputat om de presă nu s-a împăcat în ruptul capului cu invenția telefonului și că nu l-a utilizat niciodată? Răspunsul lui la invitația de a ridica receptorul era, invariabil, același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vreme tocmai fusese criticat în revista sovietică "Voprosî istorii"... Nu știa că era programat pentru altă tranșă de demascări... * A u apărut, într-un singur volum, toate cele șase "Umbre" ale lui Aurel Leon. Veți găsi, în memorialistica scriitorului și gazetarului ieșean, sumedenie de epigrame, parodii, vorbe de duh, șotii, farse, cu care scriitorii din această parte a țării își onorau ăsta e termenul! confrații în perioada interbelică. Altă carte, nu de mult apărută, îl are ca autor pe Mircea Anghelescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
În 1932, toți scriitorii ieșeni au sărit în sprijinul năpăstuitului Bacovia, trei ani mai târziu, Kirileanu l-a salvat pe Iorga organizând o evadare... cu pluta, iar când, în 1933, a fost atacată crunt libertatea presei, condamnându-se în bloc "gazetarii vânduți", Sadoveanu s-a implicat decisiv: Deși străbatem împrejurări tragice, trebuie să continuăm a onora bunurile libertății. Îndeosebi, trebuie să păstrăm cuvântului scris privilegiul pe care-l are." Dacă adăugăm gesturile individuale de mare generozitate (G.M. Zamfirescu l-a cules
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
evreu Isaac de Pinto (originar din Portugalia și trăitor În Olanda) a luat poziție Împotriva defăimărilor lui Voltaire, susținând că evreii sefarzi (spre deosebire de cei așkenazi) sunt cultivați și iluminați (612, I, p. 69). 637. Călin L. Cernăianu, Recurs Eminescu. Suprimarea gazetarului, Editura Semnele Timpului, București, 2000. 638. Ion Rotaru, „Regret din tot sufletul nenorocita Întâmplare”, Dialoguri polemice, nr. 1, 19 februarie 2001, supliment al news-letterului on- line Bună dimineața, Israel !, ed. Uly Friedberg- Vălureanu, Haifa, http ://www.alpas.net/uli. 639
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
muncă, pământ, pâine sau școală, sunt ridicate la rangul cultului strămoșesc, insistându-se cu argumente asupra promovării lor zi de zi și în învățământul de astăzi. Prin pedagogia sa Dumitru Dascălu reușește să convingă cât de distructivă este optica unor gazetari care, repetenți tocmai la școala muncii și a pâinii câștigate în mod cinstit, cred că activitățile desfășurate de către copil la „mama acasă” ar însemna exploatarea copiilor de către părinți... Învățarea, mobilurile învățării, însăși școala familiei, școala și copilăria, coerciția în educație
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
legendară. Totuși, elita culturală americană e făcută mai ales din europeni, dacă ne gândim bine, statistic vorbind. Nu vreau să spun nimic disprețuitor față de mintea americană, care are virtuțile ei. Însă ce e important aici este că auzim opinia unui gazetar, a unui critic literar, a unui om de cultură care nu are tema rating-ului, nu are tema unui succes dezarticulat, de mase, care trebuie să-și facă treaba nu pentru o elită constipată, ci pentru mai mulți oameni decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
personal ar scrie, probabil, „O sear) Încânt)toare În Orientul Apropiat, cu un arhiepiscop armean”. M) hoț)r)sc s)-l las s) se bucure de dineu. C)utând un subiect de discuție cu soția mea (o dorinț) l)udabil)), gazetarul Îi spune c) la origine și el este român. Poate afirma acest lucru f)r) s) greșeasc), pentru c) familia lui a venit În Franța În secolul al XVII-lea. Cel mai important este Ins) faptul c) e francez sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
BRANIȘTE, Valeriu (10.I.1869, Cincu, j. Brașov - 1.I.1928, Lugoj), gazetar și memorialist. Este fiul Mariei (n. Vlad) și al lui Moise Braniște, prim-pretor. B., după ce a absolvit cu calificative excepționale Liceul de Stat din Sibiu, se înscrie la Facultatea de Litere din Budapesta, pe care o frecventează între 1887
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
grație erorilor speculative și practice împrăsciate de toate acele așa poreclite încercări de speculațiune metafisică?". Inflexiunea profesorului de filosofie din Satu Mare pentru orice gândire care "resultă din curentul opus" bisericii este evidentă. Din păcate ea falsifică și viziunea tolerantă a "gazetarului" față de catolicism și geniul poetului. Rândurile finale ale articolului răsună ca un glas de clopot: "...Dacă un spirit ca al lui Eminescu s`ar`fi lăsat a se stăpâni de acest influcs binefăcětor, ce însuși îl recunoscù esclusiv Catolicismului, desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cuvinte provenite "din regiunea nordică a Ardealului" de exemplu: cervereu, nana consultându-se "dimpreună cu Costa Carei" "cercetător din Serviciul Bibliotecii Academiei R.P.R." Costa Carei este sătmăreanul nostru din Sanislău, pe numele adevărat Coriolan Coltău, (n. 1919-m.1970) poet, gazetar, traducător al lui Ady Endre, Jozsef Attila, Petöfi Sandor despre a cărui "tălmăciri" Perpessicius va scrie în Revista Fundațiilor Regale (nr. 12, 1947). 22 M. Eminescu, Fragmentarium, Ediție după manuscrise, cu variante, note, addenda și indici de Magdalena D. Vatamaniuc
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
În deschidere e relevat un stadiu uitat al demolării valorilor, anume declanșarea „demascărilor” și a incitării la epurare nu în presa procomunistă, ci într-o publicație ca organul țărănist „Dreptatea”, care atacă virulent fie culturalii din guvernul Petru Groza, fie gazetari activi odinioară în slujba dictaturilor de dreapta. „România liberă” și „Scânteia” nu întârzie să preia tirul, și furia listelor negre escaladează, inflamându-se la maximum - pentru descurajarea ripostei - în preajma tuturor marilor măsuri politice de consolidare a noului regim. Sunt detaliate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
justiția și suportând consecințele, atunci ca și astăzi... Presa n-a putut decât să strige, să analizeze, să lupte, să deschidă breșe, să desvăluiască, sperând cu credință indubitabilă că „în luptă se înalță, nu se cade...” 10 Întocmai cum visa gazetarul Mihai Teliman, ieșit de la catedră și pătrunzând în „breasla jurnaliștilor care e ca adâncul de mare, cine pică o dată înăuntru, nu mai scapă”... Dar sosi-va și ziua noastră de înviere. Razele ei virginale se arată deja pe vastul orizont
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Rânduri simple, de Mircea Străinul, Nocturnă, de Aurel Repceanu, Însurăței, de Vasile Bota. Portretele, în litere ori și fotografie, ale unor personalități constituiau prilejuri de mândrie națională și de patriotism: poetul Constantin Berariu (în fotografia de mai jos), dar și gazetarul (de la Patria lui Valeriu Braniște, Deșteptarea, Tribuna, Gazeta Bucovinei, Încercări literare, profesor la Facultatea de drept din Cernăuți, primul director al Teatrului Național din Cernăuți, traducător și creator și de literatură în proză; sărbătorirea savantului N. Iorga, cu ocazia împlinirii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
merite deosebite în problema susținerii cabinetelor de lectură, publicând articole de fond, statutul tip (27 iulie 1895), regulamentul (în nr.7/1899), continuând ceea ce a făcut pentru sate revista politică (1886-1891) de la Suceava. * Constantin Morariu (1854-1927), poet, preot, traducător și gazetar, era nepotul mitropolitului Silvestru MorariuAndrievici, el însuși autor de versuri și de scrieri cu caracter teologic. Constantin Morariu a făcut parte, ca student, din societatea Arboroasa și a fost închis pe motive politice. Ca preot, a slujit mai întâi în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prin campania sa naționalistă din timpul neutralității, este arestat de autoritățile din Cernăuți în octombrie 1920 pentru că „a dus în ultimul timp o vehementă luptă împotriva abuzurilor comise de aceste autorități” este de părere Glasul Bucovinei, numărul 539. Împotriva arestării gazetarului s-au trimis telegrame de protest domnului ministru de interne și justiție, domnului general Averescu, domnilor Grigore N. Filipescu, Nicolae Iorga, A.C. Cuza și Costa Foru. În 1927, Dreptatea nr.794 din Cernăuți se adresa primprocurorului din localitate cu rugămintea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mult sau mai puțin lămurit, amintirea vechilor noastre legături cu Moldova. Aceste elemente sunt: numeroasa populație răzășească de prin satele dintre Prut și Nistru, și vechea țărănime băștinașă, aceasta deosebinduse în toate privințele de populația importată. Este datoria noastră, avertiza gazetarul, de a merge în mijlocul poporului și a aduce, prin lămuririle noastre, fraților noștri înstrăinați bucurie și mângâiere, iar străinilor neîncrezători și chiar dușmănoși dovada împăciuitoare a spiritului nostru de toleranță și a respectării drepturilor minorităților.” Comentatorul N. Cotos, scria un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
revista Dacoromânia. A condus, între 1906 și 1940, colectivul de elaborare a Dicționarului Academiei Române... Deși este consemnat că „a colaborat la cele mai de seamă „reviste de specialitate românești și străine” nimic nu se vorbește despre activitatea sa politică, de gazetar patriot la Glasul Bucovinei unde și-a pus mintea și umerii la înfiriparea și consolidarea din Cernăuțiul românesc a României Mari. Și asta se știe de ce, răsfoind cărțile de istorie, ziaristica vremii... * „Tezaurul românesc” este titlul unei informații din Glasul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prin atâtea risipe, atâtea lefuri exagerate și pensiuni exorbitante”. ... Convins că împărtășiți și dumneavoastră sentimentele mele patriotice, sunt și rămân al dv. Devotat servitor, I.L. Caragiale, fost impegat cl.I în administrația Centrală R.M.S. Trecând peste bruma de patriotism pomenită, gazetarii de la Poporul consemnau știri diferite la 25 decembrie 1926: „Cât costă pe țară un parlamentar? Din calcule făcute reiese că un parlamentar încasează anual aproximativ 312.000 lei. Din costurile lor personale, ce profit dau ei țării în schimbul acestor bani
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Arad). El năzuia către o țintă mai înaltă, care să aibă în vedere numai binele neamului. În 1934 redactor responsabil și președinte al comitetului de redacție era Teodor Bujor. Se folosea Tipografia Guttman, Cernăuți. La Voluntarul Bucovinean a lucrat și gazetarul Vasile Plavan, mort la 49 de ani și înmormântat la cimitirul din Cernăuți. Ziarul trăia din subvenții publice și cotizația de la membrii Asociației voluntarilor bucovineni. Au mai semnat: Grigore Drăgan, institutor, S. Drăghici, București, dr. George Gherman, C. Dragomir. Din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Glasul Bucovinei în numărul său 606 din 7 ianuarie 1921. Deșteptarea, gazetă pentru popor, reapare în ianuarie 1921. În ea semnau: D. Marmeliuc, Livescu, Simeon Reli, econ. D. Furtună ș.a. Redacția și administrația în Cernăuți, strada Piața Unirii nr.3 * „Gazetarii sunt zilierii condeiului.” D.I. Lupaș „Literele sunt o republică nețărmuită...” „Pana ce ține în mână (gazetarul n.n.) nu este a sa, ci a publicului pentru care scrie...” „Limba este cartea neamului, titlul în puterea căruia un popor are dreptul la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ianuarie 1921. În ea semnau: D. Marmeliuc, Livescu, Simeon Reli, econ. D. Furtună ș.a. Redacția și administrația în Cernăuți, strada Piața Unirii nr.3 * „Gazetarii sunt zilierii condeiului.” D.I. Lupaș „Literele sunt o republică nețărmuită...” „Pana ce ține în mână (gazetarul n.n.) nu este a sa, ci a publicului pentru care scrie...” „Limba este cartea neamului, titlul în puterea căruia un popor are dreptul la viață și independență...” D. Bolintineanu Dimitrie Bolintineanu (18191872) Publicist, scriitor și poet, tipograf, editor și om
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Hotin (7-21 ianuarie 1919)” de Tatiana Duțu, Florin Anghel și „Unele considerații cu privire la originea familiei pictorului Epaminonda A. Bucevschi” de Ilie Luceac în nr.3; Ocuparea treptată a nordului Moldovei și numele Bucovina” de Ion Popescu - Sireteanu și „Vasile Plăvan, gazetar și publicist bucovinean” de Georgeta Plăvan - Ștefănescu în Glasul Bucovinei nr.4. În revista Glasul Bucovinei (Cernăuți București) a publicat și Dumitru Vatamaniuc articolele „Eminescu și Bucovina” (nr.2/1994) și „Eminescu și Foaia Societății pentru Cultură și Literatură Română
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]