4,992 matches
-
Reportofonul era la doar câțiva centimetri de bocancul meu. Am sărit în picioare, m-am întins după el, l-am înșfăcat și-am alergat înapoi cei câțiva pași până în cercul de lumină. Fără să mă opresc, am aruncat dictafonul în geanta de piele a lui Nimeni, încă deschisă pe podea. Am luat al doilea reportofon și apoi pe-al treilea, aruncându-le în geantă. Unde era al patrulea, cel spart? — Ce dracu faci? se auzi vocea fetei din celălalt capăt al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
alergat înapoi cei câțiva pași până în cercul de lumină. Fără să mă opresc, am aruncat dictafonul în geanta de piele a lui Nimeni, încă deschisă pe podea. Am luat al doilea reportofon și apoi pe-al treilea, aruncându-le în geantă. Unde era al patrulea, cel spart? — Ce dracu faci? se auzi vocea fetei din celălalt capăt al secției. — Dictafoanele, am început. Iată-l - al patrulea, spart în bucăți, cu puțin în afara cercului de lumină. Mi-am agățat geanta de piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-le în geantă. Unde era al patrulea, cel spart? — Ce dracu faci? se auzi vocea fetei din celălalt capăt al secției. — Dictafoanele, am început. Iată-l - al patrulea, spart în bucăți, cu puțin în afara cercului de lumină. Mi-am agățat geanta de piele pe braț și-am alergat spre rămășițele lui. Ce faci? Haide, aproape am scăpat aproape am scăpat aproape am scăpat... M-am lăsat la pământ și am început să arunc bucățile mai mari de dictafon în geanta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
agățat geanta de piele pe braț și-am alergat spre rămășițele lui. Ce faci? Haide, aproape am scăpat aproape am scăpat aproape am scăpat... M-am lăsat la pământ și am început să arunc bucățile mai mari de dictafon în geanta de piele, tresărind din pricina țigării care încă-mi ardea în colțul gurii. Am împrăștiat fumul albastru și-am cercetat rapid semiîntunericul din jurul meu. Mi se păruse că văd ceva, ceva întâmplându-se cu dalele din celălalt capăt al secției, capătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
sub mine imediat ce voi încerca s-o iau din loc, dar, deși tremurau, m-am ținut. Am pornit într-o alergare dureros de lentă, o alergare cu încetinitorul, un miliard de ani scurgându-se între un pas și celălalt, cu geanta de piele a lui Nimeni plină de dictafoane legănându-mi-se incomod pe braț. În fața mea se auzi zgomot de sticlă spartă când fata dădu cu scaunul în fereastră și lovi o dată, de două ori, de trei ori cu picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
susținută. M-am ridicat în picioare, mi-am șters mâinile de jeanși, am luat țigara, am așezat-o cu grijă între buzele uscate și am tras de câteva ori din ea pentru a nu se stinge. Agățându-mi pe mână geanta de piele a lui Nimeni, am luat-o în pas alert peste peluză după fată. Când am ajuns-o, era vârâtă cu capul și umerii într-o tufă mare de rododendroni neîngrijită. — Ce faci? — Mișcă, ordonă ea. Am făcut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
repezi și scurte, într-o suflare de vânt. Am cuprins-o cu brațele, găsindu-i mijlocul subțire, dar ferm sub jacheta mare de camuflaj. M-am adăpostit după ea pentru a împiedica țigara să-mi arunce scântei portocalii în ochi. Geanta lui Nimeni țopăia incomod la îndoitura brațului meu. — Mai e acolo? M-am întors. La mai puțin de cincizeci de metri în spatele nostru și ținând pasul, idei, gânduri, fragmente, frânturi de poveste, vise, amintiri țâșneau din iarbă într-o aversă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
În buzunarul meu. Ambală motocicleta după ce ne-am lovit de o denivelare, am făcut un salt și-am aterizat cu un pleoscăit. — În haină, pe partea asta. Înclină capul spre stânga. Mi-am desprins mâinile, m-am luptat să urc geanta lui Nimeni pe spate și am încercat să-mi vâr mâna nesigură în buzunarul hainei ei. În cele din urmă, am apucat ce se afla acolo. Semăna cu un mâner mic și umflat de lanternă, înfășurat în bandă neagră, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
fi putut rămâne acolo. Casa, antrenamentul, fragmentele, astea reprezentau o lume pe care o cunoșteam, o continuitate pe care o înțelegeam. Puteam să mă limitez la atât. Dar acum lucrurile erau diferite. Eu le făcusem diferite. Am băgat mâna în geanta de piele a lui Nimeni, dibuind după bucățile tăioase, de plastic rămase din dictafonul spart, scoțându-le una câte una. În cele din urmă, am găsit corpul principal al reportofonului călcat în picioare și-am extras cu băgare de seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
câteva minute am rămas tăcut, dându-mi timp să-mi revin complet și privind-o pe Scout într-un fel fix, de dimineață devreme, în timp ce scotea o pungă pentru haine și apoi le punea pe toate înăuntru. După ce termină, luă geanta de piele a domnului Nimeni de pe marginea patului și mi-o întinse. — Ce-i cu asta? — M-ai întrebat cine era, zise ea. Trage fermoarul părții laterale și răstoarnă totul. Pentru început, am inspectat atent geanta din priviri. Era scumpă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
înăuntru. După ce termină, luă geanta de piele a domnului Nimeni de pe marginea patului și mi-o întinse. — Ce-i cu asta? — M-ai întrebat cine era, zise ea. Trage fermoarul părții laterale și răstoarnă totul. Pentru început, am inspectat atent geanta din priviri. Era scumpă, bine făcută și plină de buzunare și compartimente. Spațiul principal era împărțit în două, o jumătate mai mult sau mai puțin goală, cu excepția câtorva bucăți de plastic negru de dictafon, cealaltă jumătate era închisă cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mai puțin goală, cu excepția câtorva bucăți de plastic negru de dictafon, cealaltă jumătate era închisă cu un fermoar mare, de bronz. — Dă-i drumul, zise ea, așezându-se pe pat și privindu-mă. Am tras fermoarul și-am vărsat conținutul genții pe sacul de dormit din fața mea. Zeci de tubulețe din plastic transparent mi se rostogoliră peste picioare. Scoaseră un zdrăngănit înfundat, strângându-se într-o movilă. Unele se rostogoliră sub pat, altele departe, pe podea. Am luat unul la nimereală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mine o dată, de două ori și apoi, iritată, reveni la normal. — Eric, spuse ea. Ce tot stai acolo ca o mătură. Mișcarea. 5.14 dimineața și roțile jeepului galben huruiau pe drumuri întunecoase. Mașina era plină de cutii cu cărți, genți cu de toate și-un Ian somnoros și nervos în cușca lui de transport. Mă așteptasem ca Scout să propună să facem ceva cu Ian - să-l ducem la o pensiune pentru pisici sau s-o rugăm pe Tușa Ruth
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-l las nicăieri și mintea mi-era încă prea amorțită și prea năucă de dimineață, ca să pot purta vreo discuție în contradictoriu pe tema asta. În schimb, încărcaserăm pur și simplu jeepul galben, pe tăcute, mecanic, și plecaserăm. Scout aruncă geanta cu pastile a lui Nimeni și cartea pe care mi-o trimisese în tomberonul din spatele parcării hotelului. La plecare, lăsasem pe masa de la recepție un bilet și un cec pentru o sumă mai mare decât contravaloarea șederii mele. Mă simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
am văzut rafturi cu cărți, parterul librăriei noaptea, nemișcat și tăcut, cu becurile acelea galben-portocalii „de avarie“ aprinse. În fața mea, silueta lui Scout deveni adevărata Scout când ea trecu pragul ușii și intră în librărie. Am urmat-o. Încărcați cu genți și cu o pisică roșcovană, am stat acolo - doi excursioniști care nu-și găseau locul acolo - în uriașa librărie închisă. — Pare ireal, nu? șopti Scout. — E... Nu reușeam să găsesc cuvintele potrivite pentru a descrie sentimentul, dar sistemul cutiei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
care numele autorului e scris mare și-n foiță de aur, ocupând jumătate din copertă. Însă Clio nu era nicăieri. Un fior de spaimă îmi străbătu ceafa. M-am hotărât să mă întorc în tabără. Cortul nostru dispăruse. Hamacul dispăruse. Gențile ei, gențile mele, totul. M-am uitat la celelalte locuri de campare ca să văd dacă nu mutase cumva totul cât eu fusesem la plajă, dar nu. Nu erau decât pământul nisipos netezit și găurile lăsate de cuiele cortului nostru. Hei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
autorului e scris mare și-n foiță de aur, ocupând jumătate din copertă. Însă Clio nu era nicăieri. Un fior de spaimă îmi străbătu ceafa. M-am hotărât să mă întorc în tabără. Cortul nostru dispăruse. Hamacul dispăruse. Gențile ei, gențile mele, totul. M-am uitat la celelalte locuri de campare ca să văd dacă nu mutase cumva totul cât eu fusesem la plajă, dar nu. Nu erau decât pământul nisipos netezit și găurile lăsate de cuiele cortului nostru. Hei! Un băiețel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
la școalé. El Îi aréta mamei sale caietele numai cu note de cinci și cînd era de joacé se juca, dar cînd era de Învéțat, Învéța. Da, a fost copil și Lenin. Da, a fost și el școlar. Și În geantă să pe vremuri A purtat abecedar. A rostit cuvîntul mamé Și duios l-a repetat Iar din mijlocul pédurii Mamei flori i-a adunat. Șasa Își aminti aceasté poezie și o repeté de cîteva ori În gînd. Lenin stétea deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
un gînd foarte plécut. Și cînd stétea pe sacul cu brebenei Șasa se gîndea tot la asta. Se duse și se așezé pe iarbé, În spatele școlii. Scoase din geanté un mér pe care Începu sé-l ronțéie. Ieri, cînd Își pregéti geantă, Îl puse acolo. L-a ales pe cel mai frumos, ca sé nu se facé de rușine dacé-l vede cineva cînd Îl ménîncé. Era un mér mare și roșu cu pete galbene pe el, care mirosea frumos. S-a gîndit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
buzunar și rémase cu ea În mîné. CÎnd s-a apropiat de tot, Șasa simți ceva În gît, așa cum simțea cînd vroia sé plîngé, iar cineva Îl punea sé ménînce. Sonia trecu atît de aproape, Încît era sé-l atingé cu geantă. - Sonia! Ea și-a Întors capul și s-a uitat la Șasa. Sonia mergea atît de Încet, Încît Șasa nici nu-și dédu seama dacé ea se oprise sau poate mergea Încet mai departe. Lui Șasa i se fécuse deodaté
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Ciulnița-n Săcele "tineri la fel de valoroși". Depersonaliza foarte apăsat. Bunicii generației PRO își lăsau și ei plete timide și decolorau blugii de Pașcani în genunchi, frecîndu-i cu cărămida, să pară mai americani. Utecistele volubile și dezghețate umblau cu clame în geantă, să le adune părul la spate. Ori cu un basc tovărășesc, tot pentru a le masca pletele. Ai fi zis că tunsoarea neregulamentară și ginșii erau principalii dușmani ai progresului socialistoid. În culisele postului, realizatorul șef de secție purta război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
când în când. Părea fascinată de povestea celor trei Philipi triogamici și vorbea numai despre iubitul ei de la mii de leghe distanță. Comunica cu el exclusiv pe calea undelor de câtăva vreme; celularul și laptopul, pe care le purta în geantă, erau singurele instrumente ale iubirii. Dar ce este iubirea altceva decât o încrucișare de unde calibrate pe aceeași frecvență și nimic mai mult? Poate tocmai de aceea, cea mai subtilă decompensare sau interferență a câmpurilor ei o poate distruge. Și noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de fagotul cactusului care intermitent râdea în sol major, râsete de coloratură auzeai de la figurinele emailate și viu colorate, indecent râdea strămoțapul și obraznic anticul Amoraș cu săgeata boantă, sacadat, ceasornicul, cucul pendulului de acum dar fără cuc, gros, dicționarele, gențile, penarele cu râs înfundat, pernele, fulgii din plăpumi, câlții din dormeză, rece, centrifuga mașinii de spălat, râșnița de cafea, mașina de tocat carne, rolele de la măsuța cu role râdeau șchiop, tremurau de râs flăcările lumânărilor de atmosferă, fremătau casele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
precum rufele călcate în rafturi, precum lenjeria strânsă în 4, în 8, în 12, în sertare, fețele de pernă în 2, se vor aduna printre bagaje. Moleculele și atomii s-au cam plictisit de monotonia somnului în vitrine, sertare, servante, genți și valize, eu le folosesc pe rând înnobilându-mi camera ori de câte ori aveam chef, cu lenjerie proaspătă, creându-mi astfel finalul unei etape, spălatul, dereticatul, însemnau altă bucată de viață, pe care o tocam nevăzut și o aruncam în creuzetul timpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
lor cu parfumul înecăcios al grătarelor și stropite cu vinuri din soiul licențiat la Bruxelles: Metabisulfit, 100 pastile = 1.000 decalitri. Cu capetele uriașe de prea mult creier, mârlanii acum brăileni reprezentau gena viitorului, acei extratereștri cu capul cât o geantă de voiaj de 50 de kg și trupul de copil subnutrit. Vocea lor era mult mai bine impostată decât a baritonilor celebri, din Iad, basul Petre Ștefănescu-Goangă îi invidia pentru asemenea forță datorată, de fapt, tutunului hibrid: 90% frunze de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]