4,959 matches
-
criterii. Regiunile de dezvoltare sunt menite așadar realizării dezvoltării la un anumit nivel de intervenție considerat funcțional. În cadrul regiunii, teritoriul este privit ca o unitate spațială funcțională, caracterizată de interrelații și dependențe multiple. În realitate, există un contrast remarcabil între generalitatea tendinței de regionalizare și diversitatea manifestărilor instituționale, la fel ca și între popularitatea noțiunii și dificultatea de a o defini. De aceea, realizarea unor studii comparative, foarte necesare, de altfel, între diferitele state europene în ceea ce privește regionalizarea trebuie realizate cu prudența
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ani au afectat comunitățile în maniere care puteau altera resursele structurale pentru activism. Lipsa unor date longitudinale împiedică formularea unor răspunsuri finale la întrebări de acest fel. Studiul meu va aborda aceste chestiuni recunoscând limitele pe care metodologia le impune generalității rezultatelor. Testarea modelelor participării în acțiune colectivă nu este o sarcină ușoară, precum reiese din imaginea fragmentată oferită de domeniul de cercetare. Am optat pentru o investigație calitativă în care am controlat cât mai multe dintre variabilele implicate. Am realizat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Un alt aspect interesant legat de efectele migrației internaționale asupra forței de muncă vine din selectivitatea fenomenului. Indiferent de tipul de migrație, tinerii sunt, cu predilecție, cei care se implică în deplasări internaționale. Situația este documentată, la un nivel de generalitate ridicat, în cazul României (Sandu, 2002). Dintre toate tipurile de migrație, este foarte probabil ca migrația preponderent clandestină pentru muncă să aibă, din acest punct de vedere, cea mai slabă selectivitate (Massey et al., 1998). Exemplul pe care îl oferă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de la distincția între tipuri de deplasări internaționale. Există câteva idei asupra cărora am încercat să insistăm. În primul rând, migrația internațională nu este un fenomen omogen. Definițiile, indiferent cât de elaborate, nu se pot plasa decât la un nivel de generalitate ridicat pentru a cuprinde diversitatea pe care astăzi o acoperă migrația. Tendința este una globală. România, deși relativ recent intrată în circuitul migrației internaționale, se încadrează în „normalitate” din acest punct de vedere. Tipurile de deplasări au cunoscut o dinamică
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cărora le sunt asociate tipuri de efecte rămâne, după părerea noastră, deschisă. Fudamental, migrația, indiferent de tip, se reduce la același fapt: dispariția pentru o perioadă (care poate deveni definitivă) a unui individ dintr-un spațiu. La acest nivel de generalitate, oricărui tip de migrație i se pot asocia aceleași tipuri de efecte. Fiecare tip de migrație are însă o cu totul altă capacitate de a influența un anumit tip de efect. Migrația pentru studii nu are un efect imediat asupra
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rețea de reacție pozitivă care determină oscilația. Oscilatoarele pilotate cu quartz au stabilitate și o precizie mai mare a oscilației (0.002%) pe când cele RC au o precizie de numai 0.01% -Alte semnale ARHITECTURA SETULUI DE INSTRUCȚIUNI 5.1. Generalități. CISC și RISC Arhitectura setului de instrucțiuni (ASI) este parte din arhitectura procesorului și este legată atât de partea de hard cât și de cea de programare. Prin intermediul său sunt definite tipurile de date, instrucțiunile, regiștrii, modurile de adresare, întreruprerile
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
iar acestea la rândul lor au însemnat o permanentă pendulare între idei și experiențe, între ipoteze și fapte, descoperiri concrete, între vise sau frământări și descoperiri epocale. Lista de coținuturi Introducere Capitolul I “Recoltarea,uscarea și condiționarea plantelor medicinale” 1. Generalități,definiții. 2. Recoltarea plantelor medicinale. 3. Sortarea materiilor prime vegetale proaspete. 4. Uscarea materiilor vegetale proaspete. 5. Condiționarea produselor vegetale. 6. Ambalare,marcare,depozitare,transport. 7. Alte recomandări. Capitolul II “Acțiunea terapeutică a principiilor active vegetale” 1. Cu acțiune asupra
Programa pentru CDŞ la biologie “resurse medicinale şi melifere”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rojezuc Cristina-Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1229]
-
8. Cu acțiune asupra aparatului digestiv. 9. Cu acțiune hormonala sau antihormonala. 10. Cu acțiune asupra pielii. 11. Cu acțiune antitumorală. 12. Cu acțiune paraziticidă. Capitolul III “Noțiuni generale privind obținerea unor extracte din plantele medicinale” 1. Definiții,clasificare 2. Generalități privind obținerea extractelor vegetale. Capitolul IV “Cămara cu leacuri ale naturii” 1. Din zorii istoriei. 2. Principiile active. 3. Aspirina din salcie. 4. O noua eră. Capitolul V “De la plantele medicinale la medicamente eficiente” 1. Bogația din plante. 2. Lupta
Programa pentru CDŞ la biologie “resurse medicinale şi melifere”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rojezuc Cristina-Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1229]
-
pildă anchete, chestionare individuale, îngrădite de întrebări fixate și identice pentru tot lotul de subiecți, sau statistici etc. -, ci să expun ceea ce am trăit familia mea și eu însămi în propria casă. Nu este vorba despre „un caz”, singular, pentru că generalitatea este asigurată prin observațiile proprii referitoare la alte familii sau prin relatările acestora. Subiectivism sau nu, tocmai prin relatarea „trăirilor” se poate remarca ecoul psihologic al unor „reglementări” sau „legi” altfel abstracte. Pentru că - deși într-o ambianță editorială ținând preponderent
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de semnalizare în forma unor imagini unitare, schematice a însușirilor concrete și a caracteristicilor obiectelor și fenomenelor, în absența acțiunii directe a acestora asupra analizatorilor; pot fi definite și ca imagini secundare ale realității care reflectă un anumit grad de generalitate și selectivitate. Caracterul mai mult sau mai puțin cuprinzător al reprezentărilor depinde în mare măsură de calitatea activităților perceptive; ne reprezentăm nu numai obiecte și fenomene care stau la baza constituirii noțiunilor concrete (inclusiv a unei părți însemnate din vocabularul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
singurul pe care poetul l-a publicat după al doilea război mondial. În multe dintre piesele de aici, din nou neoromanticul se însoțește cu neoclasicul. Atât prozodia veche, apelul insistent la miturile Antichității, situarea accidentalului în universal, a excepției în generalitate, cât și pledoaria implicită pentru rațiune („Cunoașterea e tot o cucerire”) sunt parametri ai clasicității. Istoria, văzută prin gândirea unui erou privilegiat al ei, Alexandru Macedon, nu mai apare ca o succesiune de evenimente cu conținut diferit, ci ca o
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
mai frumoase poezii”. O sublimare a sensurilor, o tentație de cristalizare în simbol, o sublimă dezagregare a simbolului, o comparare a lui în materie comparabilă cu fisurarea în stea a geamului mat, străbătut de o piatră transparentă [...] simbolul coboară din generalitatea lui, se filtrează făcând loc sentimentului singularizat, unic, capabil să reproducă vizual partea nevăzută a lucrurilor și să convertească în cuvinte ceea ce nu ține de cuvinte. NICHITA STĂNESCU Un modernist arhaic, avangardist cu măsură. El și-a altoit tradiționalismul din
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
temporalismului și istorismului modern”, și susține o amplă expunere intitulată Antropologia filosofică, în timp ce I. Popescu-Sibiu alege subiectul Psihanaliza în literatură. Dacă Horia Petra-Petrescu ajunge la concluzia că „poezia pare o regină detronată” (Puterea poeziei mai există?), Al. Dima consideră, în Generalități substanțiale, că tineretul e tot mai mult absorbit de roman și eseu, neglijând nuvela și poezia. Pe tema Revistele de provincie vor scrie Paul I. Papadopol și C. D. Fortunescu, amândoi afirmând că acestea sunt „pe nedrept hulite”. Papadopol mai
PROVINCIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289051_a_290380]
-
Fig.1. Modelul conceptual al managementului pacientului cu boală cronică de rinichi (modificat după Ghidul K/DOQI - National Kidney Foundation, Am J Kidney Dis 39 (Suppl February) 2002) Fig.3. Principiile hemodializei. Capitolul 16 COMPARTIMENTELE LICHIDIENE DIN ORGANISM. 16.1. GENERALITĂȚI. Apa este principalul component al organismului și reprezintă aproximativ 60 % din greutatea corpului la bărbați și 50 % la femei. Aceste valori scad la vârstnici și la obezi. Apa totală este repartizată în două compartimente, separate de membrana celulară: • 2/3
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
vizibilă în însemnările de drum din volumele Raite prin țară (1926), Impresii din Italia (I-II, 1930-1938), Peste hotare (1931). El este un descriptiv, care nu știe totdeauna să aleagă semnificativul, povestind cam fără nerv și plutind nu o dată în generalități exclamative. Se simte totuși prezența filosofului și a moralistului, care sondează dincolo de aspectul „turistic”, producând reflecții interesante, bunăoară asupra specificului unei țări sau numai al unui loc („l’esprit d’épargne” al locuitorilor din Lyon), asupra modului de viață al
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
păstrez,/ Ce voi face cu tine/ Când lut voi fi?” În așternerea văilor, volum retrospectiv în mare măsură, aduce o accentuare a singularizării insului din ce în ce mai delimitat de ceilalți („privească-mă cine e altul/ și va rămâne altul”), în ciuda captivității în generalitatea rituală a vieții, erosului, regresiei spre stingere. Dominantă e acum o lirică intimistă, cu tot mai frecvente, în vădită descendență bacoviană, ricanări sardonice pentru degradarea în alcoolism sordid: „Și iar paharul dus, îngropat/ în peștera cu dinții mei la gură
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
multiplica mai rapid decât cele de insatisfacție. Ciclul de cristalizare a unei legi cauzale ar putea fi următorul: ANALIZA TEORETICĂ (Model explicativ ipotetic al procesului de producere) → IPOTEZĂ DE RELAȚIE CAUZALĂ → VERIFICARE EMPIRICĂ A IPOTEZEI CAUZALE → LEGE CAUZALĂ. • Garanție a generalității relației cauzale, cât și a caracterului ei de lege. O regularitate empirică constatată într-un anumit context poate dispărea cu desăvârșire într-un alt context. Modelul explicativ ne oferă o bază pentru a presupune că o asemenea regularitate este mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care diferiți factori - profesia părinților, nivelul școlar, reușita școlară, vârsta la care a avut loc căsătoria, numărul de copii, gradul de inteligență etc. - o aduc în explicarea poziției sociale dobândite. Rezultatele sunt însă foarte fragile din punctul de vedere al generalității lor. Contribuția diferiților factori la explicarea statutului social actual al persoanelor este de așteptat să varieze substanțial de la societate la societate. Ea poate să înceteze să mai fie valabilă chiar și pentru societatea americană într-o altă perioadă de timp
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o resursă nelimitată și nedisputată. Alte resurse sunt rare fie în mod absolut, fie relativ, fiind solicitate de multe sisteme, motiv pentru care obținerea lor devine problematică. Este necesar să distingem, în al doilea rând, resursele în funcție de gradul lor de generalitate. Anumite resurse sunt utilizate doar de unele sisteme (materiile prime, de exemplu). Altele sunt solicitate de o mulțime sau chiar de toate sistemele care compun o societate: resurse financiare, timp și energie umană. Munții sunt o resursă pentru multiple activități
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
post factum, și nu ante factum, o luare la cunoștință a determinismului obiectiv. Conștiința are funcții justificative, explicative, și nu constitutive. Este clar că o asemenea poziție, prin exclusivismul ei, ne putem aștepta să o găsim formulată cu pretenții de generalitate doar în mod excepțional. Sunt însă multe situații în care ea este corectă. Destul de adesea, conștiința reală, pe care o depistăm complementar cu fenomenul social de explicat, poate fi interpretată în această perspectivă. Fenomenul social de analizat s-a constituit
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
avea ca obiectiv desprinderea marilor etape prin care, de-a lungul timpului, au evoluat speciile biologice, dar și mecanismele și forțele care au prezidat această evoluție. Imaginându-ne o asemenea teorie ca fiind completă, ne putem întreba ce valoare de generalitate are. Este ea aplicabilă la orice proces evolutiv biologic? Cu alte cuvinte, orice formă de viață ar trebui să evolueze conform acestei teorii? Sau teoria noastră nu reprezintă decât o generalizare empirică a unui proces unic, care s-a petrecut
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în legătură cu evoluția societății umane. O teorie generală a evoluției societății poate fi de două tipuri, constituind o generalizare strict empirică (determinarea caracteristicilor comune ale evoluției diferitelor comunități, evidențierea aspectelor lor comune sau diferențiatoare). O asemenea teorie nu are pretenții de generalitate în sensul teoriilor generale despre care am vorbit deja. Ea nu pretinde că poate să descrie evoluția în timp a oricărei societăți. Pe scurt, această problemă se referă la faptul că, în realitate, obiectele care aparțin unei clase generale - atât
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
strategii defensive construite de sociologi În cercetările efectuate: a) ,,stratagema” caracterului local al investigațiilor care le permitea cercetătorilor să descopere probleme sociale, disfuncții variate, ca, de exemplu, ,,căderea nivelurilor” În organizații, self-perpetuating bodies, În cadrul structurilor democrației socialiste etc., fără pretenția generalității acestora la Întreg sistemul socialist; b) adaptarea și specificarea unor concepte și teorii, ca ,,distorsiune intenționată”, pentru a evita reacția defensivă a sistemului; așa, de pildă, mișcarea sociologică americană privind dezvoltarea socială a organizațiilor a devenit ,,dezvoltarea umană” a Întreprinderii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asupra spațiului social al tranziției (L. Pop); teorii asupra sistemului politic și elitelor (V. Măgureanu; M. Milca; D. Dungaciu). Răspunsurile teoretice specifice ale sociologilor la provocările tranziției postcomuniste arată o gamă variată de concepte și teorii de nivel mediu de generalitate. În continuare voi oferi exemple din câteva domenii tematice: - teorii asupra socialismului românesc: foarte puțini sociologi români și-au dedicat eforturile analizei regimului comunist În România - programe de schimbare În anii ’60-’80, căderea regimului comunist, politicile publice În comunism
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
așeze În forme” (p. 79); că „forma abstractă studiată de geometrie are meritul de a reda legea reflexiunii ca un caz particular al legii refracției” (p. 81). Toți acești termeni, cu sferă mai mult sau mai puțin Întinsă, Înseamnă niște generalități abstrase de pe fapte similare și sunt echivalentul termenului lege. Asemenea generalități posedă, după oamenii de știință, două Însușiri de căpetenie: ele slujesc Întâi a prevedea faptele viitoare, apoi a le explica. Asupra punctului dintâi d1 Picard zice că „știința se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]