3,912 matches
-
la obținerea a trei selecții din soiurile Berlandieri x Riparia 140 Ruggeri selecția 59, Chasselas x Berlandieri 41 B selecția 6 (la ICDVV Valea Călugărească) și Berlandieri x Riparia Kober 5 BB selecția M54. Progresele înregistrate în domeniul biologiei și geneticii moleculare au contribuit la perfecționarea metodelor de lucru pentru lucrările de ameliorare a viței de vie. Îmbinarea biotehnologiilor moderne cu metode de ameliorare clasică pot constitui premise care să conducă la obținerea unor rezultate mai valoroase la aprofundarea cunoașterii bazelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în mod tradițional, se bazează pe ampelografie, care implică de fapt, descrierea și compararea caracterelor morfologice ale lăstarilor, frunzelor, strugurilor și boabelor. Vița de vie prezintă o variabilitate fenotipică foarte pronunțată, puternic influențată de factorii de mediu dar și una genetică legată de biologia și originea fiecărui soi în parte. Existența mutațiilor, selecția și înmulțirea vegetativă a soiurilor de viță de vie, constituie principalii factori care contribuie la creșterea variabilității genetice în cadrul soiurilor cultivate, la care se mai adaugă și procesele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiul analizat, iar altele 2 aveau variații mari, inclusiv extra alele. Concluzia acestor cercetări, confirmă o stabilitate somatică a markerilor SSR și existența ocazională a unui caz de mutație și chimism. Printre cele mai mari realizări ale cercetărilor din domeniul geneticii viței de vie sunt cele obținnute de cercetătorii francezi și italieni, care au reușit să descifreze harta genomului viței de vie, realizând după mai mulți ani de investigații harta genomului strugurilor soiului Pinot noir, fiind prima de acest fel pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
trebuia adăugată la fiecare ciclu. Acest neajuns a fost înlăturat după ce Saiki și colab, 1988 folosesc pentru prima dată o ADN polimerază termostabilă (ADN polimeraza Taq), extrasă din bacteria termofilă Thermus aquaticus, fapt ce constituit începutul unei noi ere în genetica moleculară, permițând automatizarea PCR; o pereche de oligonucleotide sintetice care poate fi ADN dublu sau monocatenar, circular sau linear. Aplicațiile tehnicii PCR sunt multiple, ele deschizând noi posibilități în biologia moleculară. Dintre acestea amintim: detectarea polimorfismelor genetice, care pot fi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mare buget ministerului de război și prea mic ministerului sănătății. Bismarck îl provoacă la un duel care nu a are loc, deoarece Virchow considera acest mod de confruntare ca fiind necivilizat. 5. Spira eredității Gregor Johann Mendel (1822-1884), călugăr, întemeietorul geneticii, deschide drumul care a condus la descoperirea genomului uman, un un secol și jumătate mai târziu. Acest călugăr se înscrie cu litere de aur în spiralogia biomedicală. În timp ce milioane de oameni mâncau mazărea în liniște, el devine obsedat de minunatele
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
gamet. Legea a treia, care este oarecum inclusă în prima lege, privește caracterul dominant și se numește Legea dominanței. Ea stipulează că unul din cei doi factori ("alele") este cel dominant, iar al doilea devine recesiv. Spiralogia anilor 1930-1940 reunește genetica lui Mendel cu selelecția naturală a lui Darwin într-un cerc care înalță biomedicina spre realizarea epocalei descoperiri a genomului. Theodor Heinrich Boveri (1862-1915) și Walter Stanborough Sutton (1877-1916) Walter Sutton (stânga) și Theodor Boveri (dreapta) Autorii teoriei cromozomiale a
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
În anul 1900, scrie capitolul "Redescoperirea eredității mendeliene" în Istoria științelor. 70 Hugo Marie de Vries (1848-1935), botanist olandez, fiu al prim-ministrului Olandei, studiază creșterea plantelor cu Julius Sachs. Lansează ideea existenței pangenelor și este considerat a fi autorul geneticii. Elaborează termenul de "mutație pangenică", ca explicație a schimbărilor genetice, înainte de a cunoaște cercetările lui Gregor Mendel. După citirea lor, le adoptă și scoate în evidență importanța acestora. Este puternic impresionat de teoria evoluționistă a lui Charles Darwin și devine
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
dezvoltă; trage concluzia că celulele sunt deja determinate genetic să aibă funcții separate și propune termenul de "epigeneză în mozaic". Ulterior teoria este respinsă. 78 Claude Burton Hutchison (1885-1980) botanist, agricultor și economist, o introduce pe Barbara McClintock în tainele geneticii. 79 Lewis John Stadler (1896-1954), genetician american, cercetează efectul mutațiilor datorate radiațiilor Roentgen și ultraviolete aplicate porumbului și orzului. Cercetările sale o influențează pe McClintock. 80 François Jacob (1920-2013), biolog francez. Împreună cu Jacques Monod, dovedește existența unui proces de control
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
a nematodului Caenorhabditis elegans. Realizează o hartă a tuturor neuronilor lui, deslușește modul în care are loc diviziunea celulelor nematodelor, reglarea genetică a dezvoltării organelor și programarea morții celulare. Reușește să decodifice întregul genom al nematodului, care devine în istoria geneticii primul animal decodificat genomic. Această descoperire devine instrument de lucru pentru decodificarea genomului uman. Pentru întreaga sa activitate, primește, împreună cu Sydney Brenner și H. Robert Horvitz, Premiul Nobel pentru medicină (2002). 87 Paul Rabinow (1944), antropolog al Universității Berkeley și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
1944), antropolog al Universității Berkeley și comentator al filosofiei lui Michel Foucault. Scrie, în 1993, cartea Making PCR: A Story of Biotechnology și, în anul 2003, Anthropos Today: Reflections on Modern Equipment, cărți care au jucat un rol în dezvoltarea geneticii. 88 Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832) scriitor, poet epic, dramaturg, om de stat, botanist și anatomist german. Este înnobilat de ducele Carl August de Saxa-Weimar după publicarea cărții Die Leiden des jungen Werthers ("Suferințele tânărului Werther"). În calitate de consilier al ducelui
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Convenției asupra Drepturilor Omului și Biomedicină elaborată de Consiliul Europei și completată de următoarele documente: Interzicerea Clonării Ființelor Umane și de Protocolul Adițional referitor la Cercetarea Biomedicală. Parlamentul European a contribuit cu o rezoluție asociată Convenției în interesul biotehnologiei și geneticii. ORGANISMELE DE APROBARE, REVIZUIRE ȘI CONTROL A CERCETĂRII / BIROUL DE CERCETARE A INTEGRITĂȚII CERCETĂRII (OFFICE OF RESEARCH INTEGRITY) Modul de asigurare a respectării principiilor de etică a cercetării diferă recunoscând variații naționale. Astfel în Statele Unite, Ministerul Sănătății Publice își exercită
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cele ale burgheziei. Psihiatria sovietică denunță psihanaliza ca fiind „idealistă”, deoarece nu raportează psihismul doar la condițiile materiale de existență, și „materialistă mecanicistă”, deoarece vede în libido un instinct sexual nemodificabil. Ca și psihiatria tradițională, opera lui Pavlov justifică refuzul geneticii și al testelor psihologice și favorizează numai atenția îndreptată spre sistemul nervos. La începutul Războiului Rece*, psihanaliza este considerată o „ideologie de josnică poliție și spionaj” (L’Humanitî, 27 ianuarie 1949), „produs al unei ofensive generale a unui imperialism încolțit
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Stalin*”. încă din anii 1930, agronomul Ivan Miciurin afirmă că influența mediului este capabilă să modifice caracteristicile ereditare ale legumelor hibride. între 1949 și 1953, biologul sovietic Trofim Lîsenko preia aceste idei și dă naștere unei teorii generale care neagă genetica clasică a lui Mendel și Morgan - conform căreia gena este suportul eredității -, afirmând acțiunea mediului asupra transmiterii caracterelor ereditare și, deopotrivă, ereditatea caracterelor dobândite ca factor de evoluție a speciilor. Este susținut de Stalin, care apără ideea unei „științe proletare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Atletism peste hotare, (1976), Edit. Sport Turism, București 10. Avramoff, E., (1980), Probleme de fiziologia antrenamentului, Edit. IEFS București 11. Azemar, G., (2003), „Ontogenese du comportement moteur de l ′enfant”; Cahiers de psychologie INSEP, vol.19 12. Bach, H., (1995), Genetica și talentul sportiv, Edit. M.T.S, C.C.P.S, București, SCJ, Nr. 2 13. Barow, H., MC, Gee, R., (1980), Măsurători în educație fizică și sport, Edit. Globus, București 14. Bartonietz, K. Russell, A., (1996), The trowing events at the World
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
femeii însărcinate cu prioritate. Contribuția autorilor la realizarea volumului este cu atât mai relevantă : O primă parte convențională revine în foarte bună măsură practicienilor : dr. Vasile BODNAR - medic specialist obstetrică ginecologie, fiind rezultatul unui pertinent studiu bibliografic cu privire la “ce“ reprezintă genetica medicală, planificarea familială și asistența la naștere pentru contemporaneitate, analizează principiile și modalitățile practice de utilizare a tehnicilor și regimului igieno-dietetic impus, studiu implicit dublat de inserția unei deosebite cazuistici personalizate, urmare a unei activități îndelungate ca șef de secție
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
scad și mai mult numărul de persoane analizate dintr-o familie; de aceea la om nu pot fi realizate numere mari de exemplare, pentru a se obține valori statistice concludente; omul nu poate fi obiect de experiențe genetice; cercetările de genetică solicită din partea medicului cunoștințe vaste, din diferite specialități (inclusiv limitrofe interdisciplinare). în ciuda dificultăților pe care le prezintă studiul geneticii la om, cercetările în acest domeniu au cunoscut și cunosc o dinamică ascendentă, iar inconvenientele subliniate mai sus pot fi depășite
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
numere mari de exemplare, pentru a se obține valori statistice concludente; omul nu poate fi obiect de experiențe genetice; cercetările de genetică solicită din partea medicului cunoștințe vaste, din diferite specialități (inclusiv limitrofe interdisciplinare). în ciuda dificultăților pe care le prezintă studiul geneticii la om, cercetările în acest domeniu au cunoscut și cunosc o dinamică ascendentă, iar inconvenientele subliniate mai sus pot fi depășite. Variabilitatea enormă a indivizilor constituie și un avantaj pentru genetică, deoarece reprezintă o sursă de informații privind realizarea și
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
limitrofe interdisciplinare). în ciuda dificultăților pe care le prezintă studiul geneticii la om, cercetările în acest domeniu au cunoscut și cunosc o dinamică ascendentă, iar inconvenientele subliniate mai sus pot fi depășite. Variabilitatea enormă a indivizilor constituie și un avantaj pentru genetică, deoarece reprezintă o sursă de informații privind realizarea și diversitatea fenomenelor genetice la om; dificultatea pe care o crează variabilitatea umană poate fi evitată prin studiul grupurilor cu ereditate similară sau un mediu identic de viață. În lipsa posibilităților de a
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
plasarea într-o clinică sau cabinet adecvat utilate, devine o necesitate (chiar pentru simpla consultație). Se poate conchide fără rezerve că omul reprezintă un obiect deosebit de interesant pentru studiul genetic. Indiscutabil că dificultățile nu trebuiesc minimalizate. Totuși, progresul continuu al geneticii medicale generează optimism tonic ce ne permite să acționăm pentru cunoașterea tot mai aprofundată a structurilor și funcțiilor genetice la omul sănătos și bolnav. Aceasta va permite creșterea eficienței medicale în depistarea, prevenirea și tratarea unor boli; un rol important
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
și funcțiilor genetice la omul sănătos și bolnav. Aceasta va permite creșterea eficienței medicale în depistarea, prevenirea și tratarea unor boli; un rol important avîndu-l consilierea medicală calificată, metodele aplicate de sexologie [Stoica, 1975], de prevenție și planificare familială, contracepție. Genetica medicală disciplină medico-socială - și prognosticul unei nașteri eutocice Genetica medicală este o disciplină medico-socială apărută datorită frecvenței bolilor genetice și consecințelor grave pe care le au asupra bolnavilor. Se apreciază că > 15% din indivizi [Juverdeanu, 2006] vor prezenta la naștere
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
va permite creșterea eficienței medicale în depistarea, prevenirea și tratarea unor boli; un rol important avîndu-l consilierea medicală calificată, metodele aplicate de sexologie [Stoica, 1975], de prevenție și planificare familială, contracepție. Genetica medicală disciplină medico-socială - și prognosticul unei nașteri eutocice Genetica medicală este o disciplină medico-socială apărută datorită frecvenței bolilor genetice și consecințelor grave pe care le au asupra bolnavilor. Se apreciază că > 15% din indivizi [Juverdeanu, 2006] vor prezenta la naștere sau vor manifesta ulterior, în cursul vieții lor, un
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
și o gravitate ce nu pot fi ignorate. În aceste condiții, eforturile diferiților specialiști și ale geneticienilor trebuie să se finalizeze printr-un plan vast de profilaxie, depistare și combatere a bolilor genetice, un loc important ocupîndu-l și mijloacele contraceptive. Genetica medicală prin triplul conținut indubitabil de disciplină fundamentală, clinică și medico socială, devine o ramură distinctă a medicinei (a medicinei de familie în primul rând) generale; aceasta are un obiect și metode proprii de cercetare prin care studiază funcția genetică
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
de familie în primul rând) generale; aceasta are un obiect și metode proprii de cercetare prin care studiază funcția genetică a omului sănătos și aplică datele obținute la omul bolnav [Hurjui, 2002]. Folosind o metodologie specifică de explorare și diagnostic, genetica medicală își propune nu numai depistarea și tratamentul bolilor genetice ci și profilaxia lor activă. Se realizează astfel o îmbinare între teorie și practică, între fundamental și aplicativ. Modelul pulstonic din domeniul microundelor al unui ghid de rezonanță circular pentru
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
va fi apreciat în funcție de încărcătura ereditară a cuplului și de potențialul biologic al diferitelor aparate, cu gradul lor de uzură. 1. Încărcătura ereditară datorită progreselor remarcabile în domeniul biologiei moleculare, biochimiei, enzimologiei, imunologiei și a citogeneticii din ultimul timp, astăzi genetica este considerată ca o știință biologică fundamentală. Genetica medicală studiază elementele patologice ale patrimoniului genic: bolile genotipice. Iată de ce consultația de genetică medicală, diagnosticul bolilor genotipice și sfatul genetic ocupă un loc de prim ordin în consultația prenupțială. În general
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
și de potențialul biologic al diferitelor aparate, cu gradul lor de uzură. 1. Încărcătura ereditară datorită progreselor remarcabile în domeniul biologiei moleculare, biochimiei, enzimologiei, imunologiei și a citogeneticii din ultimul timp, astăzi genetica este considerată ca o știință biologică fundamentală. Genetica medicală studiază elementele patologice ale patrimoniului genic: bolile genotipice. Iată de ce consultația de genetică medicală, diagnosticul bolilor genotipice și sfatul genetic ocupă un loc de prim ordin în consultația prenupțială. În general se disting trei grupe de afecțiuni genotipice: a
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]