8,779 matches
-
Dunării, piedicile din calea navigației fiind înlăturate definitiv în acest sector; celălalt urma să fie construit la Gruia-Radujevac. La această soluție s-a ajuns numai după compararea tuturor variantelor posibile, activitate care trebuia să ia în seamă, atât eficientă maximă, geografia și geologia locului de amplasare a construcției, cât și destinul așezărilor din amonte de baraj/baraje, mărimea lacului de acumulare și forță pe care apă urma să o exercite asupra barajului (cu cat lacul de acumulare era mai mare, cu
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
intențiile sale nefiind în întregime defensive. Stalin avea o apreciere realistă a raportului de forțe și înainte de toate dorea să-și consolideze cuceririle. De aceea, lupta pentru hegemonie în zona Balcanilor a cauzat puternică criză în relațiile sovieto-iugoslave. Și cum geografia a impus că RPR să se afle între cele două țări RPFI și URSS acest lucru avea să marcheze destinul țării noastre într-o manieră specială, atât în relațiile sale cu Moscova, cât și cu Belgradul și Washingtonul. Tensiunile sovieto-iugoslave
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și stat viabil. Nicio altă țară în lume nu este dependentă într-o asemenea măsură de apă unui singur rău, pe care Egiptul este obligat să-l împartă cu încă 8 state. De aceea, se poate afirma că pentru Egipt, geografia, mai specific hidrologia, este un destin național.288 În jur de 96% din populația Egiptului trăiește în valea îngustă a Nilului și în zona Deltei, pe o porțiune de teritoriu care reprezintă numai 4% din masa de uscat a Egiptului
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
București, 1970. Goldwin Robert (coord.), Readings în Russian Foreign Policy, Oxford University Press, 1959. Harrington Joseph F.și Courtney Bruce J., Relații româno-americane: 1940-1990, Institutul European, Iași, 2002. Haushofer Karl E., De la géopolitique, Artheme Fayard, Paris, 1986. Iancu Mihai (coord.), Geografia, Editura Academiei RSR, București, 1976. Iklé Fred Charles, How Nations Negotiate, Harper & Row, Publishers, New York, 1964. Every War Must End, Columbia University Press, New York, 1971. Ionescu Ghiță, Communism în România, 1944-1962, Oxford University Press, New York, 1964. Iorga Nicolae¸ Chestiunea Dunării
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Gogeanu, op. cît., p. 292. 80 C. I. Băicoianu, op. cît., p. 73. 81 ibidem, p. 131. 82 ibidem, p. 130. 83 ibidem, p. 127. 84 Grigore Antipa, op. cît., p. 106. 85 ibidem, p. 106. 86 Mihai Iancu (Coord.), Geografia, Editura Academiei RSR, București, 1976, p. 20. 87 ibidem, p. 200. 88 ibidem., p. 203. 89 Paul Gogeanu, op. cît., p. 224. 90 Vasile Nicorovici, Porți pentru eternitate, Editura Eminescu, București, 1973, pp. 14-15. 91 art. 34 și 35 din
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
oamenii mari nu pricep singuri nimic, niciodată, și e obositor pentru copii să le tot dea lămuriri. Ei îți tot spun să te lași de fleacuri și să înveți aritmetică, gramatică, istorie... Foarte plictisitor! Mie nu mi-a plăcut decât geografia. Și pentru că trebuia să aleg altă meserie decât pictura, m-am făcut aviator. Aici geografia te ajută foarte mult, de exemplu dacă te-ai rătăcit în timpul nopții. Dar m-am luat cu vorba și am uitat de avionul meu, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
dea lămuriri. Ei îți tot spun să te lași de fleacuri și să înveți aritmetică, gramatică, istorie... Foarte plictisitor! Mie nu mi-a plăcut decât geografia. Și pentru că trebuia să aleg altă meserie decât pictura, m-am făcut aviator. Aici geografia te ajută foarte mult, de exemplu dacă te-ai rătăcit în timpul nopții. Dar m-am luat cu vorba și am uitat de avionul meu, care trebuie reparat cât mai repede. (Pune desenele în spatele avionului. Lucrează din nou) Vedeți, șurubul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
la dânsul. Le pune întrebări și-și face însemnări după amintirile lor. Pe urmă geograful pune să se facă cercetări cu privire la moralitatea exploratorului. MICUL PRINȚ: Asta pentru ce? GEOGRAFUL: Pentru că dacă un explorator s-ar dovedi mincinos, în cărțile de geografie s-ar produce catastrofe. De asemeni, dacă un explorator bea prea mult; bețivii văd dublu. MICUL PRINȚ: Știu pe cineva care ar fi un prost explorator. GEOGRAFUL: Se poate, nu mă interesează. Mă interesează doar exploratorii serioși, cei care aduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
în orașul lor funcționa un Institut pedagogic de trei ani, ceea ce constituia o mare înlesnire pentru bugetul familiei. Fata, intuind însă că deocamdată o depășesc puterile pentru o asemenea confruntare, optă pentru o suplinire în învățământ. Găsi o catedră de geografie la Rahoveni, nu prea departe de orașul natal. În fiecare sâmbătă, putea veni acasă și, în același timp, dovedea că e în stare să meargă pe propriile sale picioare. La început, părinții s-au opus. Nu puteau concepe ca fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
cu toate onorurile, uite, și pun cafeaua pe foc! Pune-o draga mea, dar fără zahăr, că vestea ce ți-o aduc are atâta dulceață...! Ema și Gina erau colege de generație. Amândouă îmbrățișaseră ramura didactică. Una preda istoria, cealaltă geografia. Se înrudeau nu numai prin disciplinele pe care le predau, ci și prin apetitul pentru senzaționalul ieftin, pe teme de o diversitate greu de imaginat. Nu erau lăsate în umbră nici unele evenimente ce apăreau în culisele așa-zisei lumi bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
română și franceză după modelul lui Brunet. Este un catalog pe materii, cărțile fiind grupate în cinci clase: 1. Teologia 2. Jurisprudența 3. Filosofia (fizică, istoria naturală, medicină, matematică, artele în sensul tehnicei) 4. Litere (gramatică, retorică, poezie) 5. Biografie, geografie și voiaje, istorie Împărțirea pe discipline este strâns legată de activitatea Academiei din acea vreme, de obiectele care se studiază. Titlurile sunt așezate alfabetic, pe limbi, în ordinea următoare: greacă, latină, franceză, italiană, germană, română. Nu se face diferența între
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
general. Informare. Documentare 1 Filosofie. Psihologie 2 Religie. Teologie 3 Științe sociale. Drept. Politică. 4 Liber (anulată în 1962) 5 Științe pure. Științe matematice. Științe naturale 6 Științe aplicate. Medicină. Tehnologie 7 Arte. Recreații. Divertismente. Sport 8 Lingvistică. Literatură 9 Geografie. Biografii. Istorie Indicii principali sunt divizați ierarhic, ceea ce reflectă, de fapt, structura ierarhică a conceptelor respective. Se numește clasificare zecimală deoarece indicii sunt priviți ca fracții zecimale. Tot din această cauză ei nu au aceeași ordine ca numerele întregi; spre
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
and Development, decembrie. Coleman, J.S. (1990), Foundations of social theory, The Belknap Press of Harvard University, Cambridge, Massachusetts. Cotgrove, S. (1982), Catastrophe or cornucopia: The environment, politics and the future, John Wiley and Sons, New York. Cucu, V.; Băcănaru, I. (1972), „Geografia satului românesc”, în Sociologia militans. Dees, G.J. (2001), The meaning of social entrepreneurship, http://www.fuqua.duke. edu/centers/case/documents/dees SE.pdf, site consultat pe 14 noiembrie 2004. DETR (2000), „Indices of Deprivation 2000”, în Regeneration Research Summary, nr.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Development theory and community practice”, în Marie Weil (ed.) (2005), The handbook of community practice, Sage Publications, Londra. Mihăilescu, V. (1926), „Trebuie cunoscute trei tipuri de sat: satul adunat (concentrat), satul răsfirat și satul risipit”, în Buletinul societății române de geografie, vol. VLV. Mihăilescu, V. (coord.) (2002), Vecini și vecinătăți în Transilvania, Editura Paideia, București. Milbrath, L. (1984), Environmentalists - Vanguard for a new society, State University of New York Press, Albany, New York. Miller, D. (coord.) (2000), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și la figurat, de dimineața până seara și în vecii vecilor... Amin. De aproape o jumătate de an luase această hotărâre, epocală, aș putea spune pentru ea. Hotărâse să stea la soare și să mediteze la direcția vântului sau la geografia norilor de pe cer. De zece ani încoace, adică de la Marea Revoluție Mondială, atunci când omenirea a rupt Cortina de Fier, ea nu făcuse altceva decât să continue această revoluție pe cont propriu. Adică a încercat să nu fie ceea ce fiul ei
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să-și spună ceea ce rămăsese nespus, era și asta un fel de dragoste, faptul că se gândea mai tot timpul la el, că devenise pentru ea un fel de reper, în lungile ei meditații din curte, când stătea și urmărea geografia norilor de pe cer, își imagina, și-l imagina pe Alex alături de ea, îl vedea cum îi mângâie tâmplele, îi vorbește cu vocea lui catifelată, fiecare gând îl conținea și pe Alex, această poveste venea să-i strice ordinea interioară, și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
care le-a făcut cinste, căci mulți dintre noi am absolvit studii superioare și medii. Pe lângă dezvoltarea fizică oarecum armonioasă, realizată de un corp afectat printr-o formă severă de rahitism, fotbalul mi-a oferit și satisfacția cunoașterii practice a geografiei județelor din nordul României, Suceava și Botoșani, chiar și atunci când, în calitate de oaspete, eram tratat, pe fondul înjurăturilor, cu lovituri de pumni și picioare de cei care nu știau să piardă. Eram ferm convins, încă de atunci, de justețea dictonului „Fuga
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
s-a întins pe parcursul câtorva ani, până când s-a răsuflat misterul capetelor sparte, al împunsăturilor sau al vânătăilor, oblojite la Dispensarul vecin cu Primăria. Sesizat fiind Postul de miliție, am fost citați, anchetați și avertizați, în timp ce directorul școlii, profesorul de geografie Ștefan Gânscă, ne chema pe rând la cancelarie și ne pălmuia strategic, fără martori, și ce bine ne făcea, apoi ne trimitea acasă să venim a doua zi cu tații, tunși zero. Corecții faciale am primit în anii de școală
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
patru ani ne-au suportat și ne-au pregătit, prin arta lor pedagogică, pentru a înfrunta viața mai departe, atât prin bagajul de cunoștințe acumulat, cât și datorită educației primite pentru o bună comportare în societate, au fost: profesor de geografie, director, Gânscă Ștefan, profesor de matematică, diriginte Botezatu Dorin, profesor de fizică Adumitroaie Ioan, profesor de română Buliga Eugen, profesoara de chimie Latiș Lucreția, profesori de franceză Axentoi Dumitru și Ionescu-Cotlarciuc Eugenia, profesor de istorie, filozofie și științe politice Cernat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
se Împiedică de covor sau se pierd În spatele unui maldăr de rufe, se scufundă În cadă ori sunt Înghițiți de-un lift. În cea mai mare parte a timpului, adevărul este că suntem invizibili. Apoi, sunt chestiile care țin de geografia locului. În cazul În care Kuznețov avea la ferestre perdele, jaluzele ori o plantă care să blocheze vederea, eram mâncat. Nimic Însă din toate acestea nu se Întâmpla. Ambele camere, atât dormitorul, cât și biroul din care se ieșea În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
interesa, îi iubeam. Eram "fasole" ("fayot" este un termen argotic militar pentru soldatul care face zel și care în limbajul curent înseamnă fasole!), nu mă întrebați de ce, dar eram elevul zelos! Îi iubeam pe profeori mei de fanceza... ...istorie... ... istorie, geografie, în ciuda proverbului conform căruia francezii nu iubesc geografia, de fapt, francezii detesta toate științele, poate cu exceptia fizicii care este "chic". În acea vreme, elevii din secția literară iubeau geografia. Iubeam engleză, în ciuda ocupației germane, singura limbă străină din secția "clasică
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
termen argotic militar pentru soldatul care face zel și care în limbajul curent înseamnă fasole!), nu mă întrebați de ce, dar eram elevul zelos! Îi iubeam pe profeori mei de fanceza... ...istorie... ... istorie, geografie, în ciuda proverbului conform căruia francezii nu iubesc geografia, de fapt, francezii detesta toate științele, poate cu exceptia fizicii care este "chic". În acea vreme, elevii din secția literară iubeau geografia. Iubeam engleză, în ciuda ocupației germane, singura limbă străină din secția "clasică" zisă "A", adică latina-greaca-limbi. Științele erau considerate inferioare
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
elevul zelos! Îi iubeam pe profeori mei de fanceza... ...istorie... ... istorie, geografie, în ciuda proverbului conform căruia francezii nu iubesc geografia, de fapt, francezii detesta toate științele, poate cu exceptia fizicii care este "chic". În acea vreme, elevii din secția literară iubeau geografia. Iubeam engleză, în ciuda ocupației germane, singura limbă străină din secția "clasică" zisă "A", adică latina-greaca-limbi. Științele erau considerate inferioare, absurd de plicticoase. Cel care m-a marcat a fost profesorul de franceză din anii 1941, 1942 Dl Bourdon, pe care
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
ați invită? O parafrază simpatică a chestionarului lui Proust! Pe care? Ah, grea întrebare! Din interes intelectual pe abatele Montanus, este, dacă pot spune așa, spiritul cel mai enciclopedic, este un fel de Pico de la Mirandola al timpului său. Cunoaște geografia, navigația, arta construirii vaselor, teologia, filozofia, există aluzii la lecturile lui filozofice în text, cunoaște mai multe limbi, arabă, latină, italiană și cred spaniolă! Știe franceză dar nu-l interesează, este o limbă barbara, si a învățat-o de la un
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
Bentuțele erau surorile Bentu: Amalia și Tania, poreclite Somalia și Tanzania. Dacă le ziceai pe numele adevărate, făceau niște figuri de parcă le-ai fi înjurat. Somalia era longilină, Tanzania era neagră. De departe păreau gemene. Dădeau examen și ele, la Geografie. Piri se simțea ca Mamița, Mam' Mare și Tanti Mița într-una singură. Când s-a mai luminat de ziuă, că trenul pornea pe-ntuneric din Tășnad, ăstea două au început să circule peste tot. N-aveau stare, parcă erau
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]