1,202 matches
-
-și roadă unghiile. Ia mai lasă-mă cu cicăleala ta! Ce să zic! S a găsit oul s-o învețe pe găină! răbufni Georgiana, continuând să pufăie din țigară. Până la urmă, veni și înghețata Iuliei. Clara mai conversă puțin cu Georgiana, din nou doar despre prezent, consultându-și din când în când ceasul și așteptând ca pe jar ca Iulia să termine înghețata. Plăti ușurată nota, își luă rămas-bun și se în toarse la aeroport. în avionul care o ducea înapoi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
prezenta în 29 și, respectiv, 30 noiembrie, pe scena Teatrului „Thalia“ din Budapesta, spectacolele „Salcâmul mov“, de Szép Ernő (regia: Verebes István) și „Don Juan și Faust“ de Christian Dietrich Grabbe (regia: Alexander Hausvater). ( S. P.) Rezidențiat 2005 Doamna dr. Georgiana Ivănescu, consilier în cadrul D.S.P. Timiș, ne-a informat că duminică, 27 noiembrie, de la ora 8,30, în Amfiteatrul Facultății Medicină II (Splaiul Tudor Vladimirescu nr. 14 - vizavi de Spitalul CFR), candidații clasificați în limita numărului de locuri publicat (site-ul
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
nu se mai concentrează ori face dinadins greșeli, ca să îl înfurie pe părinte. Încurajat însă în ceea ce reușește, va dori ele singur să reușească mai mult. Nu fiți zgârciți cu laudele, scoateți întotdeauna în evidența ceva, chiar dacă nu este perfect: „Georgiana, ai scris foarte frumos astăzi. Ai făcut aici o mică ștersătură dar data viitoare ai să fii mai atentă. Bravo, te-ai descurcat de minune! Îmi place.” Memoria mecanică atinge nivelul cel mai înalt; îi plac versurile, recită, povestește cu
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
indicații, privind tehnica pianistică („mi s-a spus să lucrez cât mai mult pe lejeritate”); dezvoltarea încrederii în capacitățile profesionale („am fost îndemnat să continui ceea ce fac”); dezvoltarea și confirmarea certitudinilor profesionale („am fost apreciat și mă simt încrezător”); 4. Georgiana Bordeianu, violă: „În urma participării la plasament, am reușit să am o tehnică mai bună, am învățat să-mi deschid sunetul instrumentului cu ajutorul unui anumit tip de exercițiu individual, mi s-au îmbunătățit categoric ambele mâini; am lucrat foarte mult la
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Alba Iulia 19. Franga Alexandru -Tulcea 20. Ghelu Bogdan Radu - Bacău 21. Graur Ovidiu - Berezeni, Vaslui 22. Ionescu Gabi - Iași 23. Lungu Daniel - Iași 24. Marin Alexandru - Rm Vâlcea 25. Marinițiu Doru - Berezeni, Vaslui 26. Mihalcea Constantin - Focșani 27. Moisa Georgiana - Berezeni, Vaslui 28. Munteanu Marinela - Bacău 29. Năvârtu Nicoleta București 30. Neculai Ion - Focșani 31. Negoescu Petrică - Focșani 32. Nistor Ingrind Chitila 33. Olariu Daniela - Bacău 34. Oprea Dagmar Wana - București 35. Oprea Mirela - București 36. Pașalan Coca - Bacău 37
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
87. Nostalgia Europei. Volum în onoarea lui Alexandru paleologu. Volum îngrijit de Cristian Bădiliță, în colaborare cu Tudorel Urian (Iași, polirom, 2003). 88. Noi și Europa. Volum coordonat de Adrian Neculau (Iași, polirom, 2002). 89. Nicolae păun, Adriana Ciprian păun, Georgiana Ciceo, Europa unită, Europa noastră (presa Universitatea Clujeană, 2003). 90. Instituțiile Uniunii Europene. Volum coordonat de Nicolae păun (Cluj-Napoca, Ed. EFES, 2003). 91. Korunk (traducere din limba maghiară, 8 august: România și integrarea europeană, pp. 4 6). </endnotelist> post-scriptum pregătind
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
TRECÂND PRIN ADOLESCENȚĂ ALĂTURI DE PĂRINȚI Prof. Georgiana - Livia Antoci Școala Gimnazială Elena Cuza, Iași Rolul familiei în dezvoltarea adolescentului este foarte important. Există formulat un imperativ pe care familia adolescentului trebuie să-l aplice, să-l respecte „copilul să fie odihnit, hrănit și prevenit”. Este cunoscut faptul
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana – Livia Antoci () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93072]
-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ Profesor Brîndușa - Georgiana Popa Notă asupra ediției De la aparația primelor creații și până astăzi , s-au scris un număr infinit de opere care prezintă o mare diversitate de trăsături. Folclorul reprezintă pentru noi, astăzi , erosul spre o lume a creției . Prin această lucrare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
comun tuturor acestor fenomene reunite sub numele de acord este dependența formei unei unități lingvistice de forma (sau sensul) altei unități lingvistice. Această descriere nu poate fi o definiție a acordului, deoarece ar cuprinde prea multe fenomene sintactice. Astfel, în georgiană marcarea cazuală a nominalelor depinde de timpul la care se află verbul-predicat: (6) a. Ivane Vanos moklavs Ivan-N Vano-D ucide-viitor "Ivan îl va ucide pe Vano" b. Ivanem Vano mokla Ivan-ERG Vano-N ucide-aorist "Ivan l-a ucis pe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tranzitiv, comparativ cu alte limbi ergative, în care numai anumite tipuri de agent pot apărea în cazul ergativ, restul conservând forma de nominativ, apoi prezintă forma pe care o ia partiția personală în limbi cu acord pronominal marcat (eschimosa, lummi, georgiana): mărcile pronominale care se referă la agentul verbelor tranzitive (mărci de tip ergativ) și cele care se referă la subiectul verbelor intranzitive (mărci de tip acuzativ) sunt distincte. Concluzia autoarei (Nash 1997: 133) este că partiția personală este un fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranzitiv este tratat morfologic la fel ca subiectul unui verb intranzitiv, dar diferit de subiectul unui verb tranzitiv (excepție: punjabi); ● în multe limbi ergative, verbul se acordă cu subiectul intranzitiv și cu obiectul tranzitiv, nu și cu subiectul tranzitiv (excepție: georgiana); ● flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului (ciukotă, dagva, nu și georgiana); în limbile care au pasiv, agentul are aceeași marcă flexionară sau aceeași adpoziție ca instrumentul; ● limbile ergative tind să nu aibă pasiv diferit de ergativul activ (excepție: georgiana
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diferit de subiectul unui verb tranzitiv (excepție: punjabi); ● în multe limbi ergative, verbul se acordă cu subiectul intranzitiv și cu obiectul tranzitiv, nu și cu subiectul tranzitiv (excepție: georgiana); ● flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului (ciukotă, dagva, nu și georgiana); în limbile care au pasiv, agentul are aceeași marcă flexionară sau aceeași adpoziție ca instrumentul; ● limbile ergative tind să nu aibă pasiv diferit de ergativul activ (excepție: georgiana). Prin urmare − arată Comrie (1973: 251−252) − se poate să fie adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
georgiana); ● flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului (ciukotă, dagva, nu și georgiana); în limbile care au pasiv, agentul are aceeași marcă flexionară sau aceeași adpoziție ca instrumentul; ● limbile ergative tind să nu aibă pasiv diferit de ergativul activ (excepție: georgiana). Prin urmare − arată Comrie (1973: 251−252) − se poate să fie adevărat că, în unele limbi, construcția ergativă s-a dezvoltat din construcția pasivă, mai precis, că ergativul provine dintr-un pasiv gramaticalizat, devenit obligatoriu (schimbare care poate să fi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fenomenelor de marcare cazuală și de acord, iar Harris (1990)77 susține că e "activă" (a se citi "acuzativă'). Comrie (1973: 245−246) descrie evoluția sistemului lingvistic georgian, evoluție care stă la baza dificultăților de încadrare tipologică: dacă în vechea georgiană ergativul apărea la toate timpurile, în georgiana actuală construcția ergativă apare la aorist, iar construcția acuzativă, la prezent și la viitor. 7.1. Există o direcție unică a schimbării? Discuția lui Dixon (1994: 182−207) despre schimbarea lingvistică începe cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
iar Harris (1990)77 susține că e "activă" (a se citi "acuzativă'). Comrie (1973: 245−246) descrie evoluția sistemului lingvistic georgian, evoluție care stă la baza dificultăților de încadrare tipologică: dacă în vechea georgiană ergativul apărea la toate timpurile, în georgiana actuală construcția ergativă apare la aorist, iar construcția acuzativă, la prezent și la viitor. 7.1. Există o direcție unică a schimbării? Discuția lui Dixon (1994: 182−207) despre schimbarea lingvistică începe cu o clarificare necesară: la nivelul anumitor elemente
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
această situație din limbi ca warlpiri, niuean, enga este paralelă cu realizarea nulă a nominativului și a acuzativului în engleză (situație de sincretism morfologic); (b) în cea de-a doua clasă, absolutivul este echivalent cu nominativul, așa cum se întâmplă în georgiană. Legate (2008: 56) arată că absolutivul este o generalizare greșită, care ascunde o mare varietate de tipare de marcare cazuală. Legate (2006b: 151) a formulat următorul argument: în timp ce toate celelalte cazuri sunt marcate sufixal, absolutivul e nud; morfemele cu realizare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
obiectul nemarcat (oromo); ● subiectul e marcat, obiectul e marcat − situația cea mai rară (japoneză, coreeană, kanuri). Cel mai frecvent, există o concurență între situația în care subiectul și obiectul sunt nemarcate și situația în care numai obiectul e marcat (engleza, georgiana). Existența marcării depinde de natura constituenților nominali și de categoriile semantice: distincția definit/ nedefinit funcționează în limbile uralice și altaice, în persană și în ebraică; distincția animat/inanimat funcționează în foarte multe limbi indo-europene (de exemplu, folosirea prepoziției a în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a complementului direct). Creissels (1995: 257) observă că, în mod frecvent, limba tratează diferit subiectul în funcție de apariția acestuia în construcții tranzitive sau intranzitive − subiectul e marcat numai în construcții tranzitive, iar subiectul construcțiilor intranzitive și obiectul construcțiilor tranzitive sunt nemarcate (georgiană, bască). Din punct de vedere sintactic, au fost remarcate (Haegeman 1994: 50, 71, Avram 2003: 140) mai multe asimetrii între subiect și obiect: ● alegerea obiectului poate afecta rolul tematic al subiectului, însă alegerea subiectului nu afectează rolul obiectului; ● rolul tematic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1990)59: în aceleași condiții gramaticale, verbele care apar în construcții intranzitive se împart în două sau mai multe clase, diferite după proprietățile de aliniere (exemple: rusă, latină). Tipurile (a) și (b) pot coexista în aceeași limbă, de exemplu, în georgiană (Lazard 1995). Creissels (2007) arată că, din punct de vedere semantic, partiția intranzitivă se corelează cu agentivitatea și cu aspectul verbal lexical, iar, din punct de vedere diacronic, există câteva scenarii posibile: ● în limbile acuzative, construcția tranzitivă cu A arbitrar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
concluzia că ergativitatea este răspândită disproporționat, ariile predilecte ale fenomenului fiind Australia și Eurasia; * apartenența genetică foarte diversă a limbilor ergative; * gradul diferit de civilizație a comunităților de vorbitori, unele dintre aceste limbi aparținând unor comunități civilizate, cu organizare statală (georgiana, basca), altele, triburilor (limbile australiene și cele sud-americane); * numărul inegal de vorbitori ai acestor limbi, de la câteva milioane la câțiva vorbitori (unele dintre limbi sunt chiar stinse sau pe cale să se stingă). Limbile caucaziene, primele în legătură cu care s-a vorbit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și acuzativ sunt atribuite pronumelor de dialog, pentru că acestea, spre deosebire de grupurile nominale pline, sunt legitimate structural de o categorie funcțională care le face independente și distincte morfologic în funcție de poziția de subiect sau de obiect pe care o ocupă. În vechea georgiană, sistemul ergativ apărea la toate timpurile și pentru toate valorile aspectuale. Există două tipuri de pasiv: pasivul de stare (care nu poate apărea la preterit) și pasivul dinamic/de proces. Topică SVO. GUAJAJARA Limbă indigenă din familia TUPI-GUARANI, vorbită în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2 000 de vorbitori. Forme superficiale de ergativitate. KANUM Limbă papua, vorbită în Indonezia, aproape stinsă. Forme superficiale de ergativitate. KARTVELIAN Familie de limbi sud-caucaziene vorbite în Georgia și, în grupuri mici, în Azerbaidjan, Turcia și Iran. Cuprinde patru limbi: GEORGIANA, limbile ZAN (MINGRELIAN și LAZ/CHAN) și SVAN. Georgiana și limbile zan diferă substanțial de svan. Dacă limbile nord-caucazinene sunt de tip SVO și se caracterizează prin marcare de tip ergativ−absolutiv, manifestată prin caz și prin acord, limbile kartvelian
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Limbă papua, vorbită în Indonezia, aproape stinsă. Forme superficiale de ergativitate. KARTVELIAN Familie de limbi sud-caucaziene vorbite în Georgia și, în grupuri mici, în Azerbaidjan, Turcia și Iran. Cuprinde patru limbi: GEORGIANA, limbile ZAN (MINGRELIAN și LAZ/CHAN) și SVAN. Georgiana și limbile zan diferă substanțial de svan. Dacă limbile nord-caucazinene sunt de tip SVO și se caracterizează prin marcare de tip ergativ−absolutiv, manifestată prin caz și prin acord, limbile kartvelian (sud-caucaziene) sunt greu de încadrat. În aceste limbi, relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
persoana 1 sau 2, și cu subiectul, în celelalte situații. Modificatorii adjectivali și cei în genitiv copiază anumite trăsături ale centrului; dacă sunt postpuși sau discontinui, aceștia copiază toate trăsăturile de caz și de număr ale centrului. Sub aspectul topicii, georgiana (inclusiv cea veche), mingrelian și svan sunt limbi SOV (ordine care domină în propozițiile izolate)/SVO. Sub influența limbii turce, în condiții de bilingvism multisecular, laz s-a fixat la topica fixă cu verb final. Spre deosebire de georgiană și de svan
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Sub aspectul topicii, georgiana (inclusiv cea veche), mingrelian și svan sunt limbi SOV (ordine care domină în propozițiile izolate)/SVO. Sub influența limbii turce, în condiții de bilingvism multisecular, laz s-a fixat la topica fixă cu verb final. Spre deosebire de georgiană și de svan, în limbile zan, complementizatorul ocupă întotdeauna poziția finală în subordonată. În toate limbile din această familie, cu excepția vechii georgiene, adjectivele sunt antepuse, indiferent de proprietățile lor morfologice și semantice. KAȘMIRIANĂ (KASHMIRI) Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană, grupul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]