2,818 matches
-
dădea seama că se îndreptau nu spre dulcea Umbrie, ci spre nord, dincolo de munții înghețați și înfricoșători, Alpes infames frigoribus, că, practic, era prizonier, fără să poată lua legătura cu nimeni -, tânărul Împărat începu un marș călare căruia numai gărzile germanice îi făcură față, în timp ce tot mai mulți Augustinieni se pierdeau pe drum, rămânând în urmă. Pe măsură ce înainta, poruncea turnurilor de semnalizare să nu transmită mesaje, sub pretextul că făcea o inspecție secretă, și lăsa acolo oameni de pază. Ajunse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
se ridice cu greu, iar Gaetulicus văzu că avea mâinile legate, că era plin de noroi și speriat, cu hainele în dezordine... Era Lucius Vitellius, complicele său. Fără să coboare de pe calul plin de spume, Împăratul le ordonă imediat gărzilor germanice să-i aresteze pe Gaetulicus și pe cei cinci tribuni menționați în scrisoare. Germanii se supuseră orbește, într-o clipă. Cu un sentiment de triumf, el văzu că, la acea comandă dramatică, nici unul dintre ofițeri sau soldați nu reacționase; rămăseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
la cârma propriului său destin și În exercițiul propriei sale libertăți, al „propriei sale condiții”, poporul care În forurile sale legislative decide și acționează conform voinței sale supreme, atingând - an de an - o nouă treaptă de civilizație și progres. „Iată, Germanice Ianus, un an fericit Îți vestește Și În cântecul meu locul dintâi e al lui Ianus cu-obraz Îndoit, tu ești la cap la anul ce curge-n Liniște și dintre zei singur tu spatele-ți vezi.” Tu, ai cumpărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
bine servită dacă încredințau pămînturile Episcopilor și Bisericilor decît războinicilor. Feudele bisericești și cele senioriale au existat pînă în vremea regelui Clovis. Oricum, Carol cel Mare, spune William de Malmesbury, "a dat aproape toate pămînturile Bisericii pentru ca să slăbească ferocitatea națiunilor germanice. A observat în mod instinctiv și cu înțelepciune că oamenii care sînt consacrați nu își abandonează serviciul pentru care au făcut legămînt, precum laicii. Mai mult, dacă laicii care slujeau fețele bisericești s-ar fi revoltat, puteau fi sancționați prin
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
toți erau de acord, toți plini de religiozitate și nu aveau motiv să se îndoiască; era un bun comun și tuturor le păsa de menținerea ei. Așadar, ea consta în legile speciale, precise, precum acelea care guvernau Imperiul Roman, regatul germanic, după cum s-a întîmplat pe vremea lui Henric. 96. Cînd Henric, amenințat că va fi îndepărtat de nobilii Germani adunați la Trier, a apelat personal la Papa de la Castelul Canossa, implorîndu-l să ridice sentința de excomunicare fără întîrziere. Motivul pe
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
creștin? Iată o chestiune foarte importantă. 217 Principii germani au fost cei care au purtat cauza lui Henric înaintea Papei. Nu erau aceiași saxoni, cum ar vrea unii istorici moderni să ne facă să credem, ci suabi și celelalte popoare germanice, după cum spune Bruno în Istoria războiului din Saxonia. După descrierea înțelegerilor la care s-a renunțat și tirania nemăsurată a lui Henric, a continuat: Gens vero Svevorum, audta Saxonum calamitate, clam Legatos suos ad illos misit, et foedus cum eis
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
poate afirma că economia colectivă a premers celei individuale, fapt demonstrat de apariția formelor primitive de asociații economice la diferite popoare ale lumii. Astfel, la babilonieni existau forme de organizare a activităților agricole asemănătoare obștiilor de arendare, iar la popoarele germanice viața rurală s-a desfășurat încă de la începuturi pe baze cooperatiste. Alte mărturii istorice care atestă originile străvechi ale organizării activităților rurale pe baze asociative sunt lăptăriile din apropierea muntelui Ararat din Armenia. Femeile din comunitățile rurale din acea zonă prelucrau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
modestă era expusă, solitară, o splendidă rochie de designer. Am așteptat pînă ce un furgon Împodobit cu scene de trafic În manieră trompe-l'œil a garat În curtea unui atelier de sculptură. O femeie lată În umeri, cu trăsături germanice și păr blond prins cu un ac la ceafă, supraveghea doi adolescenți care Începură să descarce butuci de argilă pentru modelaj. În interiorul atelierului deschis, cîțiva artiști lucrau la mesele lor de sculptură, cu salopete peste Îmbrăcămintea lejeră. Un tînăr spaniol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
nu e o problemă de teorie democratică (Dahl, 1989: 207). Multe popoare diferite au trăit în Europa Centrală și de Est secole la rînd, înainte de a deveni state independente. Fiecare avea o limbă mai mult sau mai puțin distinctă slavă, germanică, romanică sau ungară. Deși toate națiunile erau creștine, formele creștinismului au diferit, iar pînă la Holocaust evreii au constituit o minoritate importantă. Naționalitățile au fost guvernate de state multinaționale. Regiunea a fost dominată de imperii multinaționale nedemocratice prusac, habsburgic, rus
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de războaie întîi cu tătarii, apoi cu cazacii, în fine istoria noastră nouă - cine n-o cunoaște? Cine nu știe câte invazii despre răsărit am avut de la Petru cel Mare încoace? Dar nu erau țările noastre ținta cuceririlor. Precum popoarele germanice tindeau la Roma, cetatea pe șapte munți de lângă Tibru, așa popoarele slavice, care au primit religia creștină din Bizanț, întindeau odinioară mâna lor spre Roma nouă, cetatea pe șapte dâmburi de lângă Bosfor. Descendentul lui Rurik au făcut război Bizanțului la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pretutindenea. Teritoriul întreg ocupat de un popor se privește ca aparținând statului. Așa sub regii romani și la începutul republicei tot pământul era considerat ca fiind al statului. Ceea ce aveau cetățenii romani era numai posesiunea bunurilor imobile. În vechiul stat germanic lucrul stă tot astfel. Speculum saxonicum și mai târziu Sctiwaben-spiegel păstrează în ordinea feudalității urmele unui drept originar conform căruia tot teritoriul era al statului, iar oamenii liberi stătea după o deosebită ordine în legătură cu capul suprem al statului, cu împăratul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ivi o zi în care un alt congres european, în care puterile să fie reprezentate în proporții schimbate, să-și ia libertatea a stabili asupra drepturilor Irlandei și a Indiilor înlăuntrul monarhiei engleze, asupra drepturilor Hanoverei, Posenului, Alsasului înlăuntrul imperiului germanic, asupra poziției arabilor din Algeria ș. a. m. d. În sine vorbind, puterile n-au avut nici un drept de-a se ocupa de noi fără de noi, nici un drept de-a pune condiții pentru independența noastră; căci numai în epoca domniei fanariote
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
asupra presei și asupra tutulor păturilor societății noastre aproape, dacă considerăm caracterul burselor noastre și compunerea comitetului central al "Băncei Imperiului", daca ne mai gândim apoi la faptul caracteristic că cea mai frumoasă și mai pompoasă biserică în capitala imperiului germanic e o havră - ceea ce se-înțelege e a se imputa creștinilor, nu evreilor daca socotim toate acestea nimeni nu va putea contesta că evreii sânt mai puternici în Germania decât în orice țară a Apusului Europei. Am mai pomenit apoi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
anticei cetățenimi contra tinerei religii universale, precum și ura apusenilor contra evreilor. Această ură contra evreilor le e comună tuturor scriitorilor anticităței mai tîrzie: Pliniu, Quintilian, Tacit, Juvenal și mulți alții. Același sentiment trăi mai târziu în toate popoarele romanice și germanice; la ce atrocități au dus e îndestul zugrăvit cu culori vii în cunoscuta scriere volantă a lui Schleiden. Scrierea botanistului creștin mi se arată de cătră amicii d-lui Graetz ca un luminos prototip. Din nefericire d. Schleiden n-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poate prin atingerea cu Franța" și totuși d. Graetz trebuie s-o știe că Thibaut era un inamic declarat al francejilor, iar junimea academică din Heidelberg era pe atunci cu totul neatinsă de idei franceze și gândea tot atât de creștinește și germanic ca și tinerii teutoni de la Jena și Breslau. Și pe lângă toate acestea acest ton nespus de obraznic și de cîrîitor: acest om se scutură de plăcere de câte ori poate spune germanilor vro mârșăvie. Alături cu asemenea hulă în contra Germaniei d-sa
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ajuns la o vază meritată ca învățați sau artiști germani, ca stâlpi ai culturii germane. D. Graetz și cei asemenea lui merg alte căi. Dar opinia noastră publică începe a-și deschide ochii. Puțini ani încă și înjurăturile la adresa răsplebei germanice (Ur-Mob) cari cutreieră azi gazetele jidoveșii, vor fi și în Germania tot atât de imposibile precum sunt de neimaginabile în Anglia. Mai la vale publicăm partea ultimă a broșurii d-lui Treitschke asupra evreilor germani. III 10 ianuarie 1880 Zi cu zi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și într-adevăr însemnate dintre artiștii și învățații evrei s-au convins demult că nu pot produce nimic mare decât pe căile spiritului german, deci se poartă în consecință. Numai mediocritatea prezumțioasă se opune c-o închipuită superioritate cavalerescului Esau germanic; numai mediocritatea încearcă a introduce în sanctuarul limbei noastre strigătele de iarmaroc și păsăreasca burselor. Când ne opunem. la asemenea cabazuri a elementelor rele din jidovimea noastră oameni ca Bresslau ar trebui să ne susție. O deosebire serioasă și adâncă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
am avut noi cu modificările aduse de bizantini, cunoscut prin suta a XVI și a XVII până mai alaltăieri sub numele de pravilă împărătească? Defel. Se predă dreptul roman așa cum el // au fost admis, modificat și înțeles de spiritul popoarelor germanice. Și tot astfel e cu toate disciplinele dreptului. Lipsa de judecată în materia aceasta e atât de mare încît am auzit vorbindu-se în Senat și Cameră despre principii eterne și nestrămutate de drept. Deie-ni-se voie a spune
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
European political crisis and the Eastern Question (1792-1802) One of the major consequences brought by the beginning of the French Revolution on the European political system was represented by the fact that Austria and Prussia reconsidered their positions în the Germanic space. Considering the tension created at their western borders after the beginning of the French political crisis, the two Germanic rivals have concluded that it was necessary to build a juridical system which hâd to reduce the frictions between them
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Revolution on the European political system was represented by the fact that Austria and Prussia reconsidered their positions în the Germanic space. Considering the tension created at their western borders after the beginning of the French political crisis, the two Germanic rivals have concluded that it was necessary to build a juridical system which hâd to reduce the frictions between them at least and, în the same time, to be able to resist an extremely possible French aggression. This system was
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
în the last case by comparison with the times preceding the peace concluded at Sistow, în 1791. Overwhelmed by the military power of France, Austria hâd to continue to resist also to the competition of Prussia for dominance over the Germanic space. France ruled this competition în reality, not în favour of one or another of the two states, but following its own interests. Only after the disastrous campaign of the Great Army în Russia, Austria made an attempt to be
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
s-ar fi aflat Bulgaria citeai: ROMANIA și TURCIA EUROPÆA RUMILI. Jos de tot, în colțul din dreapta, găseai explicațiile topografice, înghesuite sub niște lauri cafenii; formele păreau corecte, înflorate cu măsură. Cel care lucrase harta o făcuse pe gustul tuturor: Germanic, Italicorum, Turcicorum, Hungarorum. Nu trebuia să fii expert în desen și caligrafie, ca să pricepi că autorul săruta mâinile mai multor stăpâni. Pe mijloc, tot jos, o lămurire și-un an: Totius DANUBII, A. 1766. A-ul zâmbea grăsuț și cârlionțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Sythi furŏ chrestinați de Românii din Dacia" (ibidem). Heliade este cel care consacră ideea că "Românii christianisă pe Barbari" (p. 49). Poporul român devine astfel un focar al creștinătății și un felinar al civilizării popoarelor. Goții, avarii și celelalte popoare germanice fuseseră deja creștinate de către românii de dincoace de Dunăre, iar sămânța creștinismului fu împrăștiată printre bulgari tot de către românii stabiliți dincolo de Dunăre. O jumătate de secol mai târziu, la cealaltă extremitate a perioadei pe care am delimitat-o, N. Iorga
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
disipeze. Problemele aduse în discuție de Historikerstreit au rămas însă nesoluționate. Dacă tranșeele intelectuale au ajuns să fie acum astupate, aceasta nu s-a datorat victoriei vreunuia dintre combatanți, ci mai degrabă datorită abandonării acestora. Revenind din acest prelung excurs germanic la problematica trecutului comunist românesc, este clar că în cultura română nici nu poate fi pusă încă problema "normalizării" fostului regim (în sensul unei înțelegeri istorice detașată emoțional). După o perioadă prelungită în care statul român, prin agenții săi politici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce elemente determină soarta unui popor, fie autohtone, fie venite din afară. Dar pentru un observator mai adânc nu e indiferent. Toată soarta Franței e alta de când instinctele rasei celtice, în Revoluția cea mare, au învins și înlăturat instinctele romano - germanice cari stăpâniseră pîn-atunci. În multe provinții germane se recunoaște foarte mult influența elementelor slave, germanizate, și va rămânea totdauna o mare deosebire între germanii de sud, o rasă aproape pură între scandinavi, asemenea puri, și între prusieni bunăoară. Nu e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]