1,094 matches
-
la stres, dar și faptul că nu există o corelație cu vârsta, gradul didactic, vechimea în învățământ, demonstrându-se, încă o dată, că particularitățile psihologice ale profesorilor au prioritate. În plus, se constată că, profilul liceului nu determină modificări ale comunicării gestuale în relația cu elevii, cu o singură excepție legată de modul de manipulare a materialelor didactice, aceasta depinzând de înclinațiile tehnice ale subiecților. Autoarea atrage atenția și asupra competenței observatorilor liceeni, aducând, în favoarea acestei opțiuni, argumentul că elevii vor defini
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
optimizării practicii educaționale? Acestea sunt întrebările cheie la care volumul de față încearcă să răspundă din perspectiva preocupărilor didactice și de cercetare educațională, fără a avea pretenția acoperirii multiplelor conotații pe care le implică abordarea atât de complexă a semioticii gestuale. Motivul pentru care ne propunem să abordăm gestul în comunicarea didactică a pornit de la anumite aspecte școlare și sociale actuale, vizibile la nivel național și pentru întreg corpul profesoral, cu privire la diminuarea rezonanței intervenției educative asupra elevilor, erodarea consistenței și expectanței
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
relației profesor-elev, denigrarea statutului și imaginii profesorului, demotivarea școlară și acapararea timpului elevilor de tehnologia informațională și mass-media. În acest sens, relevanța problematicii dezbătute în volumul de față se justifică din dorința amplificării ecoului constructiv al comunicării didactice prin intermediul registrului gestual și cultivării unor relații de parteneriat autentice, care să-i angajeze, motiveze și responsabilizeze pe actorii educaționali. Din această perspectivă, am privit comunicarea didactică ca fiind construirea unei relații de parteneriat profesor-elev care să faciliteze în primul rând învățarea și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
construirea și menținerea unei relații de parteneriat cu elevii prin valorizarea gesturilor; • creșterea motivației școlare a elevilor prin captarea atenției, transmiterea entuziasmului profesional, trezirea interesului pentru disciplina de studiu; • persuadarea elevilor prin credibilitatea, onestitatea și expresivitatea personală, susținute de comunicarea gestuală; • realizarea economiei de timp în procesul de predare-învățare-evaluare prin îndeplinirea simultană a unor sarcini diferite; • diminuarea și stoparea comportamentelor indezirabile ale elevilor. Noutatea demersului investigativ al lucrării decurge din faptul că am punctat și valorizat virtuțile semioticii din două perspective
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
contextual al gestului. Analiza gestului sub coloratura unor accepțiuni diferite vizează îndreptarea către o definiție integratoare: semioza gestualității comunicative, care să cuprindă: gestul înnăscut, dobândit, personalizat, universal, cultural, estetic, educativ și contextual. Situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de comunicare gestuală" (de transfer a conținutului semnificativ) alcătuiesc semioza gestualității comunicative. Am considerat semioza didactică (capitolul 2) o structură semnificantă de semne lingvistice și nonlingvistice, care facilitează învățarea și presupune atât capacitatea de reprezentare (semnificare, valorizare) și formulare (convingere, rezonanță afectivă) din partea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
substituie, reglează comunicarea verbală; captează atenția elevilor; facilitează învățarea; ilustrează obiecte și fenomene; stimulează memoria și motivația; trădează emoții și exprimă atitudini; definesc personalitatea; reflectă natura relației dintre actorii școlii etc. Din păcate, prea puțini profesori conștientizează avantajele utilizării repertoriului gestual și, de aceea, o astfel de tematică merită analizată și cercetată. În același sens, am realizat o radiografiere a tipurilor de gesturi întâlnite în relația profesor-elev, subliniind faptul că gesturile asigură reușita comunicării didactice prin adăugarea unui plus de inteligibilitate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prezentată în capitolul 4 s-a înscris pe linia conceptului relațional de funcție-semn (introdus de Umberto Eco, 1976/2008) și s-a centrat pe observarea, analizarea, interpretarea gestului în comunicarea didactică în termeni relaționali (funcții și disfuncții) și contextuali (comunicarea gestuală în trei licee diferite), ceea ce ne-a permis identificarea lui cu o semioză comprimată. În vederea realizării profilurilor profesorilor care eficientizează și devalorizează gesturile în comunicarea didactică, am cercetat cum este influențată gestica acestora de următoarele variabile: reactivitatea la stres, gradul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
influența reactivității accentuate la stres a profesorilor asupra apariției disfuncțiilor în comunicarea didactică și efectele negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, anxietate etc.), comparativ cu celelalte variabile ale cercetării, care nu au amprentă semnificativă asupra comunicării gestuale. În acest context, am elaborat un Program de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică, care cuprinde elemente curriculare ce pot fi introduse în programele de formare inițială sau de perfecționare a profesorilor, dar și în training-urile derulate în instituțiile
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorilor și de perfecționare în cadrul acțiunii instructiv-pedagogice, justificăm utilitatea și importanța volumului de față, perfectibil și deschis cercetărilor viitoare. Valorificarea analizei semiotice a gestului în comunicarea didactică are un rol important în optimizarea practicii educaționale prin formarea competenței de comunicare gestuală care facilitează construirea unei relații autentice, durabile, empatice și constructive dintre profesor și elevi. Prin autoevaluare și antrenament susținut, competența de comunicare gestuală se poate învăța, cultiva și dezvolta, inspirând și înălțând publicul spectator-elevii. Aprecieri și mulțumiri aducem conducătorului științific
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestului în comunicarea didactică are un rol important în optimizarea practicii educaționale prin formarea competenței de comunicare gestuală care facilitează construirea unei relații autentice, durabile, empatice și constructive dintre profesor și elevi. Prin autoevaluare și antrenament susținut, competența de comunicare gestuală se poate învăța, cultiva și dezvolta, inspirând și înălțând publicul spectator-elevii. Aprecieri și mulțumiri aducem conducătorului științific și mentorului, profesorului Laurențiu Șoitu, pentru sugestiile utile și disponibilitatea comunicării științifice, suportive, empatice în demersul elaborării tezei de doctorat, precum și profesorului Emil
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
printre noi, colega!" (la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești). Capitolul 1 Ecouri istorice și accepțiuni ale gestului 1.1. Repere istorice în studierea gestului Înțeles ca sistem de semne și mișcări analogice, nonlingvistice, care se manifestă direct, natural și continuu, limbajul gestual a reprezentat o preocupare constantă pentru oameni și cercetători, cu o intensitate și amplitudine variabilă de-a lungul timpului. În interacțiunile umane, explorarea registrului limbajului gestual corespunde nivelului relațional al comunicării (comunicării analogice), conform axiomelor comunicării formulate de reprezentanții Școlii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de semne și mișcări analogice, nonlingvistice, care se manifestă direct, natural și continuu, limbajul gestual a reprezentat o preocupare constantă pentru oameni și cercetători, cu o intensitate și amplitudine variabilă de-a lungul timpului. În interacțiunile umane, explorarea registrului limbajului gestual corespunde nivelului relațional al comunicării (comunicării analogice), conform axiomelor comunicării formulate de reprezentanții Școlii de la Palo Alto, Paul Watzlawick, Janet Helmick și Don Jackson (1972). Dacă nivelului informațional al comunicării îi corespunde modalitatea lingvistică, nivelului relațional îi este asociat repertoriul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
informațional al comunicării îi corespunde modalitatea lingvistică, nivelului relațional îi este asociat repertoriul vast de mijloace analogice: gest, mimică, privire, atingere, miros, mers, posturi ale corpului etc. Prezentarea succintă a dimensiunii istorice (a modului de utilizare și descifrare a limbajului gestual în diferite perioade de timp), este provocatoare și necesară pentru desprinderea principalelor repere sau contribuții de referință care au condus către apariția și dezvoltarea domeniului de cercetare a comunicării nonverbale. Comunicarea prin intermediul mimicii și gesticii (kinezica), prin intermediul privirii (oculezica), prin intermediul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ontologică a corporalității personale sau corpul însuflețit, viu și activ. Dacă corpul anatomic reprezintă obiectul de studiu al științelor pozitive, trupul carnal constituie obiectul de cercetare al științelor umane 1. Ca formă primară, spontană și inconștientă de comunicare umană, limbajul gestual este prelucrat în emisfera dreaptă a creierului (emisferă care localizează trupul în spațiu; interpretează tonul vocii, toate mișcările, pozițiile și gesturile corpului). Prin intermediul gesticii se pot exprima sentimente, gânduri, intenții, expectanțe etc., dar interesant este că se pot transmite toate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dar interesant este că se pot transmite toate acestea fără intenție sau fără ca emițătorul să-și dorească să exprime ceva celorlalți. Din punct de vedere temporal, numeroase dovezi atestă ca primă formă de limbaj între oameni limbajul semnelor, veritabil limbaj gestual al trupului, apărut și dezvoltat cu mult înaintea limbajului verbal. Practic, limbajul gestual a contribuit încetul cu încetul la înțelegerea, apropierea, ajutorarea și coordonarea între membrii triburilor /grupurilor. Faptul că gesturile au constituit un element indispensabil în interacțiunile sociale din
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
emițătorul să-și dorească să exprime ceva celorlalți. Din punct de vedere temporal, numeroase dovezi atestă ca primă formă de limbaj între oameni limbajul semnelor, veritabil limbaj gestual al trupului, apărut și dezvoltat cu mult înaintea limbajului verbal. Practic, limbajul gestual a contribuit încetul cu încetul la înțelegerea, apropierea, ajutorarea și coordonarea între membrii triburilor /grupurilor. Faptul că gesturile au constituit un element indispensabil în interacțiunile sociale din trecut, simbolul relațiilor sociale, reprezintă pentru Keith Thomas 2 un motiv întemeiat pentru
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
societate, deosebirile de origine și de clasă între oameni. De regulă, cei care studiază istoria gesturilor ajung la două concluzii contradictorii: pe de o parte, persistă semnificația unor gesturi din trecut până în prezent și, pe de altă parte, unele coduri gestuale s-au schimbat de-a lungul timpului ca rezultat al dezvoltării umane, modificării relațiilor sociale și migrației oamenilor dintr-o zonă geografică în alta. În analiza istoricului gesturilor și a constituirii științei despre comunicarea nonverbală (în a doua jumătate a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
corpului omenesc formă, înălțime, forță, dimensiune, mobilitate, culoare, miros care au fost valorizate din plin în retorică. Încă din Antichitate apare convingerea legată de rolul gesturilor în retorică, în persuadarea publicului și prezentarea spectacolului (discursului public), prin faptul că limbajul gestual care acompania întotdeauna limbajul verbal se adresa emoțiilor și nu rațiunii ascultătorilor. În acest sens, Marcus Fabius Quintilianus (c.35-96 e.n.), primul profesor de retorică publică din Roma, ne oferă informații detaliate despre limbajul trupului folosit de orator în concepția
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de emoții și sentimente necesară convingerii acestora. Practic, Marcus Fabius Quintilianus și, ulterior, Cicero nu erau de acord cu substituirea cuvintelor cu gesturi în arta oratorică, acest lucru fiind potrivit doar comportamentului scenic al actorului de pantomimă. În concluzie, limbajul gestual nu avea o funcție total diferită de a limbajului verbal în retorică, ci sublinia cuvintele cheie, acționând asupra elementelor emoționale. Din această mărturie, desprindem un prim criteriu de definire a gestului, preluat și dezvoltat de-a lungul timpului: relația gest-cuvânt
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elementelor emoționale. Din această mărturie, desprindem un prim criteriu de definire a gestului, preluat și dezvoltat de-a lungul timpului: relația gest-cuvânt. Interpretând explicațiile oferite de Marcus Fabius Quintilianus, putem menționa câteva caracteristici ale gestualității, care relevă legătura dintre limbajul gestual și cel verbal: a) gesticulația ajută la înțelegerea amplorii emoționale a discursului și a oratorului, atrăgând publicul; b) gesticulația contribuie la înțelegerea logică a discursului, a componentelor sale structurale, deținând astfel virtutea de a persuada publicul; c) gesticulația nu se
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
specializat în partituri comice, și Pylade din Cilicia, vestit pentru interpretarea patetică a rolurilor de tragedie, lumea nu venea la teatru pentru a afla subiectul, întrucât îl știa dinainte, ci doar pentru a aprecia performanța actorilor, care traduceau în limbaj gestual fiecare scenă, tiradă și replică a piesei pretext 6. Apariția baletului tematic de curte în Franța și a operei, care a integrat baletul, în Italia a marginalizat tradiția pantomimicii. În Evul Mediu, s-a remarcat Hugh de Saint Victor, renumit
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de teren și cursul pe care l-a ținut la Universitatea din Toronto în anul 1944-1945 au contribuit la fundamentarea științei/disciplinei comunicării prin gest și mimică: kinezica. Din perspectiva autoarei Daniela Rovența-Frumușani, studiile lui Ray Birdwhistell au atribuit comunicării gestuale următoarele caracteristici: • stricta codificare (sau caracterul non aleator); • dependența de o comunitate socio-culturală (fiecare cultură are propriile sale norme de interacțiune, norme interiorizate prin socializare); • integrarea într-un sistem plurinivelar (implicând utilizarea spațiului și a timpului, precum și ,,parakinezica" sau prozodia
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Joseph Grotowski ,,o hieroglifă de descifrat", ieșită de sub tutela cuvântului, gestica apare ca o ,,formă vie, posesoare a unei logici proprii", intraductibilă în limbaj comun, asemenea muzicii, în care obiectul simbolizat era una cu simbolul însuși 19. În postmodernism, repertoriul gestual se înscrie în jocul aparențelor, surprizelor, șocurilor, triumfând mai mult estetic decât etic prin efectul spectacularului și imprevizibilului. Corpul uman este pus în scenă ca un ,,corp deschis", ca un vas spațial în mișcare, transformându-se în spectacol, în imagine
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
tot mai intens actul conștient sau inconștient de înfrumusețare (dichisirea), care transmite semnale corporale vizibile, în concordanță, de multe ori, cu gândurile și scopurile urmărite, dar și cu cerințele sociale vehiculate. Unele persoane încearcă, prin afișarea unui stil vestimentar și gestual, să pară ceea ce nu sunt în realitate, fără să țină cont că ceea ce se potrivește câtorva nu se potrivește tuturor. Din păcate, observăm tendința unora de a se exprima prea mult sau a altora de a-și distruge personalitatea prin
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
tehnologia, care preia controlul nu numai asupra limbajului verbal, ci și asupra celui nonverbal, duce la o schematizare și automatizare a gesturilor. Un exemplu elocvent în comunicarea virtuală îl reprezintă folosirea ,,iconițelor" pe yahoo.messenger, care ilustrează expresii faciale și gestuale de tip emblemă pentru a exprima stări emoționale diferite. Suntem de părere că orice se copiază în spațiul cibernetic nu poate concura cu intensitatea trăirilor, bogăția și semnificația gestualității din viața reală. Într-o lume virtuală, limbajul real al trupului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]