5,266 matches
-
ochii congestionați ai bătrînei. — Ghicesc și eu acolo, un pic, și vă legați de mine!... Fac și eu cîte un bine oamenilor. — Lasă-lasă, știm noi, spuse domnul Prentice. — Și-apoi, nu ghicesc niciodată viitorul. — O, de-am putea prevedea viitorul!... — Ghicesc doar caracterul... — Și greutatea cozonacilor, completă domnul Prentice, spulberîndu-i speranța aia abia Înfiripată: acum nu mai avea nici un rost să tacă. Dar micile ședințe de spiritism? urmă el, amuzat ca de-o glumă pe care-o știau numai ei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
primul act sexual și-o făceam aruncând pur și simplu o privire la orice nouă dotare fizică sau mentală - un brusc interes pentru un vin sau regizor de mâna a treia, o traiectorie diferită pe apele politicii aviatice. Deseori puteam ghici numele celui mai recent amant cu mult înainte să-l divulge ea în punctul culminat al actelor noastre sexuale. Acest joc al provocării era o necesitate pentru amândoi. Când stăteam întinși unul lângă celălalt, puteam descrie o întâlnire amoroasă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
birou, fie în apartament, supraveghind autostrăzile de la fereastră, coborând în fugă scările de lângă ascensor ori de câte ori aveam impresia că-i vedeam mașina trecând în goană pe stradă. Trecusem de asemenea în revistă rubricile mondene ale ziarelor și revistelor cinematografice, încercând să ghicesc pe care vedetă de cinema sau celebritate politică era posibil s-o urmărească Vaughan, punând cap la cap elementele accidentelor imaginare din mintea sa. Toate experiențele pe care le trăiserăm în săptămânile cât fuseserăm împreună mă lăsaseră într-o stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
fie că ele se dau după ficații celor care se joacă cu viața privată a cetățenilor. Motivarea acestor sentințe este o problemă de fond. Dacă lovești în zece drepți ca să prinzi un singur hoț, asta nu mai este justiție. Este ghicit în bobi. În mod cert, sub aceste date macro stau ascunse multe abuzuri, încălcări ale drepturilor omului. Sunt greu de descâlcit caz pe caz. Dar, în mod vizibil, întâlnim la tot pasul reflexele unui stat autoritar, care dorește să controleze
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
am afirmat. - Da, într-adevăr... După o pauză în care am fumat trei-patru țigări, l-am descusut mai departe pe moș. - Și ce se fabrică în ea? Chiar sticlă? - Aș, de unde, chicoti Francisco. Nu nu, cu totul altceva. N-o să ghicești niciodată. - Nici nu vreau să încerc... - Bine, nu-ți mai pun răbdarea la încercare. În fabrica aceasta se produce gri. - Gri!? - Da, gri, culoarea. - Adică fabrică vopsele? - Nu. Fabrică o culoare, dacă poate fi numită așa. Au și un laborator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Luca a cerut un pahar de coniac. Așteptându-l pe barman să desfacă sticla, să pună gheață-n coniac, Luca m-a întrebat: - Și? Cum ți se par? - Foarte drăguți, am răspuns. Voiam acasă. - Bănuiesc că vrei acasă, mi-a ghicit Luca din nou gândul. Ai puțină răbdare, te rog. Va fi amuzant. - Sper, am oftat eu. Barmanul mă anunță că a băgat dopul în sticlă, dar că mi-o dă cu 10.000 mai ieftin. Era ok. Ne-am întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
mai fricoși decât nemții, i-am ținut isonul. - Da, da, să știți că da. Nici n-au luptat în război, nu și-au apărat țara, i-au lăsat pe nemți s-o cucerească! Mă miram de unde știe atâtea. - Știți, îmi ghici el gândul, mă preocupă istoria foarte mult. - Am observat. - Istoria și politica. - Foarte bine. Sunt importante. - Așa este. Foarte importante. Cine nu cunoaște istoria nu înțelege politica. - Mhm. - Oamenii... care era adresa la care trebuie să vă duc? Am uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
care s-ar spune că le cunoaște la perfecție, iar dacă are vreun dubiu, e și mai rău, pentru că te întreabă: - Și celebrul episod cu fotografia tăiată e în cartea asta sau în alta? Le încurc întotdeauna... - Tu încerci să ghicești, dat fiind că ea se-ncurcă. Iar ea: - Cum, ce spuneți? Nu se poate... - Ei, să spunem că v-ați încurcat amândoi. Mai bine repliază-te asupra lecturii tale de aseară, asupra volumului pe care amândoi îl strângeți acum în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cartea cu paginile albe și nu mai reușești să ieși de acolo. Un tinerel deșelat, cu un pulover lung pe el, vine spre tine. De cum te vede, te-mpunge cu arătătorul și spune: — O aștepți pe Ludmila? — De unde știți? Am ghicit. Mie mi-e de-ajuns să arunc o privire. — Te-a trimis Ludmila? — Nu, dar eu mă-nvârt pe ici, pe colo, întâlnesc ba pe unul, ba pe altul, aud și observ câte ceva, și mi-e ușor să corelez faptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
meu, dar nu pot citi ce e scris acolo, nu pot ști ce a scris acel eu: n-am reușit și nici nu voi reuși să fiu acel eu. E inutil să mă înapoiez la birou, să mă forțez să ghicesc, să copiez adevărata mea carte, citită de ea: orice scriu va fi un fals în raport cu cartea mea adevărată, pe care nimeni, în afară de ea, n-o va citi vreodată. Dar dacă, așa cum eu o privesc în timp ce citește, ea ar îndrepta un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mai departe lectura unei singure cărți. — Și pentru mine toate cărțile pe care le citesc duc la o carte unică - spune un al cincilea cititor, apărând de după un vraf de volume legate -, dar e o carte înapoi în timp, abia ghicită din amintirile mele. Există o povestire care pentru mine se află înaintea tuturor celorlalte, al cărei ecou - imediat pierdut - apare în toate povestirile pe care le citesc. În lecturile mele nu fac decât să caut acea carte citită în copilărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mândrea cu abilitatea ei de a citi oamenii, dar acum se întreba dacă nu cumva asta-i o însușire pe care o posedă multe femei înzestrate cu harul intuiției. — Îmi puteți spune cu ce anume mă ocup, întrebă ea. Puteți ghici ce slujbă am? Femeia se întoarse și o măsură de sus în jos pe Mma Ramotswe. — Cred că sunteți detectiv, spuse ea. Sunteți o persoană care se amestecă în treburile altora. Dubița albă își schimbă direcția imperceptibil. Mma Ramotswe fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
întoarse și o măsură de sus în jos pe Mma Ramotswe. — Cred că sunteți detectiv, spuse ea. Sunteți o persoană care se amestecă în treburile altora. Dubița albă își schimbă direcția imperceptibil. Mma Ramotswe fu șocată că femeia asta o ghicise. Intuiția ei trebuie să fie cu mult mai dezvoltată decât a mea, reflectă ea. — Cum de v-ați dat seama? Ce indiciu v-am oferit? Femeia își feri privirea. — A fost simplu, mărturisi ea. V-am văzut stând în fața agenției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
fiindcă trebuie să ne ținem promisiunile. Dacă nu ne-am ține de cuvânt, n-ar exista nici o diferență între Botswana și Nigeria o anume altă țară din Africa pe care nu vreau s-o numesc aici, dar știu că ați ghicit la care mă refer. Îi spunem clientului că există un alt bărbat, dar că nu-i cunoaștem identitatea. Asta-i adevărat, deoarece n-am aflat numele celuilalt bărbat, deși știu unde locuiește. Nu-mi place să mint, deoarece cred în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
nimeni atent, am luat-o cu mine. Acum m-am relaxat. - Uite, ca să nu mă crezi toantă de-a binelea... Ridică bărbia - parcă s-a mai ascuțit nițel - și-și ia un aer transpus: - „Prin decolteul adânc al bluzei, îi ghiceam sânii fragezi, palpitând. Aș fi putut să jur că dinspre ea venea un miros amărui, de frunze de nuc strivite-ntre degete și fum. Când respira, nările ei arcuite îi fremătau ca la o sălbăticiune, iar pleoapele se lăsau ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
interesează de unde-a pornit în China povestea cu strânsul piciorului la femei, să fie cât mai mic, mă interesează ce sex avea Madame Butterfly, chiar țin morțiș să aflu dacă dinozaurii aveau sânge rece sau cald și dacă poți să ghicești ce boli va avea omul după culorile pe care le preferă, nu știu cum apar vulcanii noroioși, trebuie să-mi complez cunoștințele în privința fulgerelor medulare... - ...și te îmbraci nepotrivit, provocator, neacademic. - Ooo, provocator? Să nu-mi spui că-i trezesc omului fantasme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
lângă Apolonia. Pot să mai chem și-un prieten dacă vrei să fie mai distractiv, dar te costă mai mult. Dar îți spun de la-nceput că eu lucrez mai natur, fără obiecte. Asta nu... - Cară-te! - Bulangiule! - Hai să-ți ghicesc, stai așa, stai așa să-ți spună baba... stai așa, frumosule, că ești de-al nostru, stai așa... uită-te la baba, mânca-ți-aș ochii tăi verzi... - Căprui, chioaro! Lasă-mă! - Ești frumos, dar ești și ciudos... Ești inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
răscruce și drumurile se-ncurcă... ești la o cărare care se-nfundă, se-arată-n drumu’ tău dușmani și pretini, îți vin vorbe rele și farmece... unu’ de roșu are ciudă pe tine... unu’ de negru are ochiu’ rău... hai să-ți ghicesc ce-o să-ți cadă la așternut, frumosule... hai să dea baba-n cărți, să-ntoarcă norocu’... hai să-ți ghicesc, să-ți dau cu ghiocu’, să-ți spună baba ce ai... - Am pe dracu’! Ba am mai mulți, o cireadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
vorbe rele și farmece... unu’ de roșu are ciudă pe tine... unu’ de negru are ochiu’ rău... hai să-ți ghicesc ce-o să-ți cadă la așternut, frumosule... hai să dea baba-n cărți, să-ntoarcă norocu’... hai să-ți ghicesc, să-ți dau cu ghiocu’, să-ți spună baba ce ai... - Am pe dracu’! Ba am mai mulți, o cireadă... Vrei? Îi dau ieftin! - E cineva la inima ta, frumosule... o codană de verde, dar mai e și una de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și asta, i-am aruncat ghetele pe geam, l-am dat afară urgentuț, cu hainele în brațe, să se-mbrace în scara blocului, să se bucure babele lipite de vizoare... „Ești nebună? Altele ar fi recunoscătoare...” mai apucă să zică. - Ghicesc? Pe Albert l-ai mătrășit? - Ai recunoscut stilul? Da, pe Albert. Uneori sunt proastă-proastă... E-așa cum zic eu, nu e cazul să fii drăguț să mă contrazici, chiar vacotină bovarică ar fi mai precis - casc ochii pe broscoi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Înconjură insula și, profitînd de spațiul pe care apa mării tocmai Îl eliberase, dădu un ocol pînă cînd ajunse dedesubtul peretelui abrupt, chiar sub stînca mare ce Îi slujea drept turn de veghe. Avu nevoie de aproape un ceas ca să ghicească, mai degrabă decît să-și confirme, că sub o ieșitură aflată la vreo zece metri de culme se deschidea o cavernă cu margini neregulate, prin care efectiv intrau și ieșeau, zburînd cu repeziciune și desăvîrșită siguranță, familii Întregi de corbi-de-mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cu precizie unde se afla și ce anume făcea. Ceea ce simțea acum era ceea ce trebuie să fi simțit căpitanul de pe Old Lady II cînd, dindărătul jaluzelelor de la fereastra cabinei sale de la pupa, observa mișcările echipajului, fără ca nici măcar secundul să poată ghici vreodată dacă Îi pîndea sau trăgea liniștit la aghioase În patul lui. Apoi, În timpul nopții, cînd dădea ordine, vicleanul căpitan stabilea pedepsele și recompensele, iar În felul ăsta obținea de la oamenii lui mai multă supunere decît oricare dintre colegii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Își dăduse deja seama de ceva vreme că echipajul de pe María Alejandra nu avea nici cea mai mică intenție să debarce pînă În zorii zilei următoare și se simți batjocorit. Furios și batjocorit, ca și cum ar fi nutrit convingerea că Îi ghiciseră intențiile, lansînd barca la apă pentru a rîde de el, făcîndu-l să nădăjduiască zadarnic că aveau să cadă În capcana pe care le-o Întinsese. Urmau să coboare de pe vas la lumina zilei, și Încă toți deodată, protejîndu-se unii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mîinii. Să vedem dacă ești așa de curajos cum spui... Oberlus nu răspunse. Ochii lui - „singurul lucru decent pe care Îl pusese Domnul pe chipul acela monstruos” - erau ațintiți asupra securii de piatră, cîntărind gradul de primejdie și Încercînd să ghicească, după modul În care era ținută, cum anume avea să fie folosită. În cele din urmă, cînd se simți sigur, continuă să Înainteze, ieși din apă și se opri din nou, la vreo doi metri distanță. Începură să se miște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
din nas Îi intra și În gură. Bărbații rămaseră surprinși de prezența femeii care Își făcu apariția brusc, Într-o dimineață luminoasă, Îmbrăcată În pantaloni bărbătești, cizme strînse pe picior și o cămașă marinărească largă, care lăsa totuși să se ghicească rotunjimea pieptului ei superb, ridicat și ferm. Dintre cei patru sclavi, Knut și Mendoza nu mai văzuseră o femeie de mai bine de doi ani, iar ceilalți cam de un an, pricină pentru care se extaziară În fața perfecțiunii chipului ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]