1,249 matches
-
la vale... Cred Însă mai degrabă În reacția oarecum asemenea a unui nepervertit animal, iar cercetătorii moderni au găsit mulțime de mici animale de deșert mumificate, cică moarte de foame după ce s’au rătăcit În labirintul din piramidă. Labirint cu ghilimele, căci ăsta nu cuprinde decât o galerie, descendentă, din care se deschide o alta, ascendentă, care va odrăsli o alta, orizontală; era să uit, mai e și un fel de puț... Păi cel mai amărât guzgan se descurcă, ba chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Iar Mendeleev a sintezizat, deopotrivă eroarea ca și adevărul, Într’o maximă pe care, recunosc, am adoptat-o ca pe o deviză profesională: „decât nici o ipoteză, mai bine orice ipoteză“... „Milenium“, 8 februarie 2003, ora 15,20 75. Minuni cu ghilimele Chiar dacă zgribulim lângă vreun calorifer debranșat ori lângă o sobă fără lemne, implicit vedem În acest anotimp ceva Înțepenit, poate frate cu moartea, eu văd În el viața. Nu doar pe aceea rară și de suprafață, precum fâlfâirea aripii unei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
energie primară... Să privesc și spre Univers: Oi fi eu ignorant, ne or fi poate prea sărace cunoștințele pe măsură ce distanța devine prea mare, dar nu pot da decât două exemple ale frânării și degradării la care este supus acest cu ghilimele perpetuum mobile; oricum, mai multe, deși există cu certitudine știind că Universul e unitar, ar plictisi. Primul: Acum 4,6 miliarde de ani, adică atunci când Terra s’a născut, o zi dura doar 10 ore, Într’atâta aceasta se rotea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aparține - paradoxal - civilizației, aceea care l’a Învățat inclusiv să fure, iar dacă potențialul păgubaș nu agreează asta, să-l neutralizeze, primul pas spre crimă. Ca orice animal, omul se naște necivilizat, implicit nevinovat. Trebuie - și-i pun acestui cuvânt ghilimele - deci educat, mai bine zis dresat, Întru feleșagul civilizației: ferocitatea, agresivitatea. Și Începe cu basme În care Feți-Frumoși ucid balauri, scorpii, zmei, evident răi, continuă luând nota zece la o istorie cu viteji care retează dintr’o lovitură naiba știe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doi Își cară pumni ori când unul trimite drept În țintă o săgeată, un glonte - și aștept cu interes racheta? Dar, despre asta, cu alt prilej, mai ales că există și sporturi cât se poate de pașnice, și pun iarăși ghilimele, șahul de pildă. O concluzie totuși: Dar dacă ferocitatea și agresivitatea umană manifestată asupra sieși nu e decât un factor limitativ, pe considerentul că suntem cam mulțișori? Oricum, ce face omul cu mâna lui... 11 august 2003, ora 13,36
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dar desigur mai Înțelepți, alternam anul ogorului cu cel al pârloagei, ca primă formă de asolament. Și totuși, „gardul“ cutumelor noastre e prea zdravăn ca lovitura mea de berbece să-l poată străpunge. Singurul câștig, nu neapărat al meu, cu ghilimelele de rigoare, e că ați pierdut aceste vreo patru minute, ascultându-mi behăitul... 3. Feed back „De n’ar fi“, nu s’ar povesti. Mai abitir căci există și un sens ascuns În orice se află În această lume. Să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
circulația sanguină, deși aceasta era de două milenii o preocupare constantă a medicinii... Deh! Era bine de cunoscut căci, spre deosebire de animal, omul lovește În semen, sângerându-l... după care Îi cinstește, excesiv chiar, hoitul... Dar nu bigotului, fie termenul cu ghilimele căci ideea de dogmă e deopotrivă cunoscută și de știință, mă adresez; oricum, acela nici nu mă asultă. À propos de audiență, și mărturisesc că În această relație am ales primul termen pentru ceva ce se vrea un fel de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cuvânt a fost Înregistrat, fiecare gest filmat. Dacă n’ai bătrâni, Îi cumperi, zice vorba românească, tradusă acum În: dacă ai puține mijloace Întru 82 astăzi, de ani buni, președintele Academiei de Științe a Republicii Moldova rezolvarea unei probleme cumperi - cu ghilimelele de rigoare - pe cei care le au, mjloacele se Înțelege. E drept, cu mine s’a Înșelat amarnic: ce putea să capete de la un cercetător, chercheur cum ar zice francofonul vopsit ce sunt, ca tot românul care de fapt e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
zeu pentru alții din acest Univers, amul nu va trebui să uite că e acela căruia demult, multe ere Îndărăt, i s’a rupt coada, ajungând pe pământ. Fiind silit să se cațăre fără materiala coadă, dar cu imateriala - cu ghilimele - rațiune. Apoi cu o altă - și mai imaterială - altceva. ... Fără sfărșit, ca evoluția Însăși, care nu e doar biologică. 9. Doi pui Efemerul undei radio e uneori un avantaj: acela al rapidității reacției mai ales când pleci cu un plan
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
roci -, chimice - zăcăminte diverse - ori tensiuni ale stratelor geologice, cu o repartiție dezordonată, care pot exercita efecte importante, bune sau rele. Sunt și la noi, rezultatul fiind la suprafață cultura Cucuteni ori Cotnariul, doi markeri, unul uman, altul „abiotic“; cu ghilimele, căci e mediat de o ființă: vița... Fenomenul radiestezic e universal. Chiar un șurub strâns, ori o bară Îndoită - tensionate adică - devin sediul unor astfel de fenomene, ajungând un fel de puncte critice. „Cimitirul elefanților“ capătă, În această viziune, o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care trebuie să treacă veacurile, căci e Însuși sufletul nostru. (În colaborare cu Cristina Păun) „Radioalmanah“, 18 noiembrie 1995, ora 17,35 6. Câștiguri din eprubetă S’ar putea spune că’n bârlogul meu e destulă căldură, cu și fără ghilimele; à propos de vremea cam Înaintată. Căci trioul se reunește și mai pune la cale ceva. O generalizare a discuției precedente, căci până la suflet, omul mai are nevoie și de altceva, ceva a cărui lipsă o resimte În modul cel
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
supraviețuiesc „găuri negre“ pe lângă care „clientul“ meu, cercetarea, e la „genunchiul broaștei“. Mai dați-i și ei un răgaz asemenea, căci tot n’ați investit nimic În ea... „Viața văzută de aproape“, 2 ianuarie 2001, ora 15,34 13. Bio, ghilimele pentru etică Într’o sală cam răcoroasă, deși e iunie, a Casei Tineretului se poartă o discuție. Tare am impresia că acela care reprezintă egida Radio Moldova, Lucian Merișca, nu mediază atât Între public și cei chemați „a-l duce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
colțul“? Doar că acea viață se putea manifesta Într’un progres, nu Într’un - În cel mai bun caz - conservatorism, propriu aceluia cu „colțul“... Altă limită deci, pe care ne-o punem singuri... Și așa mă simt obligat să pun ghilimele eticii. Că ghilimelele se cheamă chiar prefixul „bio“ e altă poveste. „Milenium“, 8 decembrie 2001, ora 15,36 14. După Mărțișor Am ce am cu un cuvânt: desigur. Desigur, vorba lui Murphy, dacă ceva poate merge și prost, sigur așa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acea viață se putea manifesta Într’un progres, nu Într’un - În cel mai bun caz - conservatorism, propriu aceluia cu „colțul“... Altă limită deci, pe care ne-o punem singuri... Și așa mă simt obligat să pun ghilimele eticii. Că ghilimelele se cheamă chiar prefixul „bio“ e altă poveste. „Milenium“, 8 decembrie 2001, ora 15,36 14. După Mărțișor Am ce am cu un cuvânt: desigur. Desigur, vorba lui Murphy, dacă ceva poate merge și prost, sigur așa va fi. Așa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care m’am aflat În direct - și față de ascultători și față’n față cu el. Sunt nevoit să rezum multele gânduri făcute În zilele care au trecut de la „promo“. Cu ce să Încep decât cu ecologia? Fie ea una cu ghilimele, fie ea un soi de paradox, adică a drege un artificialism printr’altul. Și mă Întreb În fața bine cunoscutului microfon, „uitând“ de prezența - de pisică atentă - interlocutorului de dincolo: scopul spuselor mele. Dorim Îmbunătățirea calității vieții, a uneia devenită tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
femeie“ și „bărbat“. Socul de pildă, plantă aleasă anume de mine pentru un experiment paralel, nu pentru că poporul Îi spune lemnul dracului, ci pentru că, spre deosebire de alții, Înfrunzește Înaintea Înfloririi. Mai doriți dovezi ale inteligenței Naturii? Întoarceți fila, fie ea cu ghilimele, adică radiofonică. „Sâmbătă cu prieteni“, 27 aprilie 2002, ora 17,40 17. „Invenții“ Am vrut să fie așa, adică difuzarea unui material despre o idee: „Aparat pentru purificarea sângelui prin hemodializă- plasmaforeză, cu Îndepărtarea virușilor, inclusiv HIV“, adică următoarele rânduri
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de concrete și soldată cu o cifră la fel de concretă pentru a identifica și cuantifica biocâmpul a devenit, pe Radio Iași, prin vocea lui Lucian Merișca, „metoda Zănoagă“. Fără multă vorbă, redactorul atacă banda, cu problema locurilor bine ori rele, cu ghilimele desigur, de care tradiția - intervine „lupul“ - ține seama, nu și noi. Iar mai „tradiționalist“ decât animalul nu e nimeni: Pisica umblă după acele locuri „rele“ pentru odihnă, iar câinele le evită. Aha! Dacă nu se pot identifica astfel decât locuri
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
n’a mai apucat să Încredințeze eterului din spusele mele; sau n’a mai apucat să „traducă“, după frumoasa expresie a delicatei amfitrioane. Dar, tot corpus-ul „tors“ la urechea amicului meu vă stă acum la dispoziție, În forma „eternă“ - ghilimelele subliniază faptul că nimic nu e etern Într’o lume relativă ca a noastră -, aceea a unui scripta manent. Unul completat - avantaj pentru cititor - cu imagini și note. Nu-mi stă În caracter să atrag atenția asupra mea: atenția poate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
4. De-ale roților Pentru că popa nu spovedește o pisică, am ajuns să mă confesez microfonului. Să-mi miaun bucuria sau necazul? Bucurie, căci Felis silvestris, verișoara mea, nu mi-a mai răbdat absența și a coborât În dulce cu ghilimele târgul Ieșilor. Necaz, căci a fost tare dezamăgită; nu de mine, ci de locul În care-mi duc zilele de motan de streașină. Am amânat pe altă dată să discut mediul cu totul anapoda din punct de vedere info-energetic pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
À propos: Văd adesea, la vreme de iarnă, consângeni de-ai tăi tupilați pe câte un capac de canal. Uscat, deși În jur se zidesc nămeții. Deh! căldura emanată de alte heterotrofe care Încearcă dedesubt să depolueze, să demineze cu ghilimele - deși tot de un fel de deminare e vorba -, mediul cu care noi, oamenii, ne războim. Cam prostește. Vezi, Cristi, ce Înseamnă o pisică lămurită? „Unde dai și unde crapă“. Adică o gheruță prin care Îți amintește sau prin care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am la activ destule evadări În copac din pricina dulăului căruia nu i am putut cresta nasul (pardon, el are bot, doar eu am năsuc), - vă Întreb, Înainte de a hotărî o soartă, care-o fi ea, bună sau rea - ambele cu ghilimele, căci nici voi nu le puteți defini -, acestui intrus În viața voastră: Îi cunoașteți rostul? Nu ce v’am mieunat deunăzi, atâta cât pot eu Înțelege, dar pe de-a’ntregul? Sunt sigur că nu. Și atunci, cum Îi puteți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dar care iubea și Îngrijea o turmă de pisici... „Meridian“, 17 august 2001, ora 12,25 39. Bătrânețe haine grele Mi se pare mie, Cristi, sau te pregătești să dai colțul? Văd că nu-ți mai plac pisicile - alea cu ghilimele -, că un teanc de articole, culmea comunicate, așteaptă să le publici, dar tu pigulești interminabil niște cărți - câte or fi? - Nicidecum, Moti. Doar Îmbătrânesc. Adică profit de o servitute sau de un drept al condiției mele umane. N’ai decât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ați băgat de seamă că tot ce perorează la Radio, ba și prin reviste, e precum „caștravetele“ lui Marius Chicoș Rostogan? Adică indiferent de unde pleacă ajunge tot la „protecția mediului“. Măcar dacă i-ar mai ieși ceva decât ciomăgeala, cu ghilimele dar cu mult mai dureroasă, Încasată de la confrații lui „științifici“... Deși n’o are deloc cu romanii, dac declarat la referendum ce e, Cristi Îl citează adesea - mi-a făcut „șanț pe creier“! - pe Tacitus: cică istoria vă Învață că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu totul eronată părere, motiv pentru care mă asociez cu acei - mulți, puțini? - care dezavuează ideea unui „Dracula Park“. Dar nu În necunoștință de cauză: sunt totuși o pisică... Nu mă mir că la baza subiectului stă un mit - cu ghilimele desigur, căci e prea devreme pentru o găselniță ce datează doar de un secol - de pe aiurea, căruia fantezia stimulată de un scotch dublu a unui romancier i-a ales ca scenă meleagurile românești, adică ceva, pentru el, exotic. Nu mă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru distracție. Dar locul de pierzanie ocupă un spațiu, indiferent unde ar fi. E un spațiu smuls Naturii, un spațiu interzis lucrului ei, devenirii ei, precum orice șosea, trotuar ori fundație. Mai mult, sau ca un fel de răsplată, cu ghilimele desigur, În jurul acestuia se răspândesc deșeurile. Toate astea, În condițiile În care Natura nu este interesată câtuși de puțin de această activitate - dacă poate fi numită astfel -, a omului. Romancierul, al cărui nume Îl ignor, căci În fond a făcut
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]