1,218 matches
-
Nu are musculatură foarte dezvoltată, dar rezistă bine la munca perseverentă. E înzestrat cu o inteligență bună, cu originalitate, cu intuiție, promptitudine în prinderea aspectelor esențiale, concrete și referitoare la problemele umane. Manifestă o mare afectivitate în suflet, înțeleasă ca gingășie, afabilitate, generozitate, răbdare, chiar dacă nu reușește să o exprime totdeauna prin gesturi exterioare. Se afecționa profund de persoanele care îi inspirau încredere. Iubește natura și animalele. Încă de copil rămânea încântat în fața coliviilor de păsări. Deseori, ducând comenzile de lucru
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de a ține sub control băiețeii dezlănțuiți. Înfăți-șându-i noii copii săraci și abandonați, îi spune: «Masina, acest copil este orfan, l-au abandonat. Ce spui, îl luăm?». Și femeia morocănoasă, cu lacrimi mari în ochi, se topește în efuziuni de gingășie maternă, îmbrățișând și mângâind copilul. Și la scurt timp, la prima năzdrăvănie a băieților, răbufnește cu noi muștruluieli: «Pleacă! Nu vezi că sugi sângele lui don Giovanni? Pleacă!». «Băieții mei» Prima îndatorire pastorală a lui don Calabria a fost, așadar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cât putea după posibilitățile sale și apoi «să se roage și să aștepte un semn din partea lui Dumnezeu». Așa și-a început mica sa activitate: când descoperea un copil care trăia în mizerie și în părăsire, și-l apropia cu gingășie și îl invita în casa lui, unde exista mereu un loc în plus la masă și un pătuț curat deja pregătit. Apoi căuta Institutul care putea să-l primească gratis sau pentru o plată redusă. Se adresa Azilului celor expuși
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să vă denunț. Dar cu denunțul nu aș fi făcut nici un bine sufletului dumneavoastră, care mă preocupă tot atât de mult cât opera copiilor abandonați. În locul denunțului, am decis să celebrez mâine o sfântă Liturghie pentru dumneavoastră». Bietul jurnalist, dezarmat de atâta gingășie și, mai ales, de transparența izvorâtă din atâta încredere și sinceritate, nu mai știa decât să murmure câte un: scuzați... mulțumesc... nu era intenția mea să vă pun în ridicol... etc. Acel ziar nu a mai publicat niciodată articole răuvoitoare
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
totdeauna supus simplelor dorințe ale lui don Calabria: «Eu sunt totdeauna de partea părintelui!», repeta în momentele de tensiune și de dificultate din cadrul Institutului. Don Calabria nutrea pentru el o stimă nemărginită și i-a arătat un afect plin de gingășie. Și nu putea să se comporte altfel față de acest suflet sincer și transparent, entuziast în a face binele, înflăcărat de râvnă sfântă pentru Dumnezeu și pentru suflete. Don Calabria spunea despre el: «E asemenea cristalului». Predilecția sa erau copiii orfani
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în Dumnezeu Tatăl. Privind la Maria, prima slujitoare săracă a Domnului, Fecioară, soție și mamă prin opera Duhului Sfânt, surorile își întâlnesc propriul orizont de dăruire, vocația lor la o maternitate spirituală care îi oglindește omului «orfan» al vremurilor noastre gingășia și iubirea milostivă a lui Dumnezeu Tatăl. Capitolul XI Propășirea Operei (1915-1930) Războiul Pe 28 iunie 1914, la Sarajevo a avut loc asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, moștenitorul la tronul Imperiului austro-ungar. Un pretext optim pentru Austria ca să pedepsească Serbia și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
jucăm șotron. Să facem puști din crengi de lemn, Să facem arcuri cu săgeți Să-mpușcăm vrăbioare, Să ne jucăm de-a bastistoara Să facem hora mare, Să alergăm pe potecuță Cu ochișorii-n soare. Of,... unde ești copilărie Cu gingășia ta cu tot! Și stau și mă gândesc Că tinerețea mea s-a dus Și merg înspre apus. De ce nu mai sunt iar copil, Să merg desculț prin rouă. Prin iarba verde, după boi, S-ascult cucul cum cântă, S-
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
strămoșești este sărbătoarea mărțișorului, care la români coincide cu întâi martie, prima zi de primăvară și marchează începutul anului agricol. Obiceiul este foarte vechi, primit și oferit la orice vârstă. Roșul simboliza sănătatea fizică și robustețea, iar albul simboliza puritate, gingășie, curățenie, sănătate, morală. Iar banul înseamnă prosperitate și bogăție. Mărțișorul se poartă până la înflorirea primului pom, în ramurile căruia se agață, iar ca dată calendaristică este Duminica Floriilor. Paștele, erau sărbătorile care aveau darul de a complecta bucuriile anotimpului florilor
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
din cele mai puternice personalități din cetatea națiunilor, o imagine de unică expresivitate...“ (Flacăra, 26 ianuarie 1978) COȘOVEI Traian „Acum, ca într-o carte, Citești sufletul acestui mare poet demiurg - În tot ce i aici. Și uriașa lui forță, și gingășia lui; Și necuprinsa lui voință, și setea lui de frumos; Și strălucitoarea lui imaginație, și uriașa lui luciditate; Și puterea lui industrială. În totul marele lui suflu înnoitor; În totul - concepția lui bărbătească, Gândirea lui robustă - Patosul lui creator, închinat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pilduitor un timp chipul eroic.“ („O mare fiică a unui popor eroic“, în vol. omagial Buchet de purpură și soare: flori alese din creația închinată tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1988, p. 135) „Omul de mare omenie, cultivând cu neostenită gingășie valorile care au făcut dintotdeauna bogăția sufletului românesc, conducătorul politic care și-a împletit hotărâtor viața cu viața patriei socialiste, savantul admirat pretutindeni pentru incandescența pledoariei în favoarea ideii ca știința și forța ei de nemăsurat să servească pacea și numai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prof. Ștefan Neagu. Au evoluat în ansamblu Raluca Grivinca, Carmen Lupei, Monica Mihai, Ovidiu Chitaru, Oana Rotaru, Elena Turca, Vlad Mărculescu, Cătălin Negru, Dumitru Buzincu, Răzvan Iacob, Mădălina Niconof, Alexandra Aftanase, Oana Gheorghe, Claudia Cutca, Celina Dumitru și Mihaela Cogeanu. Gingășia, siguranța executării elementelor de tehnică coregrafică și, nu în ultimul rând, prestanța tuturor au încântat publicul spectator, care a răsplătit cu vii aplauze întreaga manifestare. Să le urăm noi succese în misiunea plină de noblețe pentru care se pregătesc! (Flacăra
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Mucedu care s-au impus pe scenele de Operă de pe diferite meridiane geografice, o altă tânără soprană a cucerit publicul din Europa,Japonia și America. de la primele ei apariții pe scena ieșeană ca făcând parte din corul Operei. Fizicul atrăgător, gingășia tinereții (încă nu absolvise Universitatea de Arte), și mai ales muzicalitatea ei moștenită de la părinți, ambii cântăreți, au recomandat-o pentru o viitoare carieră de succes. Așa am distribuit-o, cu grijă, mai întâi în Pajul din Rigoletto, apoi în
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
întotdeauna în stări de urgență, întâi se taie... E adevărat, zilieri și flotanți sunt mulți pe acest domeniu. Numai că unii chiar au descoperit acel Eldorado al literaturii pentru copii, cu filoanele sale de neînlocuit, cu neputință de plastografiat: humorul, gingășia, fantasticul, ludicul, eroul memorabil, peripeția... Iar câțiva dintre ei chiar s-au "clasicizat": un Gianni Rodari, Octav Pancu-Iași, Astrid Lindgren. A.B.În ceea ce mă privește, Recreația mare crestomație a întregii mele opere face încă înconjurul lumii infantile. Și, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cap-compas spre categoriile estetice proprii acestei literaturi: culoarea, hiperbola, ritmul, verva și fantezia, accentul patetic, adică să deții vizele universal-valabile pe pașaportul literaturii pentru copii epică densă până la suspans, humorul până la grotesc, melodramatismul până la lacrimă, fantezia până la fabulos și absurd, gingășia, tandrețea ș.a. Cum comunic cu contemporanii mei, copiii? Cu vervă, dar nu o dată cu prețul autoridiculizării, predându-mă bunăvoinței acestor Magellani încă din pamperși și care fac zilnic înconjurul lumii la televizor, cu abonament la computer, rapp, videocasetă etc. Desigur, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lui de ceferist, specialist în lucrările de întreținere și reparare a liniilor căii ferate din Regionala Dolj, era o imensă și neplăcută surpriză, o adevărată tragedie pentru familia noastră, care spera să-l vadă pe bunicul bucurându-se și de gingășia strănepoților. Îmi amintesc și, probabil, îmi voi aminti mereu ultimul dialog dintre noi doi înainte de plecarea mea la post în Cipru. Era după masa de prânz în preziua plecării mele în misiune permanentă la Nicosia. Rămăsesem, ca de obicei, socrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
să bage de seamă, laba care ținea lopățica. Aveți atâtea icoane, doamnă, nu e una destul ca să-ți faci rugăciunea? Doamna vărsă jarul în sobița samovarului, puse lopățica în aceeași labă, vârî o prăjiturică în cealaltă și, luând-o cu gingășie pe posesoarea lor pe după umeri, o îndrumă spre ușă: "Mulțumesc, la revedere!" Iubea poporul, dar nu prea de aproape. Fata ieși aruncând, cu capul întors, o ultimă privire în cameră. Conversația nu se reluă decât după o clipă, răgaz ca
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
imagina primăvara un pomișor sănătos fără mugurași și flori așa nu putem privi viața noastră durabilă fără copii, fără responsabilitatea pentru ei, fără zâmbetul lor fericit, fără ochii lor plini de lumină și căldură. Dumnezeu a lăsat multă culoare și gingășie în flori și multă dragoste și iubire în copil care este de fapt floarea și culoarea vieții omului. Copiii sunt adeseori influențați de lucruri la care nici nu te gândești. Ei au nevoie să fie ocrotiți, ajutați să se dezvolte
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93239]
-
povestea a mai frumoasă./ Din el o aud astfel cum voi să o aud/ (s.n.) Ș-amestec celelalte cu glasu-i pâlpâit./ Și mândru acest amestec gândirea-mi o descoasă,/ O-nșiră apoi iarăși cum dânsa a voit (s.n.)60. O gingășie fără margini surprinde Eminescu în interiorul casei atunci când este vorba de nou-născutul care e un martor tăcut a toate câte-l înconjoară: Când își pun copilu-n leagăn,/ Cu-n picior încet îl leagăn/ La lumina din surcică/ Și o vorbă de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
memento sentimental și trainic al stării la care poetul tânjește: Șuieram l-a ei chemare/ Ș-am ieșit în câmp râzând 135. Comuniunea cu natura-codru este cu totul specială în opera lui Eminescu și se reflectă în imagini de o gingășie rar întâlnită. În Freamăt de codru − spre exemplu iubita va avea parte de tot atâta alint din partea pădurii ca din partea propriului ei iubit: Teiul vechi un ram întins-a,/ Ea să poată să-l îndoaie,/ Ramul tânăr vânt să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sufletul poetului. Numai gândul că S-a desprimăvărat pădurea,/ E-o nouă vieață-n orice svon141 îl face să-i tresalte inima de bucurii ascunse, poate numai de el știute. Pentru el și iubita lui, troienirea este supremul poetism, frumusețea și gingășia întroienirii cu petale de flori este de neegalat: Ne-om trezi vro dat din basmul/ Ce ne-a ține-ncremeniți/ Unu-n brațele altuia/ Și în flori întroieniți ?142 Nu aceeași este situația când, dimpotrivă, codrul își scutură frunza: De când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
intră încet în apa lacului și prinse încet, încet cu mâna din fiecare frunte de val câte o stea, ca și când ar fi prins albine de aur, apoi punându-le în poale le aduse în casă și le vărsă pe masă187. Gingășia fără de margini a "torsului" eminescian atinge apogeul în proza de inspirație folclorică Făt-Frumos din lacrimă 188. Ceea ce-a realizat poetul în acest text cu înmiit substrat fantastic este greu de "tradus". Acel ceva inexprimabil (echivalent dorului) se poate reda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
colț al sufletului. Fiecare diamant de acolo m-a zgîriat ori m-a atins doar, și toate rănile la un loc au desenat în mine un trandafir, pe care vreau să-l ofer de fiecare dată unei mîini întinse cu gingășie și dorință, dar... "...ca o floare de magnolie gata să se desfacă..." Dumnezeule!... Doamna Teona... Mi-a întins brațele și eu am lovit-o... Am ieșit din biroul ei triumfător, dar din clipa cînd am închis ușa cu grijă în urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
se-adună... Cuvintele, cu mlădieri de cânt, Șoptesc lângă urechea ce le-așteaptă Și-n ele se mai zbat săgeți sub vânt Și doruri, avântate către faptă... Nălucitoare visuri tot mai bat Din aripi frânte, învăluitoare, Descoperind tărâm imaculat De gingășie, liniște și floare... Doar sufletul îl ocrotesc de-acum, Iar inima uitărilor pierdută O las plecărilor, ce se aștern pe drum, Pentru-mplinirea cea necunoscută...
A?TEPT?RI by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83747_a_85072]
-
un glas dulce și molcom, auzi foșnind lin o haină de gaz, auzi atingând picioare mici și ușoare covorul moale... - Bună sară, Cezara, zise ea c-o copilărească veselie... El se uită îndărătul scaunului... Cezara păstrase încă espresia de nespusă gingășie, complezență și bunătate care și-o compusese lângă oglindă... - O, Lilla! Copilul meu! vino-ncoaci la mama ta să te sărute... Ce frumușică ești... ești un înger... un boboc de roză... cum să te numesc numai... spune-mi cum ai dormit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
am văzut și pe voi pe calea mărirei, pre tine, între toți isteții mai cu cap Văsălie Cotcodac, și pe tine, Neagule a lui șolomon. Iară asemenea unui chip nepieritor prin chipuri omenești și trecătoare, asemenea unui cîrnațiu făcut cu gingășie între cartaboșii cei mari, strălucește un tânăr viteaz în întunecată mulțime. Tânăr plin de speranță, el salută cu entuziasm pericolul și fericita * victorie. El a numărat abia douăsprezece roze și în conformitate neglijeul său îi stă foarte frumos. Ciubotele lungi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]