1,073 matches
-
exprim satisfacția pentru articolele publicate În Curierul Ginta Latină 12.V. Un grup de români din Basarabia, Transilvania și Galați, aflați la lucru de doi ani În Anglia ne trimit salutări și Își exprimă dorința de a Înființa o filială Ginta Latină la Londra. 15.V. Eminenta profesoară Silvia Dăscălescu din Botoșani ne face cunoscută inițiativa de a organiza concursul „Ce știm despre românii de peste hotare”. Cum doamna profesoară editează și o publicație pentru tineret, acțiunea educativă intreprinsă se va răspândi
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ca Germania să declare război Franței - În legătură cu poziția pe care o va lua guvernul În cazul conflictului, Carp a răspuns prompt că, dacă România nu va fi provocată, ea se va mărgini la neutralitate, Încheind „acolo unde sunt gințile latine, acolo va fi și inima României”, pentru ca la 7/19 iulie să-și Întărească spusele declarând „acolo unde flutură drapelele Franței sunt interesele noastre și simpatiile noastre”. Din rațiuni politice, la 20 martie 1871, a fost trimis ca agent
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și puterea lui zdrobită”. La 7/19 iulie 1870, Carp declara, În calitate de ministru de externe, că „acolo unde flutură drapelele Franței, sunt interesele noastre și simpatiile noastre”, Întărind declarația făcută anterior, la 5 iulie, În preajma izbucnirii războiului „acolo unde sunt gințile latine, acolo va fi și inima României!”, fapt care vine să Întărească direcția politicii externe. Consecvent cu ideile sale, pe care nu le va abandona niciodată În timpul lungii sale cariere politice, Carp, care cunoștea cererea Rusiei de revizuire a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
15 ani încoace, nu reușim să avem un gazon ca lumea. Și dacă o să se înfăptuiască minunea să-l vedem măcar început pe plaiurile pe care paște astăzi legendara vacă federală, să-i zicem Cîmp Nou. Asta ne va reliefa ginta latină și va dovedi că ni s-a acrit de cîmpuri vechi, de bălării și de abureala șefilor din sport. noiembrie 2004 Egalii lui Apula Apula Edela Bete, 18 ani, portar armean de origine cameruneză, a obținut o remiză cu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
aceleași emoții epice ca și Contele de Monte-Cristo. Gândirea lui Hasdeu nu merită să fie neglijată, cu tot diletantismul ei. Pozitivist, transformist, el admite și o selecție providențială pe lângă cea naturală. În chipul acesta devine rasist, îmbrățișător al "doctrinei predestinațiunii ginților". Hasdeu acceptă "gințile alese", cu rectificarea că nu crede într-o damnare eternă a unor popoare, într-o "fatală bestialitate". Ca și Blaise Pascal, prin urmare, spera în grația divină care se poate coborî oricând asupra unei ginți, spre a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca și Contele de Monte-Cristo. Gândirea lui Hasdeu nu merită să fie neglijată, cu tot diletantismul ei. Pozitivist, transformist, el admite și o selecție providențială pe lângă cea naturală. În chipul acesta devine rasist, îmbrățișător al "doctrinei predestinațiunii ginților". Hasdeu acceptă "gințile alese", cu rectificarea că nu crede într-o damnare eternă a unor popoare, într-o "fatală bestialitate". Ca și Blaise Pascal, prin urmare, spera în grația divină care se poate coborî oricând asupra unei ginți, spre a o scoate din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
doctrinei predestinațiunii ginților". Hasdeu acceptă "gințile alese", cu rectificarea că nu crede într-o damnare eternă a unor popoare, într-o "fatală bestialitate". Ca și Blaise Pascal, prin urmare, spera în grația divină care se poate coborî oricând asupra unei ginți, spre a o scoate din noaptea osândei. În Istoria critică Hasdeu se silește a demonstra că selecția naturală și cea providențială lucrează mână în mână în favoarea poporului român. Teritoriul dac este cel mai propice unei civilizații materiale, iar vlahul este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
557.) ă Nicolae Bălcescu î 2 ă...î (Scrisori, p. 220, 231) 3 Teatru, I, p. XXV. numai tendința junimistă, care, necombătută de cealaltă, se accentuează din ce în ce. Rar acest om va mai scoate accentele de altădată: în Ginta latină, în Ostașii noștri, unde zice: "Am văzut visul cu ochii", adică visul de patruzecioptist 1 . * În celelalte privințe - limbă, literatură -, Alecsandri este critic ca toți ceilalți, dar tot practic, în opere beletristice. În tipurile în care el a ridiculizat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
împroașcă, ne murdăresc și ne torturează veșnic cu aceleași acuze: fasciști, teroriști, rasiști, sectari, ba și comuniști, numai de legionarii Romei contopiți cu nemuritorii daci nu vor să rostescă un cuvânt. Plângi tu, Romă, durerea fiilor tăi, răcnește tu, lupoaică, ginta latină amenințată iarăși cu destrămarea. Legionarii români nu au dreptul nici la istorie și nici la mormânt și nici măcar la gropi care zac risipite în țărâna de sânge a pământului românesc, stele ce pururi nu se vor stinge în inima
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
voie (se șterge) precum la 21, dați-mi voie (se șterge) la 48, la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea și la 84 și 94, și ețetera, întru cât ne privește... pentru ca să dăm exemplul chiar surorilor noastre de ginte latine însă! (foarte asudat, se șterge, bea, iar se șterge și suflă foarte greu. Trahanache a urmărit cu mâna tactul sacadelor oratorice ale lui Farfuridi. Bravo și aplauze în fund, conduse de Brânzovenescu; râsete și sâsâituri în grupului lui Cațavencu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nu le respect, să-mi dea voie să-i spui... Popescu: Nu, uite ce susține Farfuridi, n-ai înțeles; susține că adică după istorie d aia se teme el de zguduiri nu trebuie să dăm exemplu rău surorilor noastre de ginte latină. N-ai auzit, chiar a zis-o el: surorile noastre de ginte latină... Ionescu: Da! A zis-o... Cațavencu: (cu aer de protecție) Voi dascălii sunteți băieți buni, dar aveți un cusur mare: cum vă vorbește cineva de istorie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ce susține Farfuridi, n-ai înțeles; susține că adică după istorie d aia se teme el de zguduiri nu trebuie să dăm exemplu rău surorilor noastre de ginte latină. N-ai auzit, chiar a zis-o el: surorile noastre de ginte latină... Ionescu: Da! A zis-o... Cațavencu: (cu aer de protecție) Voi dascălii sunteți băieți buni, dar aveți un cusur mare: cum vă vorbește cineva de istorie, s-a isprăvit, are dreptate. (cu putere.) Ce istorie? Apoi, dacă e vorba
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pământului] și în căutarea vitelor, dacă ar fi așezate pe unele din moșiile sterpe ale Statului, ar produce un mare bine la noi. Iar cât pentru pericolul de a se înmulți prea tare la noi asemenea colonii cu populațiuni de gintă străină, el nu există deloc, de vreme ce Adunarea și Senatul au deciziunea în mâna lor la fiecare caz de colonizare. Articolul 131, care desființează Consiliul de Stat, ar trebui suprimat. Experiența ne-a dovedit că nici miniștrii, nici Adunarea nu au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și de câțiva membri ai partidului vernescan. Foarte semnificativ este programul care nu trebuie să pierdem din vedere - a fost făcut acum 51 de ani. Iată spicuiri din acest program: „Românii nu trebuie să înceteze de a urmări relațiunile de ginte și marea idee a solidarității gintei latine, care, atunci când va ajunge să fie o realitate, va forma garanția cea mai puternică a existenței noastre naționale. Dacă vreodată revizuirea Constituției va fi în cestiune, vom lupta ca modificările ce i se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vernescan. Foarte semnificativ este programul care nu trebuie să pierdem din vedere - a fost făcut acum 51 de ani. Iată spicuiri din acest program: „Românii nu trebuie să înceteze de a urmări relațiunile de ginte și marea idee a solidarității gintei latine, care, atunci când va ajunge să fie o realitate, va forma garanția cea mai puternică a existenței noastre naționale. Dacă vreodată revizuirea Constituției va fi în cestiune, vom lupta ca modificările ce i se vor face să fie conforme principiilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-nainte nici după aceea. Și, totuși, în dicționarul lui Lazăr Șeineanu nici măcar nu se pomenește despre opera lui Alec sandri de la 1877-’78. Se pomenește despre Doine, despre Pasteluri și despre Despot Vodă, dar nici un cuvânt de Fântâna Blanduziei, Cântul gintei latine și poezia înălțătoare și nemuritoare care a cântat vitejia deșteptătoare a neamului românesc la 1877.152 151. Poezia Peneș Curcanul - datată „Mircești, august 1877“ - a apărut în revista Convor biri literare din 1/13 ianuarie 1878. 152. Nu se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Inima cu dor cu tot. Și s-o pun în pieptul tău Ca să simți precum simt eu. 386 bucureștii de altădată de omitere cu intenție a unor lucrări scrise de Alecsandri în ultima parte a vieții sale (Ostașii noștri, Cântecul gintei latine, Fântâna Blanduziei, 1884), din caracterizarea poetului, cuprinsă în Dicționarul universal al limbii române, aceasta este evident nedreaptă. Apărut la Craiova în 1896, Dicționarul universal al limbii române al lui Lazăr Șăineanu a inclus, începând cu ediția a II-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
d-na Brădățan, cu rugămintea de a i se rezolva o problemă de moștenire În satul natal, Rădășeni. 623 Eugen Ionescu acceptă cu mare bucurie. Trecem prin grădina publică Peyron, unde V. Alecsandri a luat, obținut premiul I, pentru imnul gintei latine În 1878 și ajungem la camera mea, Av. des Arecaux. În cameră, pe masă, se găseau câteva exemplare din lucrarea mea de doctorat: Acte et éducation morale dans la pensée franșaise contemporaine, tipărită și susținută În ianuarie 1943. Începe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aici tragedia vieții lor când prin mișcarea cadrelor cad mai jos de privilegiile castei. După toate aceste scurte istorisiri, să nu ne mirăm că românul, atât de statornic de glia lui strămoșească, fapt ce i-a permis să-și mențină ginta, sub regimul ăsta s-a dezmeticit și își ia lumea în cap ducându-se să trăiască aiurea, mai liber și mai bine, dar înstrăinat de ce i-a fost mai drag pe lume. Lăsați-i să plece, dacă nu vă îngrijiți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din poeții greco-latini). Colaborează la „Studii clasice”, „Anuarul de lingvistică și istorie literară”, „Cronica”, „Limba română” (Chișinău), „Studia antiqua et archaeologica”, „Convorbiri literare” ș.a. I se decernează Premiul „Francesco Petrarca” (Avignon, 1979), pentru transpunerea în limba latină a poemei Cântecul gintei latine de V. Alecsandri, și Premiul „Ion Luca Caragiale” al Academiei Române (1984), pentru traducerea Tragediilor lui Seneca. Pe linia bunelor tradiții ale studiilor clasice (Aram Frenkian, N. I. Barbu, D. M. Pippidi, Cicerone Poghirc, Th. Simenschi, Petru Caraman), la școala cărora
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
Popescu. De la numărul 1 pe 1972, editată lunar, poartă subtitlul „Revistă de cultură și acțiune românească în exil”. Cel dintâi număr este dedicat Congresului Uniunii Latine (Madrid, 10-16 mai 1954) și înscrie pe prima pagină poezia lui V. Alecsandri Cântecul gintei latine. Textele sunt redactate în limba română, franceză și spaniolă, iar de la numărul următor revista este scrisă integral în limba română. Precizarea referitoare la atitudinea publicației Se primește colaborarea oricărui român, revista neaparținând nici unei grupări politice. Se înțelege de la sine
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
toate nulitățile cu toate geniurile, talentele, facultățile, virtuțile, vocațiunile, pasiunile și însuși vițiurile tuturor. În Adam, ca să zicem așa, a existat și Cain și Abel, și Enoh și Tubalcain, și Noe cu descindenții săi, și Abraham cu posteritatea sa, toate gințile pământului, cu bărbații lor cei mai mari, și cu oamenii lor cei mai mici; Iovii, Moisii, Orfeii, Homerii, Davizii, Pindarii, Socrații, Platonii, toți poeții, toți profeții, toți sapienții, toți oratorii publici, toți oamenii de științe și de arte, toți legislatorii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Lerescu mi-a arătat că este ceva dedesubt. De aceea m-am crezut dator să zic și eu câteva cuvinte. Este târgoviștean și român din tată în fiu. Prin urmare n-avem înaintea noastră un străin, un om de altă gintă, un individ care aparține altei naționalități și care caută să se introducă în cetățenia română. Avem un român care cere să i se recunoască calitatea lui de cetățean român. Ce i se impută? Este că pe la 1870 autoritatea militară, voind
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
expusă și vulnerabilă. Suntem permanent într-o luptă, iar construcția socială este arma pe care o folosim în această bătălie. Am observat că ne este mai bine dacă stăm mai aproape unii de ceilalți și așa am aderat la familie, gintă, trib, și apoi oraș. Am văzut că ne este mai bine în așezări umane compacte și așa am construit orașele cu avantajele lor de confort și civilizație. Dezvoltarea socială înseamnă norme, reprezentări, instituții, reguli, toate rezultate din dorința umană de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
să confirme entuziasmul lui Iosif Vulcan sunt multe și greu de fixat pe linia deschisă de chiar recunoașterile sale din textele călătoriilor evocate în Însemnările de călătorie, I și II, și din Corespondență. Numai traducerea în limba maghiară a Cântecului Gintei latine de V. Alecsandri și aprecierea din partea "Societății Kisfaludy din Budapesta al acestui mod de apropiere dintre două literaturi, Vulcan fiind ales "membru extern al societății, înscriindu-se printre recunoașteri peste hotare. Ediția Iosif Vulcan desfășoară larg prezența omului și
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]