922 matches
-
și terasări: câmpie rezultată în urma unui platou de acumulare glaciară și valea Vistulei. Râul Vistula este principala axă a Varșoviei ce divide orașul în două părți, partea stângă și partea dreaptă. Partea stângă se situează atât pe platoul de acumulare glaciară cât și pe terasările de pe Vistula. Forma predominantă de relief în această parte a Varșoviei este platoul de acumulare glaciară numit și Abruptul Varșoviei. Platoul de acumulare glaciară are foarte puține lacuri și locuri de extracție pentru lut artificiale și
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
ce divide orașul în două părți, partea stângă și partea dreaptă. Partea stângă se situează atât pe platoul de acumulare glaciară cât și pe terasările de pe Vistula. Forma predominantă de relief în această parte a Varșoviei este platoul de acumulare glaciară numit și Abruptul Varșoviei. Platoul de acumulare glaciară are foarte puține lacuri și locuri de extracție pentru lut artificiale și naturale. Partea dreaptă a Varșoviei are un pattern geomorfologic diferit. Sunt câteva nivele ale câmpii rezultate în urma terasării Vistulei și
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
și partea dreaptă. Partea stângă se situează atât pe platoul de acumulare glaciară cât și pe terasările de pe Vistula. Forma predominantă de relief în această parte a Varșoviei este platoul de acumulare glaciară numit și Abruptul Varșoviei. Platoul de acumulare glaciară are foarte puține lacuri și locuri de extracție pentru lut artificiale și naturale. Partea dreaptă a Varșoviei are un pattern geomorfologic diferit. Sunt câteva nivele ale câmpii rezultate în urma terasării Vistulei și o mică parte abruptă, puțin observabilă, a câmpiei
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
puține lacuri și locuri de extracție pentru lut artificiale și naturale. Partea dreaptă a Varșoviei are un pattern geomorfologic diferit. Sunt câteva nivele ale câmpii rezultate în urma terasării Vistulei și o mică parte abruptă, puțin observabilă, a câmpiei de acumulare glaciară. Clima Varșoviei este una de tip continental cu ierni friguroase și veri calde. Temperatura medie este de −3 °C (27 °F) în ianurie și 19.3 °C (66.7 °F) în iulie. Temperaturile pot să atingă uneori 30 °C (86
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
Berlin este situat în nord-estul Germaniei, pe un teritoriu cu regiuni păduroase mlăștinoase, cu o topografie în primul rând netedă, parte a vastei Câmpii a Europei de Nord, ce se întinde din nordul Franței până în vestul Rusiei. "Berliner Urstromtal" (vale glaciară din epoca de gheață), afată între Podișul Barnim situat spre nord și Podișul Teltow situat spre sud, a fost format din zăpadă topită cursă din învelișuri de gheață la sfârșitul ultimei perioade glaciare. Râul Spree curge acum în această vale
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
Franței până în vestul Rusiei. "Berliner Urstromtal" (vale glaciară din epoca de gheață), afată între Podișul Barnim situat spre nord și Podișul Teltow situat spre sud, a fost format din zăpadă topită cursă din învelișuri de gheață la sfârșitul ultimei perioade glaciare. Râul Spree curge acum în această vale. În Spandau, cel mai vestic district al Berlinului, Spree curge în râul Havel, care curge din nord spre sud prin Berlinul occidental. Cursul lui Havel este mai mult asemenea unui lanț de lacuri
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
pe podișul jos de pe ambele părți ale Văii Spree. Părți mari ale districtelor Reinickendorf și Pankow se află pe Podișul Barnim, iar districtele Charlottenburg-Wilmersdorf, Steglitz-Zehlendorf, Tempelhof-Schöneberg și Neukölln se află pe Podișul Teltow. Districtul Spandau se află parțial în cadrul Văii Glaciare Berlin și parțial pe Planul Nauen, care se întinde în vestul Berlinului. Punctele aflate la cele mai înalte altitudini din Berlin sunt Teufelsberg și Müggelberge, aflate la periferia orașului, și Kreuzberg, în centru. Dacă ultimul măsoară 66 m (217 ft
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
Zănoagei, Orzei), peșteri (Ialomiței). Relieful structural este evidențiat prin suprafețele structurale, abrupturi, brine și polițe structurale. În bazinul superior al Ialomiței sunt localizate,de asemenea, numeroase urme ale glaciațiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turcesc și de la obârșia văii Sugărilor, văi glaciare, custuri, morene. Subcarpații Ialomiței formează treapta colinară înaltă ce constituie partea central-nordică a județului. Sunt alcătuiți dintr-o asociere de dealuri și depresiuni, acestea din urmă fiind generate de eroziunea diferențială și dispuse în lungul văilor principale. Un prim aliniament
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
a numeroși afluenți din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafața județului. Această rețea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești Zăvideni Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari. "Munții" cu vaste "păduri de conifere și foioase" unde trăiesc urși, capre negre
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
fauna județului sunt variate. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean, pontic, balcanic și balcano-dacic. Hidrografia județului este reprezentată de râurile: Jiu, Gilort și afluenții lor, Râurile Olteț și Cerna. Există câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea și Godeanu. Lacurile sunt puține și sunt realizate artficial pentru atenuarea viiturilor (Ceauru) sau pentru producerea de energie electrică (Motru, Cerna, Valea lui Ivan). Gorjul este delimitat la nord de paralela de 45°58' latitudine
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
24 în lume la Indicele Ușurinței Afacerilor. La 1 ianuarie 2015, Lituania a adoptat euro ca monedă oficială, devenind astfel al 19-lea membru al zonei Euro. Primii oameni s-au așezat pe teritoriul actual al Lituaniei după ultima eră glaciară în mileniul X î.e.n. De-a lungul a o mie de ani, indo-europenii, sosiți în mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n., s-au amestecat cu populația locală și au format diferitele triburi baltice. Prima atestare scrisă a Lituaniei
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
ce se extinde în sud până la Kaliningrad. Principalul curs de apă, râul Nemunas, este navigabil, ca și unii afluenți ai săi. Lituania se află la marginea Câmpiei Europei de Nord. Peisajul său a fost netezit de ghețari în ultima eră glaciară. Relieful Lituaniei alternează între câmpii moderate și dealuri; altitudinea maximă se înregistrează pe Dealul Aukštojas la în estul țării. În țară există numeroase lacuri, de exemplu Lacul Vištytis, și zone umede; o zonă de păduri de amestec acoperă circa 33
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
de descoperiri arheologice ce indică existent unor civilizații și culturi. Conform cercetariilor privind genealogia genetică, primii oameni au locuit în Siberia în anul 45 000 i.en., oameni ce aveau să populeze America de Nord dinspre vest (la vremea respective, fiind eră glaciară, Rusia și America de Nord erau legate de ghețari). În Chalcolithic/ epoca cuprului, Siberia vestică a fost populate de populații nomade și pastorale, în vreme ce pădurile de taiga și de tundra din Siberia estică au fost populate de vânători-culegători până în evul mediu. Primii
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
Someș, Criș și Mureș), Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Siret (cu afluenții săi Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat și Buzău), Prut și Nistru. Pe culmile mai înalte (în special în Carpații nord-vestici și în Carpații sud-estici) se găsesc numeroase lacuri glaciare. La acestea se adaugă lacurile antropice, în cele mai multe cazuri lacuri de acumulare utilizate în scopuri energetice. Orașe importante care se regăsesc în interiorul sau apropierea Carpaților, sunt ordonate descrescător după populație: Bratislava (Slovacia, 426 091), Cluj-Napoca (România, 310 243), Brașov (România
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
dezvoltându-se pe un mozaic de roci (șisturi cristaline, roci vulcanice, roci magmatice și roci sedimentare). Ca și în Alpi, Apenini sau Munții Scandinaviei, în Carpați se găsesc numeroase arii cu forme de relief carstic și calcaros, forme de relief glaciare relicte, un relief structural și petrografic variat. Cea mai mare diviziune o constituie Munții Tatra. O mare parte din vestul și nordul Carpaților Vestici Exteriori din Polonia, Ucraina și Slovacia sunt tradițional numiți Beskids. Granița geologică dintre Carpații Vestici și
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
mai jos) sunt nelocuite. Insulele din arhipelag se află pe Platoul Maltez, un platou superficial submarin format din puncte înalte ale unei punți terestre între Sicilia și Africa de Nord, care au devenit izolate după ce nivelul mării a crescut după ultima Eră Glaciară. Arhipelagul este, prim urmare, situat în zona dintre plăcile tectonice Eurasiatică și Africană. Numeroase golfuri de-a lungul coastei meandrate oferă locuri bune pentru amenajarea de porturi. Relieful este alcătuit din dealuri joase cu câmpii terasate. Cel mai înalt punct
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
prelungire a Munților Codru-Moma, amintim câteva dintre aceste culmi deluroase: Reprezintă unitatea cea mai înaltă și mai masivă din cadrul Apusenilor. Sunt alcătuiți din șisturi cristaline și calcare mezozoice, ceea ce a impus o mare diversitate morfologică: relief de nivelare policiclică, relief glaciar și crionival. La poalele vârfului Cucurbăta Mare (1849 m) au fost identificate 2 circuri glaciare incipiente. Culmile acestor munți coboară domol și prelung spre Depresiunea Beiușului. Care închid Țara Beiușului la vest, sunt formați din 2 grupe muntoase (Munții Codru
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
și mai masivă din cadrul Apusenilor. Sunt alcătuiți din șisturi cristaline și calcare mezozoice, ceea ce a impus o mare diversitate morfologică: relief de nivelare policiclică, relief glaciar și crionival. La poalele vârfului Cucurbăta Mare (1849 m) au fost identificate 2 circuri glaciare incipiente. Culmile acestor munți coboară domol și prelung spre Depresiunea Beiușului. Care închid Țara Beiușului la vest, sunt formați din 2 grupe muntoase (Munții Codru în partea de nord și sud-vest și Munții Moma în partea de sud-est) despărțite de
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
mare atracție turisitică. În Anzii Patagonieni se găsesc numeroase lacuri de munte, cel mai renumit fiind lacul alpin Nahuel Huapi, în apropierea căruia s-a construit stațiunea turistică San Carlos de Bariloche. În Munții Anzi există și foarte multe lacuri glaciare. În emisfera sudică, anotimpurile sunt inversate, dar clima variază în funcție de latitudine și altitudine. Clima este, în cea mai mare parte a țării, de tip temperat, exceptând o zonă mică în partea de nord, unde este de tip tropical și în
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
Panama și-a luat denumirea. Finalizarea procesului în pliocen, acum 3 milioane de ani, a avut drept consecință întrepătrunderea faunei și florei din două zone izolate între ele până atunci. Dolores Piperno a aproximat prima populare umană a istmului în timpul glaciarului târziu. Olga Linares susține ideea că existența istmului a avut un impact în răspândirea umană, a agriculturii și tehnologiei de-a lungul Americilor de la apariția primilor vânători și culegători până în perioada formării orașelor și satelor. Richard Cooke și Luis Sánchez
Panama () [Corola-website/Science/298134_a_299463]
-
ghețari. Țărmurile acestei zone sunt foarte crestate, în special în nord și vest, și sunt însoțite de numeroase insule. Cele mai mari insule se află ,însă, în afara acestei zone: Islanda și Groenlanda. În peisajul Europei Nordice se impun fiordurile, lacurile glaciare și în Islanda ghețarii. Clima acestei regiuni este temperată în est, ușor moderată de curentul cald Gulf Stream (Curentul Atlanticului de Nord) și rece în nord. Precipitațiile sunt bogate în cea mai mare parte a Europei de Nord. Rețeaua hidrografică
Europa de Nord () [Corola-website/Science/297481_a_298810]
-
mai mare parte a Europei de Nord. Rețeaua hidrografică este foarte bogată fiind formată dintr-o rețea de râuri scurte, cu un ridicat potențial energetic și din numeroase lacuri (cea mai mare concentrare din Europa). Râurile formează cascade datorită văilor glaciare aici aflându-se cele mai mari căderi de apă din Europa. Vegetația. Elementul caracteristic al acesteia îl constituie pădurea (îndeosebi de conifere) cu excepția Islandei în care pădurile sunt aproape absente. Populația și așezările omenești. Europa Nordică este cea mai puțin
Europa de Nord () [Corola-website/Science/297481_a_298810]
-
de culturile respective. Ca metale neprețioase, „comune”, folosite la producerea monedelor, cuprul și aliajele sale (în special aliajul cu staniu numit bronz și alama, aliajul cuprului cu zincul) constituie cazul cel mai frecvent. Conținutul mare de cupru din straturile calotei glaciare corespunzând antichitații clasice (greco-romane) a fost explicat tocmai prin folosirea deosebit de intensă a acestui metal și aliajelor sale in special pentru monede. Având valoare mică, monedele din metale neprețioase erau folosite în special pentru tranzacțiile comerciale mărunte, de zi cu
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
Tehnologic Hermia din Hervanta. Tampere e situat în provincia Finlanda de Vest, regiunea Pirkanmaa. Este situat între două mari lacuri, Näsijärvi, la nord și Pyhäjärvi,la sud, pe malurile râului Tammerkoski, pe un platou granitic cu evidente urme de eroziune glaciară. Lacuri importante în interiorul orașului, cu suprafețe de peste 50 ha, sunt Lidesjärvi, Kaukajäarvi, Säarkijäarvi, Sääksjärvi și Tohloppi. Mai există și numeroase lacuri mai mici. E învecinat cu municipalitățile Kangasala, Kuru, Lempäälä, Nokia, Orivesi, Pirkkala, Ruovesi și Ylöjärvi. Distanțele până la alte localități
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
de la omul de Neanderthal nu au rămas vestigii, în schimb Homo sapiens, geniul creator de imagini, ne-a lăsat o multitudine de lucrări. Astfel, pereții peșterilor erau decorați cu scene din viața cotidiană (bizoni, cerbi), care constituiau prada vânătorului Epocii Glaciare. Principalele teme constau în redarea, la început fotografică, a oamenilor sau a animalelor. Statuetele din Epoca Pietrei erau realizate din fildeș sau piatră mai puțin dură. Au supraviețuit timpului chiar și lucrări din argilă. Un exemplu în acest sens îl
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]