965 matches
-
statui. — Sunt cei mai buni gladiatori pe care i-am avut. Acelea sunt armele lor. Vezi coiful de bronz care acoperă în întregime capul celui dintâi? Eu însumi am pus să fie făurit pentru Ferox, unul dintre cei mai pricepuți gladiatori... N-ai idee cu câtă grijă am urmărit lucrătura zăbrelelor care acoperă fața și borurile care fac coiful să semene cu o umbrelă de soare. De la ceafă până în creștet, coiful avea două rânduri de pene mari, roșii, ce făceau statuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
zăbrelelor care acoperă fața și borurile care fac coiful să semene cu o umbrelă de soare. De la ceafă până în creștet, coiful avea două rânduri de pene mari, roșii, ce făceau statuia să pară și mai înaltă. — Eu am grijă de gladiatorii mei și de armele lor. Nu degeaba școala mea este faimoasă. Nu degeaba Vitellius mi te-a vândut mie, ca să fac din tine un campion. Vrei să afli cum a sfârșit Ferox Tracul? Valerius nu răspunse. — A avut optzeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
răspunse. — A avut optzeci și două de lupte. A murit sugrumat de cel mai bun prieten al lui. Avea douăzeci și patru de ani. Arătă spre a doua statuie. — Acesta este un mirmilon... E uriaș, nu? Taurus a fost cel mai înalt gladiator al meu. Știi cum a sfârșit? A devenit liber după douăsprezece lupte - a învins în toate. Avea douăzeci și doi de ani. Nu mai am nici o știre despre el. Valerius continua să tacă. — Cât despre mine, adăugă Manteus, arătând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
mai am nici o știre despre el. Valerius continua să tacă. — Cât despre mine, adăugă Manteus, arătând cu un gest larg vila al cărei proprietar ajunsese, sunt unul dintre cei mai faimoși laniști din Imperiu. Dar am fost, la rândul meu, gladiator. Eram secutor, ca tine. Valerius se gândea că se afla în fața celui care nu voise să-l vândă pe Salix lui Antonius. Nu voise să-l vândă pentru că pariase pe Skorpius mulți bani, știind că Salix, campionul lui, avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
e greu. Arătă spre a treia statuie. — Secutor... vezi? Acestea au fost armele lui Titus. A luptat de treizeci și două de ori și de fiecare dată a ieșit învingător. Valerius se întoarse brusc. Armele lui Titus! Manteus oftă. — Era gladiatorul preferat al lui Vitellius. Titus a fugit de la Ludi când ne aflam la Colonia Agrippinensium. Vitellius l-a căutat multă vreme. De când am meseria asta... Mă rog, Titus a fost singurul gladiator fugit care nu a mai fost găsit. Singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
întoarse brusc. Armele lui Titus! Manteus oftă. — Era gladiatorul preferat al lui Vitellius. Titus a fugit de la Ludi când ne aflam la Colonia Agrippinensium. Vitellius l-a căutat multă vreme. De când am meseria asta... Mă rog, Titus a fost singurul gladiator fugit care nu a mai fost găsit. Singurul! Nu s-a mai știut nimic despre el. Și nici n-o să se știe, gândi Valerius. Pentru prima dată de când ajunsese la Ludi, se simți ușurat. Manteus îi făcu semn să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
gândi Valerius. Pentru prima dată de când ajunsese la Ludi, se simți ușurat. Manteus îi făcu semn să se apropie. — Valerius, sunt de prea mulți ani în meseria asta ca să nu-i respect pe eroii din arenă. Bagă de seamă, respect gladiatorul, nu persoana în cauză. Când ești în arenă, trecutul tău nu contează. Acolo sunteți doar tu, publicul și moartea. Știu ce înseamnă să fii gladiator. — Dacă m-ai adus aici ca să-mi spui că respecți gladiatorul din mine, te înșeli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
în meseria asta ca să nu-i respect pe eroii din arenă. Bagă de seamă, respect gladiatorul, nu persoana în cauză. Când ești în arenă, trecutul tău nu contează. Acolo sunteți doar tu, publicul și moartea. Știu ce înseamnă să fii gladiator. — Dacă m-ai adus aici ca să-mi spui că respecți gladiatorul din mine, te înșeli. Eu nu sunt Ferox, nu sunt Titus... — Te-am adus aici să-ți spun că trebuie să înveți să lupți. Tu refuzi s-o faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Bagă de seamă, respect gladiatorul, nu persoana în cauză. Când ești în arenă, trecutul tău nu contează. Acolo sunteți doar tu, publicul și moartea. Știu ce înseamnă să fii gladiator. — Dacă m-ai adus aici ca să-mi spui că respecți gladiatorul din mine, te înșeli. Eu nu sunt Ferox, nu sunt Titus... — Te-am adus aici să-ți spun că trebuie să înveți să lupți. Tu refuzi s-o faci. Și totuși, asta e singura cale ca să nu mori. Îți bați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
despre ce ai făcut după moartea lui Salix a trecut din gură-n gură. Pentru cei care nu sunt de partea lui Vitellius ești un erou. Dar ești erou mai ales aici, la Ludi, pentru unii instructori, pentru aproape toți gladiatorii și pentru mulți dintre soldații mei. Dar nu trebuia să te tratez ca pe un răufăcător? Ai încercat să-l ucizi pe împărat... Vitellius ar fi aflat imediat dacă nu te-aș fi închis. Crezi că aici nu sunt spioni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
așa. El considera că sclavii sunt o rasă inferioară - dar pentru mine toți oamenii sunt egali. Acceptă propunerea mea: tratează-i mai omenește pe ei, și eu mă voi duce să mor în arenă. Dar voi muri luptând ca un gladiator adevărat. Lanistul îl dădu deoparte pe Valerius. — Vezi poarta aceea? Ieși pe acolo; o să ajungi într-un coridor care duce la cantină. Și să nu-mi mai ieși în cale. Nu accept să fiu șantajat de un sclav. Fiindcă, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
deschise o poartă și începu să urce încet, chinuit de gută, pe scara ce ducea la intrarea secundară a vilei. 27 Valerius intră în cantina unde mirosea a varză și merse de-a lungul meselor, în căutarea unui loc liber. Gladiatorii coborau glasul când trecea prin dreptul lor, iar mulți îl salutau. Îl priveau dezorientați: îl admirau pe bărbatul acela care avea faimă de medic priceput și care încercase să-l ucidă pe împărat. Se mirau că nu fusese judecat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
aici. — Sunt Flamma, retiarius. Tocmai am venit din Lusitania. Fă-mi loc să trec. — Iar eu sunt Valerius... secutor. Trec eu mai întâi. — Ai grijă, Valerius, se auzi un glas batjocoritor. Cu Flamma nu-i de glumit. Înainte să ajungă gladiator a fost un centurion curajos. — L-a ucis pe amantul soției lui, când i-a găsit împreună, adăugă altul, printre strigătele entuziaste ale celorlalți. I-a tăiat gâtul... Păcat că era un înalt ofițer din legiunea lui! — S-a salvat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cedeze. „În schimb, voi învăța să lupt“, se gândi; avea să-și respecte cuvântul dat. Se chirci și începu să se gândească la Titus, care îi spusese în urmă cu câteva luni, când era la un pas de moarte: „Tu, gladiator...“ Își aminti armele lui, pe care i le arătase Manteus. Ar fi putut lupta cu ele, când avea să intre în arenă. Își aminti cuvintele fratelui lui Titus, care îi dăduse un pumnal: „...ai să vezi că poți, dacă trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pe care i le arătase Manteus. Ar fi putut lupta cu ele, când avea să intre în arenă. Își aminti cuvintele fratelui lui Titus, care îi dăduse un pumnal: „...ai să vezi că poți, dacă trebuie să-ți salvezi viața“. „Gladiator“, se gândi. „Nu-l omorî“, repetă, amintindu-și visul. Pumnalul, arma, rănești, ucizi, ești rănit, ești ucis. Oftă. Cum să țină el o armă în mână? Fusese în stare de un singur lucru: să-l sugrume pe Vitellius. Încă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
scos mulți bani din buzunar ca să mă cumpere. În glasul lui nu era nici urmă de orgoliu. — Sunt retiarius. Dar tu? — Mă numesc Valerius și sunt secutor. — Eu sunt Marcus... auctoratus. — Vrei să spui că tu ai vrut să devii gladiator? — Familia mea avea pământuri lângă Mediolanum. Eram bogați, eu studiam... Am fost să învăț în Grecia. Acum trei ani, populația de pe celălalt mal al fluviului ne-a jefuit. Așa m-am apucat de meseria asta. În Grecia am fost la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Am fost să învăț în Grecia. Acum trei ani, populația de pe celălalt mal al fluviului ne-a jefuit. Așa m-am apucat de meseria asta. În Grecia am fost la gymnasium; nu mi-e frică să lupt. Am luptat ca gladiator în douăzeci și două de înfruntări. Am călătorit mult, de la Roma până la Lugdunum. Dar tu? Valerius se ridică. Dintr-un salt, reuși să se prindă de gratiile ferestrei și se ridică să privească afară. Văzu arena pentru antrenamente. — Vino să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
suport, zise Valerius prinzându-se mai bine de gratii, e violența care domnește aici. — Crezi că, dacă te porți frumos cu oamenii, poți dezlănțui mânia, care este indispensabilă în arenă? Violența e absolut necesară ca să înveți să fii curajos. Un gladiator care nu e violent este doborât. În clipa aceea îl văzură pe Rubrus apropiindu-se de alți începători, care așteptau în ploaie, nemișcați și tăcuți. — Mai trebuie să vă amintesc că sunteți secutores și că trebuie să alergați? Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pierd, mor. Nu mi-am pus niciodată alte întrebări. Marcus se întinse pe paie. Nu-l întrebă pe Valerius cum ajunsese la Ludi. Poate că știa deja. Își puse mâinile sub ceafă și începu să povestească despre începuturile luptelor de gladiatori, despre semnificația rituală a luptelor, care se transformaseră, la Roma și în întregul Imperiu, într-o sărbătoare pentru amuzamentul poporului. Dintre spectacolele oferite de magistrați și împărați - curse, teatru, jocuri atletice -, mulțimea prefera luptele între bărbați înarmați, care se ucideau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
urmau să aibă loc doar munera menite să-i celebreze triumful. La Roma nu mai existau laniști, deoarece numai împăratul putea exercita această profesie, prin intermediul procuratorilor săi. Vorbi apoi despre Ludi de la Roma, construcțiile ridicate de împăratul Claudius unde stăteau gladiatorii - prizonieri de război sau condamnați la pedeapsa capitală - și animalele sălbatice aduse din cele mai îndepărtate provincii ale Imperiului: lei din Mesopotamia, tigri din India, elefanți din nordul Africii, hipopotami din Nubia... În vremea lui Claudius, munera durau din zori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
lei din Mesopotamia, tigri din India, elefanți din nordul Africii, hipopotami din Nubia... În vremea lui Claudius, munera durau din zori până seara; mai erau și sportulae, lupte foarte scurte, în care se ucidea într-un ritm amețitor. Povesti cum gladiatorii erau antrenați să lupte între ei, dar și cu animalele sălbatice. Între două lupte, publicul asista la spectacole cu animale dresate: lei din gura cărora ieșea un iepure, tigri care lingeau mâna îmblânzitorilor, elefanți care scriau cu trompa cuvinte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
tigri care lingeau mâna îmblânzitorilor, elefanți care scriau cu trompa cuvinte de preamărire a împăratului în nisipul din arene. Povesti despre luptele mortale dintre animale - urși și bivoli, bivoli și elefanți, elefanți și rinoceri - și despre cele dintre animale și gladiatorii înarmați cu tăciuni aprinși și sulițe de vânătoare, care puteau ucide ursul cu o lovitură de pumn, fugeau din fața tigrilor sărind cu prăjina și ațâțau taurii fluturându-le prin față bucăți de pânză roșie. Povesti despre banchetul oferit gladiatorilor în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și gladiatorii înarmați cu tăciuni aprinși și sulițe de vânătoare, care puteau ucide ursul cu o lovitură de pumn, fugeau din fața tigrilor sărind cu prăjina și ațâțau taurii fluturându-le prin față bucăți de pânză roșie. Povesti despre banchetul oferit gladiatorilor în seara dinaintea jocurilor. Mulți se îndopau cu mâncare - care, măcar de data asta, era bună. — Eu nu fac așa, zise Marcus ridicându-se. Nu mănânc aproape nimic, dar nu de teama zilei următoare. Mi-am dat seama că lupt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ridicând disprețuitor din umeri. Nu m-aș putea îndrăgosti de vreuna din ele, dar aveam nevoie de o femeie, înțelegi? — Dar libertatea? — Libertatea - zâmbi Marcus de parcă ar fi fost întrebat de un copil. De trei ori m-am înrolat ca gladiator. Asta-i ultima dată... Acum sunt destul de bogat. — De ce te-au închis? întrebă Valerius, arătând spre buza lui Marcus. Te-au bătut. — Vin de la Vienna. Am avut o discuție cu un instructor imediat după sosire. Din partea mea, fiecare poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
actorii, dramele, comediile, marile tragedii ale grecilor. El a construit teatrul acela. Aici, jos, era grădina unde mâncau cei pe care îi invita la reprezentații. Eu însă am transformat teatrul într-un loc unde clienții pot să-i observe pe gladiatori și să-i cumpere. Am pus să se scoată fântânile și plantele din grădină și am făcut arena asta. Restul vilei l-am transformat în locuințe pentru doctores, infirmerie, săli de arme... Doar băile și bucătăriile au rămas neschimbate. Pivnițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]