1,314 matches
-
s-ar părea mai simplu să se oficializeze acest sistem de reciclare și banii să se întoarcă într-un sistem de asigurări sociale, așa cum se încearcă prin alte zări. Dar aici nu se dorește așa ceva, de ambele părți. ,,Legarea de glie” (adică transformarea într-un loc de muncă nu convine celor care recilează- sunt cei nu se adaptează niciunui sistem) și nici celor care trebuie să o facă oficial (”trebuie”deoarece nu o fac cu simt de răspundere) și pentru că e
VIEŢI RECICLATE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345801_a_347130]
-
sine die stabilirea în provincie. Nonagenarul, fost șef de echipă în ceapeul cu pământ mănos al satului de câmpie, își pierduse în împrejurări tragice cei doi fii care ar fi putut să-i perpetueze numele și visele de truditor al gliei. Vlad căzuse cu tractorul într-un canal de irigație întrucât, obligat să lucreze și noaptea, adormise la volan, iar celălalt, Luca, „a înroșit câmpia înainte de a pleca la oaste”, adică a fost ucis, probabil din gelozie, de un criminal al
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > MI-E ȚARA-NLĂCRIMATĂ Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 843 din 22 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Mi-e țara-nlăcrimată Când Țara-mi lăcrimează mi-e inima o rană. Văd Glia înmuiată de lacrima durerii Cu Crângul defrișat de mâna nepăsării A celor ce-au în piept o inimă infamă. Mi-e Țara- nlăcrimată sub cerul fără stele. În gând, mângâi în șoaptă încărunțitul plai. Un curcubeu de... lacrimi se-nalță
MI-E ŢARA-NLĂCRIMATĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345957_a_347286]
-
cerul fără stele. În gând, mângâi în șoaptă încărunțitul plai. Un curcubeu de... lacrimi se-nalță până-n rai Picurând de-acolo... tristețile din ele. Pe-altarele tristeții s-au adunat cascade... Îngenunchez în fața pădurilor ce... mor Și încă sper ca Glia-mi să-nalțe baricade Întinse pînă-n Rai, în Lumea fără de... nor. © D. Theiss Referință Bibliografică: Mi-e Țara-nlăcrimată / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 843, Anul III, 22 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doina Theiss : Toate
MI-E ŢARA-NLĂCRIMATĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345957_a_347286]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1191 din 05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI (Deocamdată scenariu) Marele Consiliu se afla în Sala Sfaturilor de Taină. O liniște grea plutea sinistru în aer
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1191 din 05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI (Deocamdată scenariu) Marele Consiliu se afla în Sala Sfaturilor de Taină. O liniște grea plutea sinistru în aer iar costumele negre ale miniștrilor, ba chiar și strălucirea stinsă a epoleților auriți ai generalilor completau parcă atmosfera funebră. Desigur explicația nu
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
fi doar amintire. Și aici nu este vorba despre noi, noi vom pieri apărând țara, ci de bietul nostru popor cel care a stat cu pieptul la fruntarii milenii de-a rândul, cel care prin cultură, inteligență și dragoste de glie a trecut prin furtunile istoriei și a supraviețuit ca prin miracol, o insulă de latinitate într-o mare slavă (aplauze, lacrimi, unele mici încercări de suicid oprite prudent la stadiul de intenție, în fine, toate trucurile pupincuriștilor de serviciu permanent
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
iar acum, cu aproape doi dolari pe zi, o duceau ca în sânul lui Avraam cel des pomenit de preoțiîn slujbele de tămâiere la adresa înainte-stătătorilor acestei nații protejate și iubite de bunul Dumnezeu. Referință Bibliografică: RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1191, Anul IV, 05 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
și țara. Nu v-ar apuca în viață Nici cucul, nici primăvara! Voi, ce ne-ați vândut în piață, Vreți acum să vindeți munții, Nu v-ar mai găsi în viață Nici copiii, nici părinții! Voi, ce ne-ați pângărit glia Și-ați uitat c-avem și cruci, Lovi-v-ar apoplexia, Criminali și eunuci! Voi, ce-ați dezbinat poporul Și v-ați rotunjit averea, Împreună cu soborul Ne-ați vândut și căpisterea. Voi, ce ne-ați scufundat flota, Vreți să-necați
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
furtunii, La îndemnul sorții Spre casa Nebunii Din noian de gânduri Unul, bată-l vina, Scrijelea pe scânduri C-a sosit furtuna. A PLECAT UN OM TĂCUT A murit tăcând un om, Un sătean, un simplu gnom, Ce-asculta cum glia geme Împroșcată cu blesteme. A plecat un om tăcut Spre-un tărâm necunoscut, Visător s-ajungă-n Rai, Îl știam pe Nea Mihai! Nea Mihai ieri a plecat, Eu nu-l uit, ar fi păcat, Glia pe care-a muncit L-a-nghițit ca
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
un simplu gnom, Ce-asculta cum glia geme Împroșcată cu blesteme. A plecat un om tăcut Spre-un tărâm necunoscut, Visător s-ajungă-n Rai, Îl știam pe Nea Mihai! Nea Mihai ieri a plecat, Eu nu-l uit, ar fi păcat, Glia pe care-a muncit L-a-nghițit ca “nou venit”. Cu gândul la Prometeu Nea Mihai muncea din greu, El scotea apă din piatră, Mândru de copii și vatră. Ieri s-a dus și Nea Mihai, A plecat tăcut spre Rai. A
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
adevărata poezie ca un râu din care soarbe cititorul însetat de răcoarea și lucida Poezie. Având judecata gravității și o încredere în rolul mesianic al poeziei, Vasile B. Gădălin pare a fi adus cu el noblețea morală și iubirea de glie a profeților ardeleni, înverșunarea transilvană a meditației, gustul pentru reflecția gravă și nostalgia marilor mituri culturale: “Din testamentul Iancului citez/și tuturor eu vă întind o mână/ Că port în mine permanent un crez:/ Că țara mea pe glob o să
ÎNTOARCEREA ACASĂ A POETULUI VASILE B. GĂDĂLIN CU POEZIA ÎN SUFLET de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347967_a_349296]
-
de Dolj", "Agurida" , " Până când nu te iubeam", “Maria Tănase spune” și "Mărie, te-am îndrăgit". În acest context va trebui să ținem cont că asemenea ființă dumnezeiasca, precum că Maria Tănase nu cred ca se va naște prea curând pe glia românească, fiindcă așa cum ciclurile își au începuturile și încheierile lor, a fost un capăt și un sfârșit care nu se va mai repeta niciodată în cultura românească. Pentru veșnică ei pomenire, să fie luminată în cerurile cele sfinte ale Dumnezeului
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
ni l-au furat. Vreți să ne vindeți țara noastră, Lăsată de ai noștri moși? Ea nu este moșia voastră! O moștenim de la strămoși. Voi trădători fără credință Din țară noi nu vom pleca! Nu vom trăi în umilință, Și glia ne vom apăra! Țara-i sfântă nu-i de vânzare! Ea e pământul strămoșesc. E DACIA nemuritoare, Cu ai săi fii ce o iubesc! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: ROMÂNIA NU E DE VÂNZARE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ROMÂNIA NU E DE VÂNZARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347400_a_348729]
-
necunoscută, vine din lumea începutului zămislirii noastre spirituale și vom ști așadar unde se va duce: acolo unde se vor duce cântăreții. Cât timp îi vom avea în inimă, vom avea cântecul în noi! Dacă am ajuns să ne trosnească glia din încheieturi, să fumege morbid, spre a nu ne devasta și cerul sufletului, avem nevoie de cântecul Danielei Condurache. Fără el existăm, dar nu trăim. Numai o nevolnicie ne poate înstrăina de muzica populară și numai o infirmitate nu ne-
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
ceva deviază de la făgașul echilibrului. Actele sale comportamentale sunt mai curajoase decât cele ale unora care preferă soluția nedreptății, motivând palid că ar fi mai simplu de supraviețuit așa. E-adevărat că dă dovadă uneori de mai mult atașament față de glie decât mulți dintre localnici, dar nu-nseamnă că ar condamna pe cineva. Nu transpare nicăieri nici urmă de critică la adresa celorlalți. Tabloul general e oricum mult prea complex pentru a putea fi ciopârțit și tranșant în „buni” și „răi”, „activi
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
iubim! Pe cărări de viață ai plecat Tânără, să te desăvârșești Te-ai școlit, catedr-ai preferat Generații-ntregi să păstorești Ai predat limba română, dulce Dragă ți-a fost școala și copiii Mai apoi, ai îndrăgit condeiul Cum își îndrăgește glia fiii... Crud ți-a fost destinu-n tinerețe Ai rămas devreme văduvioară Dar spijinul tău la bătrânețe Fata-ți dragă, a plecat din țară... Și-a-nsoțit sortitu-n țări străine Tu te-ai comportat cu demnitate Și la pensie, cum noi știm bine
LA MULTI ANI DRAGA BUNI ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348814_a_350143]
-
de poezia lui George Bacovia sau a lui Mircea Ciobanu prin analiza elementelor definitorii, prin asemănări și deosebiri în construcția textului care a devenit o asumare a destinului poetic. Spiritul național răzbate în eseurile autorului, ca fenomen al iubirii de glia strămoșească, al limbii române, al credinței creștine în spiritual ortodoxiei și al tradițiilor poporului din spațiul Carpato-Danubiano-Pontic. Un român adevărat care se luptă pentru sfințenia cuvântului, care trăiește întru literatură și care ne aduce date concrete despre istoria literei de-
MEDITATIE, SPIRIT, INTELIGENŢĂ, CUVÂNT de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348988_a_350317]
-
picioare, ca aburii din iad Își încleștară dinții și săbiile-n teacă, Potop e-ntreg cuprinsul, și-n iarbă morții cad Și sfinții din icoane privirea și-o apleacă. Chiar foc de-ar fi să piară să nu mai ardă glia, Alt foc vor naște iarăși acești cumpliți călăi! ...Acum, sfârșită-i lupta, cadavre-umbresc pustia Și ce-a rămas viață - e-o poartă spre mormânt. ...Tu-ai luptat pesemne Moarte, cu toți ienicerii tăi! VII Se lasă-ncet amurgul, și cerul
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
ori ocazionali, putem da un plus de bucurie și de afirmare a valorilor vrâncene, a talentelor din întreaga țară precum și din diaspora românească. Dorim să dăm, din județul Vrancea, frunte eroică a neamului, un semnal viu, permanent de iubire pentru glia străbună, de implicare majoră în viața culturală a țării. Fără bunăcredință, lumina rațiunii, înțelepciune, iubire nu putem însănătoși seva cea sfântă a României. În țară se întâmplă multe lucruri frumoase, minunate, care abia așteaptă să fie cunoscute și pe care
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
nr. 421 din 25 februarie 2012 Toate Articolele Autorului M-atinge dorul altor vremi, Spre mine vine în bătăi de clopot Pădurile se scutură de tropot Se-ntorc la vatră puhoaie de osteni. C-au năvălit dușmanii să ne fure glia, Pădurile și cerul, ciocârlia Și cântecul și hora și credința Credeau că zace-n noi doar neputința. Dar fulger întâlniră și secure, Bărbați umăr la umăr, în calea lor, pădure În sânge le scăldară gândul lor de furi Stăpânii cei
M-ATINGE DORUL ALTOR VREMI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346333_a_347662]
-
ciocârlia Și cântecul și hora și credința Credeau că zace-n noi doar neputința. Dar fulger întâlniră și secure, Bărbați umăr la umăr, în calea lor, pădure În sânge le scăldară gândul lor de furi Stăpânii cei de drept pe glie și păduri. Sub talpă-mi râde iarbă cea străbuna, Biserică cu turla ajunge până-n luna, Azi doarme satul, doar vântul bate-n clopot Prin codri trec osteni cu caii lor în tropot. Ca-n lutul de pe deal ei n-au
M-ATINGE DORUL ALTOR VREMI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346333_a_347662]
-
poemul „Un gând” unde poeta spune: „Am fost un neam, un sfânt popor / Ce-n cutezanță și slăvire / Am apărat acest pământ al tuturor / Prin jertfă, luptă, sânge, dăruire.../ Și moștenirea din vechime dată, / Ca neam, ca limbă și ca glie, / Va trebui prin sânge apărată, / Mândria scut de țară să ne fie.” E cel puțin curios la o poetă să scrie asemenea versuri de iubire de neam și de țară! De obicei, bărbații au asemenea porniri, unele sincere, altele de
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
cu)vânt și hrana masă # # # Azi, umbre grăbite venite la oraș Nici nu sunt priviți în ansamblu Privirea caută doar vadra cu caș Parabolă albă intrată-n meandru Ei știu să iubească dăruit, cu patimi a dâncul codrului, lumina și glia c e risipesc în stropii de lacrimi Cu care - au hrănit milenii România !! Pe câmp, aplecați - semn de întrebare Sunt ei, cei ce măsoară pământul cu sapa îl trec parcă p e cântare și prețul plătit îl știe doar vântul
ŢĂRANII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346459_a_347788]
-
opusul Îmbătând chiar cu struguri copți. Iubesc să dărui primăvară Sufletului îmbătrânit, Scăldat în lacrima amară, Cu al meu vers, neprihănit. Iubesc s-adun izvoru-n cupă, Să-l redau celor însetați, Chiar dacă toamna îmi astupă Copacii goi, îndurerați. Iubesc țărâna gliei mele Chiar dacă printre stele zbor, Pot picta fără acuarele Lumea pe care o ador. Iubesc secundele în care Sunt un copil nevinovat, Dar în genunchi îmi cer iertare Dac-am trecut neobservat! Referință Bibliografică: Compromis / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN
COMPROMIS de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346496_a_347825]