2,497 matches
-
art. 27 lit. b), înlocuitorii unei mese pentru controlul greutății. ... (2) Eticheta acestor produse include, în afară de mențiunile stabilite prin reglementările pentru etichetarea produselor alimentare, următoarele mențiuni obligatorii: ... a) valoarea energetică disponibilă exprimată în kJ și kcal și conținutul de proteine, glucide și lipide, exprimat în formă numerică, per cantitate specificată de produs gata pentru utilizare, sub forma propusă pentru consum; ... b) cantitatea medie a fiecărui element mineral și a fiecărei vitamine pentru care au fost stipulate prevederi obligatorii la pct. 5
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
fie mai mic de 1,0. 2. Conținut scăzut Conținutul de sodiu trebuie să fie mai mic de de sodiu 9 mg/100 kJ (39 mg/100 kcal). 3. Lipsa zaharozei Nu există zaharoză. 4. Numai lactoza Lactoza este singurul glucid prezent. 5. Lipsa lactozei Nu există lactoza*1). 6. Îmbogățit în fier Se adaugă fier. 7. Reducerea riscului la a) Formula va satisface prevederile secțiunii alergii la proteinele 2.2 din anexa nr. 1, iar cantitatea de din lapte. proteina
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
mâncare dulci sunt scutite de respectarea cerințelor incluse în paragrafele 1.1-1.4 din prezenta anexa. 1.5. Adăugarea de aminoacizi este permisă doar în scopul îmbunătățirii valorii nutritive a proteinelor prezente și doar în proporțiile necesare acestui scop. 2. Glucidele Cantitățile de glucide totale prezente în sucurile și nectarele de fructe și legume, în felurile de mâncare bazate în exclusivitate pe fructe și în deserturi și budinci nu vor depăși: - 10 g/100 ml în cazul sucurilor de legume și
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
scutite de respectarea cerințelor incluse în paragrafele 1.1-1.4 din prezenta anexa. 1.5. Adăugarea de aminoacizi este permisă doar în scopul îmbunătățirii valorii nutritive a proteinelor prezente și doar în proporțiile necesare acestui scop. 2. Glucidele Cantitățile de glucide totale prezente în sucurile și nectarele de fructe și legume, în felurile de mâncare bazate în exclusivitate pe fructe și în deserturi și budinci nu vor depăși: - 10 g/100 ml în cazul sucurilor de legume și al băuturilor pe
NORME din 30 mai 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
adoptat nici o reglementare specifica trebuie să includă și: ... a) elementele particulare ale compoziției calitative și cantitative sau procesul specific de fabricație care conferă produsului caracteristicile sale nutritive speciale; ... b) valoarea energetică disponibilă, exprimată în kJ și kcal, și conținutul de glucide, proteine și lipide per 100 g sau 100 ml de produs sub formă comercializată și, acolo unde este cazul, per cantitatea specificată a produsului propus pentru consumație. Dacă totuși valoarea energetică este mai mică de 50 kJ (12 kcal) per
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
responsabili cu îngrijirea mamei și copilului recomanda altfel; ... b) informații legate de prezenta sau absenta glutenului, dacă vârsta indicată pentru utilizarea acelui produs începe înainte de 6 luni; ... c) valoarea energetică disponibilă, exprimată în kJ și kcal, precum și conținutul de proteine, glucide și lipide, exprimat în formă numerică, per 100 g sau 100 ml de produs în formă vândută și, acolo unde este cazul, per cantitatea specificată de produs propus pentru consumație; ... d) cantitatea medie a fiecărei substanțe minerale și a fiecărei
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
octombrie 2013 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 4 noiembrie 2013. (2) Etichetele trebuie să conțină, în afară de mențiunile stabilite prin reglementările pentru etichetarea produselor alimentare, următoarele mențiuni speciale: ... a) valoarea energetică, exprimată în kJ și kcal, conținutul de proteine, glucide și lipide, exprimat în formă numerică, per 100 g sau per 100 ml din produsul comercializat și, la nevoie, per 100 g sau 100 ml de produs gata de utilizare, în conformitate cu instrucțiunile producătorului. Aceste informații trebuie furnizate, de asemenea, per
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
produs gata de utilizare, în conformitate cu instrucțiunile producătorului. Aceste informații trebuie furnizate, de asemenea, per doza cuantificată pe eticheta sau per porție, cu condiția ca numărul de porții conținut de pachetul respectiv să fie menționat; ... c) selectiv, conținutul componentelor de proteine, glucide și lipide și/sau de alți nutrienți și componentele lor care trebuie declarate pentru utilizarea intenționată corespunzătoare, exprimat în formă numerică per 100 g sau 100 ml de produs comercializat ori, la nevoie, per 100 g sau 100 ml de
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
art. 27 lit. b), înlocuitorii unei mese pentru controlul greutății. ... (2) Eticheta acestor produse include, în afară de mențiunile stabilite prin reglementările pentru etichetarea produselor alimentare, următoarele mențiuni obligatorii: ... a) valoarea energetică disponibilă exprimată în kJ și kcal și conținutul de proteine, glucide și lipide, exprimat în formă numerică, per cantitate specificată de produs gata pentru utilizare, sub forma propusă pentru consum; ... b) cantitatea medie a fiecărui element mineral și a fiecărei vitamine pentru care au fost stipulate prevederi obligatorii la pct. 5
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
fie mai mic de 1,0. 2. Conținut scăzut Conținutul de sodiu trebuie să fie mai mic de de sodiu 9 mg/100 kJ (39 mg/100 kcal). 3. Lipsa zaharozei Nu există zaharoză. 4. Numai lactoza Lactoza este singurul glucid prezent. 5. Lipsa lactozei Nu există lactoza*1). 6. Îmbogățit în fier Se adaugă fier. 7. Reducerea riscului la a) Formula va satisface prevederile secțiunii alergii la proteinele 2.2 din anexa nr. 1, iar cantitatea de din lapte. proteina
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
mâncare dulci sunt scutite de respectarea cerințelor incluse în paragrafele 1.1-1.4 din prezenta anexa. 1.5. Adăugarea de aminoacizi este permisă doar în scopul îmbunătățirii valorii nutritive a proteinelor prezente și doar în proporțiile necesare acestui scop. 2. Glucidele Cantitățile de glucide totale prezente în sucurile și nectarele de fructe și legume, în felurile de mâncare bazate în exclusivitate pe fructe și în deserturi și budinci nu vor depăși: - 10 g/100 ml în cazul sucurilor de legume și
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
scutite de respectarea cerințelor incluse în paragrafele 1.1-1.4 din prezenta anexa. 1.5. Adăugarea de aminoacizi este permisă doar în scopul îmbunătățirii valorii nutritive a proteinelor prezente și doar în proporțiile necesare acestui scop. 2. Glucidele Cantitățile de glucide totale prezente în sucurile și nectarele de fructe și legume, în felurile de mâncare bazate în exclusivitate pe fructe și în deserturi și budinci nu vor depăși: - 10 g/100 ml în cazul sucurilor de legume și al băuturilor pe
NORME din 14 iunie 2002 (*actualizate*) privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
motorie, se inhibă sau sunt instabili. Dacă mai adăugăm la acest tablou și regimul de viață dizarmonic, datorită unor părinți alcoolici, debili mintal, sifilitici și cu nivel cultural foarte scăzut ca și regimul alimentar carențat (lipsa proteinelor, absența sau excesul glucidelor și a lipidelor) e lesne de explicat structura lotului cercetat. Această etiologie polimorfă are un rol important și explică atât deficitul lor statural, biologic cât și psihic. Precizăm că în unele cazuri, acestea au fost asociate cu lateralitate 65% și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
asupra compoziției chimice, structurii și proprietăților biomoleculelor componente cunoștințe utile pentru înțelegerea transformărilor metabolice (biodegradare / biosinteză) din organismul animal. Chimia biologică cuprinde 7 capitole în care sunt abordate aspecte referitoare la structura chimică și proprietățile constituienților fundamentali ai materiei vii (glucide, lipide, protide), a compușilor cu rol funcțional (enzime, vitamine, hormoni), informațional (acizi nucleici) și energetic (compuși macroergici) insistându-se și asupra rolului biologic și utilizării acestora. Lucrarea a fost redactată pe baza unui bogat și variat material bibliografic de actualitate
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de către un metal alcalin și precedat de către un halogen. 1.2. Compoziția biochimică a organismului animal. Biomolecule În organism, bioelementele formează combinații anorganice sau organice, astfel: Compuși anorganici: apa săruri: anioni, cationi Compuși organici(biomolecule): cu rol plastic și energetic: glucide, lipide, proteine cu rol informațional: acizii nucleici cu rol catalitic: enzime cu rol reglator și de control: hormoni, vitamine Biomoleculele se diferențiază prin structura, dimensiunile și funcțiile pe care le îndeplinesc în cadrul celulei. 1.2.1. Structura moleculelor La Congresul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
excelență. Un organism viu poate fi considerat ca un sistem eterogen dispers, mediul de dispersie fiind apa. Apa din organism are o dublă origine: -exogenă, provenind din apa ingerată și din hrană; -endogenă, provenind din oxidarea la nivelul celular a glucidelor, lipidelor, protidelor. Conținutul în apă al organismelor vii variază între 40-94% în funcție de regn, specie, sex, vârstă. Conținutul mare în apă este o caracteristică generală a materiei vii, astfel că : -la mamifere proporția globală de apă este de aproximativ 60%, pe când
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ion-dipol permit solubilizarea diferitelor substanțe ionice prin hidratarea acestora pe baza legăturilor ion dipol (legături foarte puternice deoarece foarte mare comparativ cu ). b) interacțiunui de tip dipol dipol permit solubilizarea substanțelor neionice dar polare (alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici simpli, glucide) pe baza legăturilor de hidrogen. c) interacțiuni hidrofobe permit gruparea (organizarea) compușilor nepolari în mediu apos.( fig. 19) fig. 19. Organizarea compușilor nepolari în mediu apos Fundamentul interacțiunilor hidrofobe este creșterea de entropie care rezultă din sporirea libertății moleculelor de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
au activitate optică datorită structurii moleculei, își păstrează acestă proprietate, indiferent de starea fizică în care se găsește molecula solidă, lichidă, gazoasă. Între substanțele organice, se găsesc multe a căror moleculă prezintă această proprietate de exemplu: acidul lactic, acidul tartic, glucidele, pigmenții etc. Substanțele care rotesc planul luminii polarizate la dreapta se numesc dextrogire și se notează cu +, iar cele care îl rotesc la stânga se numesc levogire și se notează cu -. Condiția esențială a activității optice este asimetria moleculară, fapt enunțat
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
conțin în molecula lor mai multe grupe funcționale, identice sau diferite (compuși cu funcțiuni multiple și mixte), de exemplu: 1.3.4.4. Rolul compușilor organici în organismul animal Compuși organici (biomoleculele) îndeplinesc multiple roluri în oragnismul animal. În principal, glucidele, lipidele și proteinele îndeplinesc roluri plastice și energetice, acizii nucleici dețin rol informațional, enzimele au rol catalitic, iar hormonii și vitaminele dețin roluri reglatoare și de control. CAPITOLUL 2 CHIMIA GLUCIDELOR Glucidele reprezintă o clasă importantă de substanțe organice naturale
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
biomoleculele) îndeplinesc multiple roluri în oragnismul animal. În principal, glucidele, lipidele și proteinele îndeplinesc roluri plastice și energetice, acizii nucleici dețin rol informațional, enzimele au rol catalitic, iar hormonii și vitaminele dețin roluri reglatoare și de control. CAPITOLUL 2 CHIMIA GLUCIDELOR Glucidele reprezintă o clasă importantă de substanțe organice naturale care, din punctul de vedere al structurii chimice, sunt combinații polihidroxicarbonilice sau derivați ai acestora. 2.1. Considerații generale Glucidele se mai numesc impropriu și hidrați de carbon, întrucât majoritatea acestora
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
îndeplinesc multiple roluri în oragnismul animal. În principal, glucidele, lipidele și proteinele îndeplinesc roluri plastice și energetice, acizii nucleici dețin rol informațional, enzimele au rol catalitic, iar hormonii și vitaminele dețin roluri reglatoare și de control. CAPITOLUL 2 CHIMIA GLUCIDELOR Glucidele reprezintă o clasă importantă de substanțe organice naturale care, din punctul de vedere al structurii chimice, sunt combinații polihidroxicarbonilice sau derivați ai acestora. 2.1. Considerații generale Glucidele se mai numesc impropriu și hidrați de carbon, întrucât majoritatea acestora corespund
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
și vitaminele dețin roluri reglatoare și de control. CAPITOLUL 2 CHIMIA GLUCIDELOR Glucidele reprezintă o clasă importantă de substanțe organice naturale care, din punctul de vedere al structurii chimice, sunt combinații polihidroxicarbonilice sau derivați ai acestora. 2.1. Considerații generale Glucidele se mai numesc impropriu și hidrați de carbon, întrucât majoritatea acestora corespund formulei (CH2O)n în care hidrogenul și oxigenul se găsesc în proporția întâlnită în molecula de apă, adică 2/1. Glucidele sunt substanțe ternare formate din carbon, hidrogen
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
derivați ai acestora. 2.1. Considerații generale Glucidele se mai numesc impropriu și hidrați de carbon, întrucât majoritatea acestora corespund formulei (CH2O)n în care hidrogenul și oxigenul se găsesc în proporția întâlnită în molecula de apă, adică 2/1. Glucidele sunt substanțe ternare formate din carbon, hidrogen și oxigen, dar se cunosc și derivați ai acestora care conțin și azot, fosfor sau sulf. Denumirea de glucide, utilizată mai ales în biochimie, este în strânsă legătură cu gustul dulce (glichis(gr.
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
și oxigenul se găsesc în proporția întâlnită în molecula de apă, adică 2/1. Glucidele sunt substanțe ternare formate din carbon, hidrogen și oxigen, dar se cunosc și derivați ai acestora care conțin și azot, fosfor sau sulf. Denumirea de glucide, utilizată mai ales în biochimie, este în strânsă legătură cu gustul dulce (glichis(gr.) = dulce) al multora dintre acestea. Din același considerent, glucidele se mai numesc zaharide sau zaharuri. 2.2. Clasificare Glucidele se clasifică, în funcție de comportarea lor la hidroliză
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
oxigen, dar se cunosc și derivați ai acestora care conțin și azot, fosfor sau sulf. Denumirea de glucide, utilizată mai ales în biochimie, este în strânsă legătură cu gustul dulce (glichis(gr.) = dulce) al multora dintre acestea. Din același considerent, glucidele se mai numesc zaharide sau zaharuri. 2.2. Clasificare Glucidele se clasifică, în funcție de comportarea lor la hidroliză, în trei categorii: monoglucide, oligoglucide și poliglucide. Monoglucidele sau ozele sunt glucide simple, nehidrolizabile; Oligoglucidele pun în libertate prin hidroliză 2-10 molecule de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]