1,551 matches
-
vor putrezi și îngerii sub glie". În timp ce totul cade în profan, doar apele din adânc mai păstrează adevărul mitic. Acesta se trage în adânc, departe de cunoașterea umană. Sensul tragic se ivește din ceea ce era spirit și aparținea divinului, absolutului. Gorunul În elegia Gorunul, L. Blaga valorifică mitul mioritic, mit care sugerează seninătatea în fața morții, acceptarea acesteia ca pe un fenomen firesc, știind că după moarte urmează integrarea în circuitul universal, în Marele Tot. Se aseamănă până la un punct cu elegia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
îngerii sub glie". În timp ce totul cade în profan, doar apele din adânc mai păstrează adevărul mitic. Acesta se trage în adânc, departe de cunoașterea umană. Sensul tragic se ivește din ceea ce era spirit și aparținea divinului, absolutului. Gorunul În elegia Gorunul, L. Blaga valorifică mitul mioritic, mit care sugerează seninătatea în fața morții, acceptarea acesteia ca pe un fenomen firesc, știind că după moarte urmează integrarea în circuitul universal, în Marele Tot. Se aseamănă până la un punct cu elegia eminesciană Mai am
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
moarte urmează integrarea în circuitul universal, în Marele Tot. Se aseamănă până la un punct cu elegia eminesciană Mai am un singur dor. Tristețea lui Blaga provine dintr-o meditație filosofică asupra vieții și morții, în fața unui univers plin de taine. Gorunul (specie de stejar) intră în dialog cu omul având destine asemănătoare. Fiind un copac de esență tare, acesta semnifică veșnicia și statornicia. În textul poetic, moartea este privită ca un fenomen îndepărtat, iar "gorunul" este un simbol al vieții, dar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în fața unui univers plin de taine. Gorunul (specie de stejar) intră în dialog cu omul având destine asemănătoare. Fiind un copac de esență tare, acesta semnifică veșnicia și statornicia. În textul poetic, moartea este privită ca un fenomen îndepărtat, iar "gorunul" este un simbol al vieții, dar și al morții (prin transformarea lui în sicriu). Alte simboluri vin să sublinieze relația dintre viață și moarte ("turnul" și "clopotul" personificate), la care se adaugă "sicriul". Prin semnificațiile sale, Gorunul trimite la comuniunea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fenomen îndepărtat, iar "gorunul" este un simbol al vieții, dar și al morții (prin transformarea lui în sicriu). Alte simboluri vin să sublinieze relația dintre viață și moarte ("turnul" și "clopotul" personificate), la care se adaugă "sicriul". Prin semnificațiile sale, Gorunul trimite la comuniunea om-natură, imaginând un dialog al omului cu gorunul, care doar receptează întrebările. Destinele lor sunt asemănătoare: omul are presimțirea morții, iar gorunul, aflat la "margine de codru", este aproape de moarte. Câteva cuvinte prefigurează moartea ("liniște", "gorun", "sicriu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
al morții (prin transformarea lui în sicriu). Alte simboluri vin să sublinieze relația dintre viață și moarte ("turnul" și "clopotul" personificate), la care se adaugă "sicriul". Prin semnificațiile sale, Gorunul trimite la comuniunea om-natură, imaginând un dialog al omului cu gorunul, care doar receptează întrebările. Destinele lor sunt asemănătoare: omul are presimțirea morții, iar gorunul, aflat la "margine de codru", este aproape de moarte. Câteva cuvinte prefigurează moartea ("liniște", "gorun", "sicriu"); din gorun va fi cioplit sicriul, ceea ce semnifică comuniunea cu natura
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
viață și moarte ("turnul" și "clopotul" personificate), la care se adaugă "sicriul". Prin semnificațiile sale, Gorunul trimite la comuniunea om-natură, imaginând un dialog al omului cu gorunul, care doar receptează întrebările. Destinele lor sunt asemănătoare: omul are presimțirea morții, iar gorunul, aflat la "margine de codru", este aproape de moarte. Câteva cuvinte prefigurează moartea ("liniște", "gorun", "sicriu"); din gorun va fi cioplit sicriul, ceea ce semnifică comuniunea cu natura și după moarte. E un eveniment marcat de mari taine, dar și mărci lingvistice
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sale, Gorunul trimite la comuniunea om-natură, imaginând un dialog al omului cu gorunul, care doar receptează întrebările. Destinele lor sunt asemănătoare: omul are presimțirea morții, iar gorunul, aflat la "margine de codru", este aproape de moarte. Câteva cuvinte prefigurează moartea ("liniște", "gorun", "sicriu"); din gorun va fi cioplit sicriul, ceea ce semnifică comuniunea cu natura și după moarte. E un eveniment marcat de mari taine, dar și mărci lingvistice ("îmi pare", "poate", "pesemne"). Timpul se scurge, dialogul are note de profundă tristețe, presimțirea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la comuniunea om-natură, imaginând un dialog al omului cu gorunul, care doar receptează întrebările. Destinele lor sunt asemănătoare: omul are presimțirea morții, iar gorunul, aflat la "margine de codru", este aproape de moarte. Câteva cuvinte prefigurează moartea ("liniște", "gorun", "sicriu"); din gorun va fi cioplit sicriul, ceea ce semnifică comuniunea cu natura și după moarte. E un eveniment marcat de mari taine, dar și mărci lingvistice ("îmi pare", "poate", "pesemne"). Timpul se scurge, dialogul are note de profundă tristețe, presimțirea morții este anunțată
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
are note de profundă tristețe, presimțirea morții este anunțată de substantivul "liniște", de verbele "ascult", "picură", "aud", "bate", "curg", la prezent, și de unele verbe la viitor ("voi ciopli", "voi gusta"), de metafore: "limpezi depărtări", "zvonuri dulci", "stropi de liniște". Gorunul e un poem reflexiv, care valorifică tema naturii, cu meditația asupra trecerii timpului. Unele idei sunt de origine folclorică și sunt dezvoltate pe un fond melancolic. Amintind de Miorița și Mai am un singur dor, Gorunul se apropie de semnificația
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dulci", "stropi de liniște". Gorunul e un poem reflexiv, care valorifică tema naturii, cu meditația asupra trecerii timpului. Unele idei sunt de origine folclorică și sunt dezvoltate pe un fond melancolic. Amintind de Miorița și Mai am un singur dor, Gorunul se apropie de semnificația tragică a asimilării ființei individuale în "ființa naturii". Motivul vitalității în cazul Gorunului devine motiv funebru. Unii exegeți îl consideră un "poem testamentar". Gorunul este o reprezentare a arborelui cosmic, a Centrului sau Axei Lumii (Eugen
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
timpului. Unele idei sunt de origine folclorică și sunt dezvoltate pe un fond melancolic. Amintind de Miorița și Mai am un singur dor, Gorunul se apropie de semnificația tragică a asimilării ființei individuale în "ființa naturii". Motivul vitalității în cazul Gorunului devine motiv funebru. Unii exegeți îl consideră un "poem testamentar". Gorunul este o reprezentare a arborelui cosmic, a Centrului sau Axei Lumii (Eugen Todoran). În poezia lui Blaga, gorunul simbolizează stabilitatea și echilibrul în reprezentarea "coloanei cerului", cu funcții magice
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un fond melancolic. Amintind de Miorița și Mai am un singur dor, Gorunul se apropie de semnificația tragică a asimilării ființei individuale în "ființa naturii". Motivul vitalității în cazul Gorunului devine motiv funebru. Unii exegeți îl consideră un "poem testamentar". Gorunul este o reprezentare a arborelui cosmic, a Centrului sau Axei Lumii (Eugen Todoran). În poezia lui Blaga, gorunul simbolizează stabilitatea și echilibrul în reprezentarea "coloanei cerului", cu funcții magice și mitologice. În afară de folclorul național, L. Blaga a avut ca surse
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a asimilării ființei individuale în "ființa naturii". Motivul vitalității în cazul Gorunului devine motiv funebru. Unii exegeți îl consideră un "poem testamentar". Gorunul este o reprezentare a arborelui cosmic, a Centrului sau Axei Lumii (Eugen Todoran). În poezia lui Blaga, gorunul simbolizează stabilitatea și echilibrul în reprezentarea "coloanei cerului", cu funcții magice și mitologice. În afară de folclorul național, L. Blaga a avut ca surse de inspirație mitologia universală și literatura cultă. La Blaga " Imaginea arborelui n-a fost aleasă numai pentru a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
În afară de folclorul național, L. Blaga a avut ca surse de inspirație mitologia universală și literatura cultă. La Blaga " Imaginea arborelui n-a fost aleasă numai pentru a simboliza Cosmosul, dar și pentru a exprima viața, tristețea, nemurirea, înțelepciunea" (Mircea Eliade); gorunul semnifică în mitologie "trecerea din realitatea timpului în eternitatea Universului prin sentimentul morții" (N. Balotă). Gorunul din poezia lui Blaga este un simbol sacru al condiției omului în Univers. Odă simplissimei flori Odă simplissimei flori face parte din volumul Ce
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
La Blaga " Imaginea arborelui n-a fost aleasă numai pentru a simboliza Cosmosul, dar și pentru a exprima viața, tristețea, nemurirea, înțelepciunea" (Mircea Eliade); gorunul semnifică în mitologie "trecerea din realitatea timpului în eternitatea Universului prin sentimentul morții" (N. Balotă). Gorunul din poezia lui Blaga este un simbol sacru al condiției omului în Univers. Odă simplissimei flori Odă simplissimei flori face parte din volumul Ce aude unicornul și exprimă relația eului liric cu lumea. Adresîndu-se elogios, eul liric privește cu detașare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în ceea ce privește flora și fauna. Pe lângă elemente comune și altor zone similare din țara noastră, ea prezintă și fapte particulare în cadrul acestui domeniu. În partea superioară, domină zona forestieră, cu specii ca molid și stejar, iar în cea de silvostepă, fagul, gorunul și alți arbuști fructiferi (alun, afin, mur, măceș, porumbar). Zona de șes este dominată de sălcii, plop, arin (mai ales pe malurile apelor), dar și de întinse suprafețe cu pășuni și fânețe. Din păcate, defrișările masive 8 începute la 1900
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ar reduce de asemenea, și eroziunea solului, ar preveni alunecările de teren și inundațiile iar, în același timp, ar încuraja turismul. Pădurile trebuie populate cu specii de copaci mai puțin vulnerabile (de exemplu, fag în zonele joase de munte și gorun în zonele joase de deal). Este necesar ca speciile de copaci rezistente la schimbări climatice să reziste și la noile tipuri de dăunători. De asemenea, Directiva 2003/87/CE, modificată și completată, indică faptul ca o parte din sumele obținute
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
potrivite pentru paveluire". Totodată, observând că majoritatea acelor bolovani prezentau colțuri, nefiind rotunjiți și invocând și alte "temeiuri montanistice", aprecia că aceștia nu puteau fi aduși de puterea apelor sau de puhoaie, din depărtări și că dealul Opinci (lângă satul Goruni) ar fi fost un bogat rezervor "de stânci de acel dolomit". Replica autorităților competente, formulată prin rezoluția șefului de secție a Departamentului, P. Donici, n-a fost, cu siguranță, pe măsura așteptărilor semnatarului acelui raport: "a se avea în vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și printre niște gropnițe din care ieșeau, cum ies oasele din stârv, rădăcini nălbite și întoarse". Peisajul terestru este reflectat, specular, de un tablou onomatopeic al elementelor dezlănțuite: "furtuna nu crăpa deloc în ploaie sănătoasă, ci se oțelea în spinarea gorunilor, crâșnea, frângea și dădea chiote. Numai niște picături mari și rare fluierau prin frunze, ca gloanțele". Un diluviu bestial completează orchestra haosului, imprimând velocitate extremă sarabandei: "lighioanele încep să chelălăie și să urle cumplit. Lupii se reped la vale nebunește
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nostru în caragealeologie își amintește că citise în colecția lui Torouțiu o scrisoare a lui Caragiale către M. Dragomirescu care "conținea aprecieri cam slobode asupra unor contemporani, ca N. Iorga, Paul Bujor, C. Stere, G. Coșbuc, Simion Mehedinți și Ion Gorun. Mai ales, însă, ea cuprindea cîteva cuvinte tari la adresa lui Titu Maiorescu...". Supărat pe idolul său pentru că "putea fi uneori teribil de violent, în corespondență, ca și verbal", Șerban cel Rău îi împrumută vocabularul, numindu-l fire de oriental indolent și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a se crede, a se ști sunt compatibile cu un nominal cu trăsătura [- Personal] și cu un dublu subordonat simultan” actualizat printr-un: Participiu: Programul se consideră ratat. Adjectiv: Fragmentul se știe dificil. Substantiv: Meningita se consideră o boală contagioasă. Gorunul se consideră arborele cel mai viguros. Discul se crede de cupru. Numeral: Grădinile suspendate se consideră a șaptea dintre minunile lumii. Adverb: Hotarul se știe acolo. Gerunziu: Cuvântul dat se consideră având origine latină. Pronume: Lucrarea aceasta se consideră alta
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
insectelor dăunătoare; plantare de esențe rezistente la poluare din zonă; efectuarea de lucrări specifice, ca: fertilizarea, ameliorări hidrologice etc.; managementul ecologic; turismul ecologic. Pădurea Vorona este una din cele mai ineresante păduri din zona de coline, cuprinzând exemplare de stejar, gorun și fag unice pentru această parte a țării prin dimensiunile impresionante ale trunchiurilor lor, o vegetație bogată, cu aspect luxuriant în timpul verii. În cadrul rezervației Pădurea Vorona se află și complexul mănăstiresc Vorona care cuprinde 3 biserici, o bibliotecă cu fond
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
cu fertilitate moderată, fiind favorabile utilizării silvice, pomicole și viticole, însă adaosul moderat de îngrășăminte, reglarea regimului aero-hidric și măsurile antierozionale pe versanți conduc la producții constant ridicate ale acestui tip de sol. Luvosolurile sunt formate sub pădurea de stejar și gorun. Conținutul lor de humus este redus, fiind sărace în baze și acide, adesea cu un regim aero-hidric defectuos. Astfel, fertilitatea acestui tip de sol este bună pentru păduri, mijlocie pentru plantațiile pomicole, pajiști și unele culturi, dar redusă pentru culturile
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Pont. - pontic Sarm. - sarmatic Subatl. - subatlantic Submedit. - submediteranean Temp. - temperat Frecvența în teritoriul cercetat Rară Spor. sporadică Frecv. - frecventă Comună Zonele și etajele de vegetație z.step. - zona stepei z.silvost. - zona silvostepei z.st. - zona stejarului se.go. subetajul gorunului se.fa. - subetajul fagului e.bo. - etajul boreal e.sa. - etajul subalpin e.a. - etajul alpin Indicii ecologici (după Ellemberg, 1974) L1-9 - lumina 1 plante de umbră plină 3 plante de umbră 5 - plante de semiumbră (cresc în lumină, dar suportă
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]