1,645 matches
-
mai puțin rușinoase ca altele, mă Înțelegi ce vreau să spun, erau, cum se spune?, zi-i să-i zic, dezinvolte, așa, dezinvolte erau. Nu e nimic rău În asta, măcar să fie toate dezinvolte și așa de curate și de gospodine.“ Îl surprinzi cu câtă plăcere rostește neologismul care-l ajută să se desprindă de nuanța de vulgaritate În care era amenințată să alunece povestirea lui. E plăcerea de a salva memoria unei iubite din tinerețe de inutile profanări ulterioare, ghicești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
a drumului, se află și clădirea cu etaj a miliției. Pe scările de la intrare se vede o femeie nu tocmai subțire, cu mânecile rochiei de diftină suflecate și purtând pe cap un fel de fes cu ciucure roșu. „O fi gospodina miliției“ - Își spuse Popescu privindu-l furiș pe bătrân. În curtea instituției nu se află nici un cal, ci doar un Aro și două Dacii. Căruța se clatină apoi amenințător În momentul În care moș Anton Îndeamnă caii să cotească pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
locul, mediul Înconjurător În care trăim, obiectele care-l populează. În astfel de condiții (definiție deschisă) economiștii se gândesc, fără Îndoială, la standingul de viață, poeții la atmosferă, actorii la spectatori, sociologii la grup, designerii la obiecte, fotografii la lumină, gospodinele la comodități, sportivii la calitatea terenului, vizitatorii la sumele de bani investiți de gazdă etc. etc. Eu nu mă gândesc decât la acest lucru surprinzător: de ce, pentru câteva secunde, toate aceste lucruri Înconjurătoare, deși sunt aceleași, pot să pară altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mănânci și să bei, În nici un caz să mergi spre front cu borta goală. Dimineața se apropie totuși cu răcoare și cu senzația de foame mult sporită. ...spre dimineață mi-am schimbat cămașa și m-am spălat și pe urmă, gospodina la care eram cantonat mi-a dat o bucată mică de cozonac și o bucată mică de brânză amestecată cu zahăr. Minuția cu care el inventariază și cântărește fiecare dar, adjectivul „mică“ pus de două ori lângă bucată - deși e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
se întrebă ce va face toată ziulica, până vor veni părinții acasă. Se gândi că, dacă tot a spus mama că îi lasă în grijă toată gospodăria, va face ce văzuse că face mama în fiecare zi, că doar era gospodina casei acum. Intră în casă și începu să deretice, să facă paturile, să dea cu mătura, să deschidă geamurile să se aerisească. După ce termină cu toate acestea, merse la bucătărie, dar aici totul era curat și ordonat, căci avusese mama
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
multă... mai sfărâmă unul, și încă unul, să iasă ciorba gustoasă. Ei, acum parcă mai semăna cu ciorba pe care o pregatea mama. Simți în sufletul ei așa, ca o mulțumire, că se descurcase bine în prima ei încercare de gospodină. Dar, parcă se făcuse cald afară și era năduf. Ia să-i facă ea și tatei o surpriză. Se duse la oborul porcilor și le dădu drumul să se scalde în groapa cu nămol, special pregătită de tata pentru ei
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
au început să-ți cadă dinții, înseamnă că ți s-a deschis mintea către griji și ești pregătită să mergi la școală. După toate isprăvile tale de astăzi, nu doar pentru școală ești pregătită; o să te învețe mama să fii gospodină adevărată. Dar fetița îi adormise în brațe și ea fugise cu gândul la copilăria ei, de mică rămăsese fără mamă și nu avusese cine să o învețe treburile gospodăriei. Tare i-a fost greu, dar învățase până la urmă. Bărbatul intră
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Dumitru cu glas hotărât. Au urcat valizele pe poliță, și-au scos de mâncare, sticla cu rachiu și s-au așezat cu un oftat prelung. Merindea și-au așezat-o pe câte un șervet frumos împăturit, pus la îndemână de gospodine. ― Să trăiești, vere - a vorbit Dumitru, ridicând sticla cu rachiu. A luat o înghițitură, dar parcă nu mergea deloc. A întins-o apoi lui Todiriță. Nici acesta nu a băut cu chef. Au mâncat înghițind cu noduri... ― Rău îi să
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ședea în fața lui Dumitru. ― Ca ce? - a răsunat întrebarea colectivă. ― Ca vulpea, dragilor - a răspuns cel cu spusa pe jumătate. ― Uite, însă, cum te fură vorba și rachiul din ploscă râde de noi. Eu zic să lăsăm femeile să fie gospodine la casele noastre, să aibă grijă de copii, iar noi să avem zile bune în concentrarea asta - a reluat propunerea cel cu mustața cât doi hulubi, ridicând plosca îmbietor... De data asta l-au urmat și alții, trăgând câte o
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
bun! Să vadă și dumnealui ce hangiță avem noi aici...” - a sfârșit vorba jandarul, cu un zâmbet semnificativ... „Nu duceți nici o grijă. Da’ vinul nu cumva a fi mai bun fiert cu scorțișoară? Pe o vreme ca asta...” „Vedeți ce gospodină avem? Știe ce-i trebuie voinicului la vreme de iarnă” - a lăudat-o jandarul. Arendașul nu și-a luat ochii de la hangiță, de cum a văzut-o, nici o clipită. Uitase parcă pentru ce a venit... Irinuța, toată numai zâmbet, a plecat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fără nici o treabă din casă în casă, și nu numai că sunt leneșe, dar sunt și limbute și iscoditoare, și vorbesc ce nu trebuie vorbit. 14. Vreau dar ca văduvele tinere să se mărite și să aibă copii, să fie gospodine la casa lor, ca să nu dea potrivnicului nici un prilej de ocară, 15. căci unele s-au și întors să urmeze pe Satana. 16. Dacă vreun credincios, fie bărbat, fie femeie, are văduve în familie, să le ajute, și să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
Lina șoptea atunci cuvinte liniștitoare și îi lua pulsul. O invita să bea apă zaharată, în care turnase o lingură de valeriană, dar Lenora respinge;, paharul, din care cădeau picături pe plușul verde pictat cu gouache ce acoperea masa. Lina, gospodină neobosită, le ștergea cu un șervețel brodat. Ochii Lenorei erau fixați pe fereastră, căutând poarta cea mare de intrare. Acolo era concentrată și privirea lui Mini. O strămuta numai câte puțin pe ceea ce se petrecea împrejur. Se uita acum la
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
apreciere a vredniciei lor. Adunau semințe, pregăteau răsaduri primăvara timpuriu, făceau schimburi de soiuri cu suratele lor pentru a da acestei oaze de frumusețe o înfățișare cât mai plăcută și mai atractivă. Când seara târziu se întorceau de la muncile câmpului, gospodinele și tinerele fete mai găseau puterea să ude florile însetate, ofilite de arșița soarelui, să smulgă buruienele ce le sufocau, să le dezmierde cu vorbe duioase, bucurându-se de coloritul și parfumul lor. ...Dar jocurile întâmplării și ale sorții mi-
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
treningul și fusta sa trasă peste pantaloni, o nostalgie după uniforma de normalistă pe care o purtase în partea cea mai idilică a vieții sale. Celelalte învățătoare aveau pe dedesubt o flanea mai groasă. Ronțăind de zor semințe, acestea, tinere gospodine, sporovăiau toată vremea despre mîncare și despre plozi. Fusesem prezentat în plenul unei astfel de conferințe. Directoarea n-a uitat să sublinieze faptul că eram primul titrat din analele școlii, ceea ce arăta grija partidului și guvernului față de școala din Dobrina
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
fără voie. Îl iertară toate, pline de bunăvoință. Cea mai mărinimoasă a fost profesoara de istorie care, peste cîteva zile, se și mută acasă la profesorul de sport. Declarînd că divorțează, Urecheru dădu o strașnică petrecere în care calitățile de gospodină ale horticultoarei l-au copleșit. Convins că și-a găsit fericirea, starea de beatitudine a bărbatului dură doar două săptămîni căci, sătulă de cicălelile bătrînilor, soția reveni la domiciliul conjugal și la obiectul preferat. Prins între două discipline, Urecheru se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
singurătatea lui. „Luați!” le spusese pe neașteptate, Întinzându-le două felii de cozonac groase, tăiate cu briceagul. Băieții, fâstâciți, le luaseră fără vreo vorbă. Mama lui Lică făcea cel mai bun cozonac din sat. Multe femei Își călcau mândria de gospodine și veneau la rudăreasă cu cele de trebuință ca să frământe, să Împletească și să coacă În locul lor. Feliile miroseau a tot ce putea fi mai bun pe pământ. Verii Își Îndreptaseră ochii către Lică și se trăseseră mai În spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În cuibare. Eram mulți și mâncarea puțină. Nici pâine nu aveam, că În vremurile alea țăranii trebuia să alerge la oraș ca să-și cumpere ori să-și spargă capetele când venea camionul brutăriei În sat. Intră nea Mitu taman când gospodina aducea sărăcia de mâncare. „Să aveți poftă!” zice el”. „Poftim la masă!” răspunde capul familiei. „Hai să viu”, face nea Mitu, „că două bătăi pe zi strică, da’ două mâncări nu și cine refuză e neam prost”. Gazda n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vara se apropia de sfârșit, se strângeau Într-un loc unde erau cu desăvârșire interzise conflictele armate. Oamenii vindeau produsele, adică le schimbau Între ei, se bucurau de pace, se tocmeau pentru nurii delicatelor doamne și pentru calitățile lor de gospodine și de vajnice zămislitoare de copii sănătoși. Sute și mii de ani a durat acel târg al păcii, al Înțelegerii și chiar al iubirii, căci se pare că acest sentiment eminamente uman acolo și-a făcut apariția pentru Întâia dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Închipuia niște litere strâmbe cum că bucătăreasa frumoasă gătește mâncare gustoasă. Bunica se fălea că la pension brodase acea minunăție, Însă ea nu știuse nicicând ce era acela un pension adevărat și dădea acest nume pompos unei școli pentru tinere gospodine dintr-o comună nu cine știe ce Îndepărtată de Satul cu Sfinți, ținută de o cucoană aprigă, nevastă de preot și pricepută În ale gospodăriei și bunelor maniere. Bunica cea bună petrecuse un an de zile În acea școală de domnișoare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
față. Sosise vremea să mă întorc la chilie. Când am ajuns aproape, călcam cu grijă, să nu sperii ființa iluzorie, și mă întrebam ce surpriză mă mai poate aștepta... Pe masa din chilioara mea, toate erau așezate de mână de gospodină: fața de masă schimbată, cana cu apă proaspătă și paharul, fiecare așezate pe farfurioară, iar pe prichiciul sobei mă aștepta lampa cu sticla ștearsă și chibriturile alături. Câteva gutui aurii răspândind parfum de toamnă puse pe pervazul ferestrei. Un șervet
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de soare s-a ascuns dincolo de creasta dealului, am pornit spre chilie, cu răcoarea serii pe umeri... Lumina slobozită printre frunzele liliacului de sub fereastra chiliei mele îmi dovedea că sunt așteptat. Din nou am găsit totul așezat de mână de gospodină. De la papanașii de pe farfurie, la patul pregătit pentru culcare. Dumitrițele din oală răspândeau mireasmă de toamnă așezată... În timp ce mâncam, mă tot întrebam cât are să rămână în umbră această ființă care are atâta grijă de mine?... La sfârșitul mesei, m-am
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în auz și cu mirosul de copită arsă în nări, privesc în jur cu aduceri aminte... Hai să intrăm pe Ulița Strâmbă - mă trezește bătrânul din visare. Pășesc alături de el cu privirea fugărită peste tot ce ne înconjoară. Câte o gospodină mătură colbul din fața casei și apoi îl astâmpără stropindu-l cu apă. Dughengiii își așază marfa la vedere. Zarzavagiii își poartă coșurile din nuiele pline-ochi strigând din rărunchi: „Hai la barabuli, curechi și chipăruși! Altul îi răspunde în șagă: „O
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
strigă zarzavagiul aista? Nu am prea înțeles ce polojănii spune el acolo... El șăguiește, dar își strigă marfa pe care o are de vânzare...Adicătelea: o ridiche și o sfeclă, pătrunjel și mărar...ardei gras. Hâtru pezevenghiul. Îmi închipui că gospodinele nu dau rând la a cumpăra zarzavaturi de la mehenghi. Mai încape vorbă, fiule? - îmi răspunde bătrânul râzând de-a binelea... În toată această larmă, aparii îi îndeamnă pe târgoveți la „apî bunî șî răci!” Glasurile se întretaie, se ciocnesc și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vă hodiniți oleacă . Îți fi osteniți și însetați. Călugărul mă privește în fugă, dar în clipa următoare se află deja cu un pas dincolo de portița larg deschisă. Intrăm în casă...Totul este așezat la locul lui. Până să ne așezăm, gospodina a și așezat pe masă dulceața și ulcelele cu apă. Poftiți de vă îndulciți și răcoriți, cinstiți oaspeți - ne îndeamnă călărașul în timp ce se așază și el. Am gustat din dulceața de cireșe amare și ne-am ostoit setea cu apa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nu-ți mai tocești bocancii... stai lejer, cu o bere în față și click în stânga, click în dreapta, mă rog, mână să ai. Și o minte ascuțită, bineînțeles... Așa s-a întâmplat într-o zi friguroasă de iarna, când o biată gospodină tăia liniștită ceapa în bucătărie (să facă o ciobă pentru)...dar a avut neinspirata idee de a-și deschide laptopul, pe masa din bucătărie. Cum sta ea linistită și asculta melodia „Alejandro” a lui Lady Gaga, vede pe ecran un
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]