16,018 matches
-
PLUGULUI PP-3-30 (Rpl, kgf) - La efectuarea arăturii pe miriștea de grâu de toamnă și porumb pentru boabe, netăvălugită (fig.79) Rezistența la tracțiune a plugului PP-3-30 crește prin tasarea solului cu ajutorul secției tăvălugului neted 3TN-1,4. Astfel, pe miriștea de grâu de toamnă a fost de 968; 980 și 1020 kgf, după una, două și trei treceri ale tăvălugului, și de 978, 1010 și 1300 kgf pe miriștea de porumb, pentru aceleași condiții de tasare a solului. Constatările generale privind rezistența
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
rezistența la tracțiune a plugului, prin mărirea sa, atrage o patinare pronunțată a roților motrice ale tractorului din agregat, cu repercusiuni inevitabile asupra capacității de lucru realizată de agregat. C5 - PUTEREA DE TRACȚIUNE A TRACTORULUI (Pt, CP) - Pe miriște de grâu de toamnă și porumb pentru boabe, netăvălugită (fig.81). Observațiile ce se impun, în urma acestor experimentări, privind puterea de tracțiune a tractorului U-650, în agregat cu plugul PP-330, au în vedere câteva elemente importante:puterea de tracțiune a tractorului se
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
acestei puteri;în măsura în care crește rezistența la tracțiune a plugului, viteza reală de lucru se micșorează corespunzător, ceea ce afectează consumul de combustibil și capacitatea de lucru a agregatului. C6- PUTEREA CONSUMATĂ LA MOTORUL TRACTORULUI U650, DE CĂTRE PLUGUL PP-3-30 - Pe miriște de grâu de toamnă și porumb pentru boabe, netăvălugită (fig.83) Puterea consumată la motorul tractorului U-650, de către plugul PP-330, la efectuarea arăturii, s-a stabilit în funcție de consumul orar de combustibil (Ch, kg/h), după caracteristica de regulator a motorului respectiv. Rezultatele
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
combustibil și, respectiv, a puterii consumate la motor de către plug, cresc prin mărirea numărului de treceri ale tăvălugului, datorită unei tasări mari pronunțate a solului. C7 - GRADUL DE FOLOSIRE A PUTERII MOTORULUI DE CĂTRE PLUG, LA EXECUTAREA ARĂTURII - Pe miriște de grâu de toamnă și porumb pentru boabe, netăvălugită (fig.85) Constatările ce se fac în această problemă, privind gradul de folosire a puterii motorului tractorului U-650, considerând caracteristica de regulator, ne precizează câteva aspecte:gradul de folosire a puterii motorului se
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
are valori ridicate, la toate variantele experimentale; - acest indice crește prin mărirea numărului de treceri ale tăvălugului, datorită tasării solului; - pe miriștea de porumb pentru boabe, gradul de folosire a puterii motorului este mai mare decât cea pe miriștea de grâu de toamnă, din motive deja stabilite. C8 - CONSUMUL SPECIFIC DE COMBUSTIBIL AL AGREGATULUI U-650 + PP-3-30 - Pe miriște de grâu de toamnă și porumb pentru boabe, netăvălugită (fig.87) D. INDICII DE EXPLOATARE AI AGREGATULUI DE ARAT U-650 + PP-3-30 Principalii indici
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
solului; - pe miriștea de porumb pentru boabe, gradul de folosire a puterii motorului este mai mare decât cea pe miriștea de grâu de toamnă, din motive deja stabilite. C8 - CONSUMUL SPECIFIC DE COMBUSTIBIL AL AGREGATULUI U-650 + PP-3-30 - Pe miriște de grâu de toamnă și porumb pentru boabe, netăvălugită (fig.87) D. INDICII DE EXPLOATARE AI AGREGATULUI DE ARAT U-650 + PP-3-30 Principalii indici de exploatare ai agregatului, care s-au determinat prin măsurarea timpului consumat pentru diferite operații și activități și întocmirea
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
întocmirea fișelor zilnice de cronometrare, sunt capacitatea de lucru într-o oră din timpul schimbului (W07 - ha/h) și consumul de combustibil pe hectar (q - l/ha) Indici de exploatare au fost determinați prin efectuarea arăturii atât pe miriștea de grâu de toamnă, cât și pe cea de porumb pentru boabe. Încercările s-au făcut pe sol netăvălugit și tăvălugit prin una, două și trei treceri ale secției tăvălugului neted 3TN-1,4. Plugul PP-330 a fost reglat pentru o adâncime de
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
creșterea numărului de treceri ale tăvălugului; - în cazul efectuării lucrării pe miriștea de porumb, capacitatea de lucru a agregatului de arat scade, iar consumul de combustibil la hectar se mărește, comparativ cu situația în care se lucrează pe miriște de grâu, motivele fiind cele arătate la indicii energetici. Capitolul 8 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 1. Solul, privit ca mediu de dezvoltare a plantelor, se poate defini ca fiind un amalgam de substațe organice și anorganice. Pentru a avea o imagine cât mai
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
trebuie acordată folosirii cu eficiență maximă a resurselor energetice și reducerii consumului de energie, tehnologiile de 179 mecanizare a lucrărilor agricole punând în evidență, la acest capitol, ponderea ridicată ce revine lucrărilor de pregătire a solului și anume: 52 % la grâu, 40 % la soia și 60 % la porumb. 7. În general, pentru sporirea producției agricole cu 1 %, consumul energetic trebuie majorat cu 2,3 - 3 %, jumătate din energia consumată reprezentând combustibilul lichid. 8. Alegerea vitezei optime de deplasare a agregatului în timpul
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
șesurile înșelătoare, părelnice luciri de ape, colinele lin ondulate, râpele și umeri dealurilor împingându-se în piepturile altor dealuri până dincolo de șeaua de argint izbită de muchia cerului încărcat de strălucirile lui metalice după care, pământurile, respirând domolite, prin fânețele, grâiele, făgașele de ape secate, ogoarele de trifoi, floarea-soarelui și cartofi, arzând ninse sub lună, curgeau, înecate-n lunci grase, pe malul Siretului. Totul mișuna de exodul mărunt al lighioanelor și vietăților adunate în turme nesfârșite să-și găsească sfârșitul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
părea ori de câte ori îi vedea, și simțea un nod în gât, o uscăciune. Inima-i zvâcni mai tare. Se simți luat pe sus, legănat și destrămat, în liniștea ochilor Irinei, cu transparența lor verzie de apă rece din care semințe de grâu ieșeau la suprafață ca niște flăcărui. Vrei să mănânci ceva? Ți-e foame? Foame! Am și uitat de foame. Da ce-ai pățit? Era să nu mai ajung. Să nu mai vin... Nu se poate! Miluță o privi lung, topit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Mamaia, însă mai plăcut jucându-și umerii în mers, nepăsătoare, dar pășea tăcută și temătoare, cu umerii lăsați, îmbătrânită și ea, ca soacră-sa. Unde mergeți? Nu-i voie! De lângă ghereta de scânduri se desprinse o santinelă. La câmp, la grâu. Măcar paiele să le strângem, îi explică bătrâna, și-ntr-adevăr ceea ce o uimi scoase din traistă și-i arătă secerile. Luați-o la stânga. Pe partea cealaltă. Trebuie să ajungem la Prefectură, în centru, spuse Cerboaica. În sfârșit, ajunseră. Tânăra femeie explică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nu-i rău să avem și noi ceva de adunat. Poate se isprăvește cu războiul și ne lasă la casa noastră. Or să se-ntoarcă ai noștri, și ce-o să mâncăm? Tot câmpu a rămas în părăsire, atâta amar de grâu s-a risipit, când or să vină toți, după război, n-au să aibă ce mânca. Așa a fost și după primul război: se-ntindea lumea ca râma după o fărâmă de pâine. Ocoliră piața cu statuia Eroului Necunoscut. În urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
hotărâtă spre poartă cu pas cumpănit și măsurat. Zăpăcită și speriată de schimbarea bătrânei, Cerboaica se repezi pășind hotărâtă după soacră-sa. CAPITOLUL 8 Șoseaua și orașul rămaseră în urmă, departe, la capătul lumii, înecate în apa ruginiu spălăcită a grânelor răscoapte, scuturate și-nnegrite de arșiță, topite în verdele aburit al păpușoaielor pletoase. Numai vârtecușurile albe de colb ce se ridicau dintr-acolo anunțau prezența lor neliniștitoare. Mamă! Ce-i? Nimic. Lasă! Soarele ardea, aprinzând aerul, frigându-le mâinile și spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
noduri negricioase, frunzele rare, răsucite de uscăciune. Aduna mănunchiuri mici, să nu se scuture ce mai rămăsese pe spic, tăia dintr-o zvâcnitură, potrivind vârful secerii în jos, și tot atât de repede, fără să se uite, nevăzând decât țărâna zgrunțuroasă și grâul din față, arunca brațele pe spate și lăsa mănunchiul în miriște. În urmă. Totul rămâne în urmă. Ce era chiar seceratul acela, dacă nu propria ei resemnare? Se săturase, și totuși accepta. Era sătulă până peste cap și accepta pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
înțepături mici urzicându-i pielea pe spate. Sângele îi zvâcnea în tâmple. Îi vâjâiau urechile. Lângă ea, bătrâna făcea același lucru, dar mai spornic. Se târa aproape în genunchi și-nainta pe nesimțite, stăruitor și fără grabă, cu spinarea-n grâu, lăsând două dâre de țărână răscolită în urmă și mănunchiurile dese din miriște. Era uimitoare cât de repede i se mișcau mâinile și cât de vioaie se făcuse! parcă ceva din pământ ar fi urcat până la ea, o forță necunoscută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
teme. L-am visat as-noapte... și uite că visul... Dar de ce vine-așa, fato? Parcă-i împiedicat! Hai! Omule! Hai, odată! Cine-i fi, nu te teme! Nu-ți facem nici un rău. Nu, nu! șopti fugarul și se prăbuși în grâu. Apoi se ridică, și-n loc să-și continue drumul spre ele, se-ntoarse și-o luă, împleticit, înapoi. Ce face? Ce-i cu el? Nu ți-am spus? se supără bătrâna. S-a speriat. Stai, omule! Alexandre! Ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Dacă scriu scrisoarea asta și nu mai sunteți nici voi? Vine ca la moarte. Se teme! Uite, uite la el! Ajutor! Au! se auzi glasul lui, stins ca o șoaptă ieșită din fundul pământului. Căzu din nou. Se-ngropă-n grâu. Un dezertor! Să nu fie rănit! Ce ne facem, mamă? Înainte de-a o lua și-a o duce m-a-ntrebat dacă-s supărat pe ea. Ce vină are ea că s-a născut evreică și eu m-am îndrăgostit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
tinerei femei, cu ochii holbați, cu gura strâmbă, horcăind zgomotos. Te doare ceva? Ți-e rău? Ce te doare? Îl prinseră să-l salte amândouă cu fața-n sus, să-l ridice. Se speriară și-i dădură drumul grămadă în grâu. De la piept în jos, cămașa și pantaloni omului erau năclăiți de sânge. Sub coaste, sângele se închegase și-i lipise cămașa de piele; mai jos chiftea când atingeai, parcă era un smârc acoperit de cămașă, cu ape fierbinți forfotind pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și-i asudă fruntea. Este cu neputință! Ajutați-mă! Nu mai pot îndura mai mult decât un an. Maximum. Dă-ncoace! Ține! Tu trage de-acolo, și eu... Hai... Cămașa cedă, pârâi. Fâșia se despică până la poale. Se-ngropară în grâu, lângă el, și începură să-l lege. Mirosea atât de tare că întorceau capetele să respire. Pleacă zilnic, noaptea, câte cinci-șase băieți, în diferite direcții, în Franța, în Olanda, îndărăt în România, unde văd cu ochii. Ce-ai pățit, omule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
înălța mereu și ultimii trâmbițași ai exodului uitați pe câmp, greierii, își începuseră cântarea magică. Lungi poteci și cărărui tainice, abia ghicite cu simțul ei noctambulic de orientare, întretăiate de dârele răscolite-n țărână de vietățile și gângăniile nopții, străbăteau grânele ruginii, înfundându-se în jungla păpușoaielor întunecate, năpădite de buruieni, înecate-n mohor și pălămidă țepoasă crescută fără preget, ca o hălăciugă, însuflețind colinele spre ținte îndepărtate. Făgașele uscate ale apelor dogorite în țărâna zgrunțuroasă, măcinată de mersul căznit al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
moară din clipă în clipă, dacă n-a și murit, cu tot sângele scurs în țărână. Ce ghinion pe ele să nimerească în calea lui și ce idee să-i vină bătrânei, să iasă la secerat! Ca și când cu acel puțin grâu sau fără el nu era totuna? Făcu un pas spre Tudor. I se păru că se împiedică în umbra fugarului prăbușită la picioarele ei. Se agăță șovăitoare de el, închizând ochii, pătrunsă de căldura trupului puternic, și când și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
zicându-i încetișor: "Șezi!" ca și când i-ar fi dezvăluit întreaga taină a nopților și vieții ei, și el stătu o clipă să cântărească acest gând care-i punea într-o altă lumină existența, și se lăsă moale lângă ea, în grâul jilăvit de rouă, cu totul în stăpânirea tinerei femei rămasă cu ochii închiși lângă el, respirând ușor și prelung, ca-n somn. Adevărul e că, fără să mi-o spui, trebuia să spun eu înainte asta. Născocește altă minciună dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mușchi afumat, cârnați și tobă. Sunt apreciate și supele cu găluște de griș sau tăieței de casă, ciorba de văcuță, tocănița de pui, iahnia de fasole, ca și mâncărurile ungurești: gulașul și papricașul. Pâinea, după obiceiul sașilor, este făcută din grâu și cartof, iar prăjiturile se prepară mai ales din nucă. Băutura tradițională este rachiul produs din prune, dublu distilat, numit palincă sau jinars. Mâncărurile din Banat poartă, din plin, amprenta diversității culturale din această parte a țării. Se regăsesc, laolaltă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
smântână, legumele prăjite și înăbușite, bine condimentate cu piper, cimbru, boia de ardei și chimen, papricașul cu găluște și gulașul unguresc. Specifice regiunii sunt: sarmalele bănățene, cele mai mari făcute în țara noastră, pogăcelele (turtă din mălai sau făină de grâu coaptă, adesea cu jumări), „varga beleș” (budincă din tăieței de casă cu brânză de vaci și stafide, învelită din foi de plăcintă) și pizza cu blat de porumb, invenție a morarilor italieni aduși aici de împărăteasa Maria Tereza, în secolul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]