1,047 matches
-
Orăștie, Oșorhei, Vărădia, Feldioara, Sighișoara, Timișoara etc. conțin în structura lor semantică originară componenta semantică „oraș“, conferită de baza apelativă maghiară vár, „oraș“, implicată în structura lor etimologică, fiind, adică, mai mult sau mai puțin sinonime cu cele din familia Grădiște. Faptul că în toponimia romînească nu prea întîlnim nume de locuri formate de la apelativul romînesc destul de vechi oraș (spre deosebire de cele formate de la sat, care sunt numeroase) se poate explica și prin apariția tîrzie a orașelor moderne, dar și prin umplerea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nume de locuri formate de la apelativul romînesc destul de vechi oraș (spre deosebire de cele formate de la sat, care sunt numeroase) se poate explica și prin apariția tîrzie a orașelor moderne, dar și prin umplerea acestui gol onomasiologic de către sinonimul provenit din slavă, grădiște. Hațeg Este numele unui oraș din județul Hunedoara, al unui sat din județul Alba, al altuia din județul Constanța (întemeiat, probabil, de imigranți din zona Hațegului) și al unui lac (aflat în Depresiunea Hațegului). Formate prin polarizare sunt topo nimele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
elemente discutabile. Cercetătorii o vor putea alege pe cea mai verosimilă prin noi argumente și dovezi. Hobița Este numele satului din județul Gorj unde s-a născut Brîncuși și a alte două sate din județele Hunedoara (unul cu determinant, Hobița- Grădiște). Acest din urmă sat, numit astăzi Între Ape, a fost atestat prima oară în anul 1457 sub forma Vízköz, „între ape“, ca villa libera, apoi în 1473 sub forma Ohabycza, caracterizată din nou ca „așezare liberă“. Satul din județul Hunedoara
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este Szászváros, „orașul săsesc“. Cele mai vechi atestări au forma Város, Waras, numele romînesc fiind atestat abia în 1581. Emil Petrovici a propus ca etimon magh. *Varosd, *Varasd (< magh. város, „oraș cu cetate“ + sufixul local maghiar -d), sinonim cu sl. grădiște (> Grădiște), după care s-ar fi configurat fonetic în finală (-iște este tot un sufix local), după cum susține Iorgu Iordan. Prezența lui t în locul lui d s-ar putea explica printr-un intermediar săsesc (în germană consoanele sonore sunt frecvent
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Szászváros, „orașul săsesc“. Cele mai vechi atestări au forma Város, Waras, numele romînesc fiind atestat abia în 1581. Emil Petrovici a propus ca etimon magh. *Varosd, *Varasd (< magh. város, „oraș cu cetate“ + sufixul local maghiar -d), sinonim cu sl. grădiște (> Grădiște), după care s-ar fi configurat fonetic în finală (-iște este tot un sufix local), după cum susține Iorgu Iordan. Prezența lui t în locul lui d s-ar putea explica printr-un intermediar săsesc (în germană consoanele sonore sunt frecvent desonorizate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în surde, în finala cuvintelor) între forma maghiară și cea romînească. Etimologia poate fi confirmată de comparația cu toponimele Nădăștia și Răcăștia, aflate în același județ cu Orăștie. Observînd că toponimia acestei zone este preponderent romînească (Bera, Bucium, Costești, Ludești, Grădiște, Luncani, Măgureni etc.) M. Homorodean, care a realizat o monografie toponimică a zonei Sarmizegetusa, crede că și Orăștie poate fi un nume creat în limba romînă. El pornește de la faptul că frecvent Orăștie este numit popular (nu supranumit pretinde el
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
supranumit pretinde el) Oraș, cu numele romînesc tradus în Város de maghiari și atestat ca atare cu secole în urmă. Numele a putut denumi inițial (în ambele limbi) teritoriul întregului scaun săsesc, iar ținutul din afara acestuia, Városvize (numele maghiar al Grădiștii), în romînește, „rîul orașului“. Deci disocierea denominativă între cele două ținuturi se făcea, în graiul popular, între Oraș și Rîuri (cele două localități Orăștioara de Jos și Orăștioara de Sus s-au numit mereu în maghiară Városvize, „Rîul Orașului“). Prima
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
așezare, o acoperire vegetată sau faunistică“, ne conduce spre etimologie, și anume: sl. tîrgoviște, „locul unde a fost un tîrg, adică un oraș comercial“. El se încadrează, astfel, în seria onomasiologică și lingvistică Săliște („locul unde a fost un sat“), Grădiște („locul unde a fost un oraș), Mostiște („locul unde a fost un pod“), Boiște (< sl. boiște, „locul de bătaie“ „locul unde se bat, deci se împerechează peștii“), Boliște („locul în care a fost o epidemie“), Braniște („loc în pădure oprit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
se bat, deci se împerechează peștii“), Boliște („locul în care a fost o epidemie“), Braniște („loc în pădure oprit pentru tăiere sau vînătoare), Buciște (< srb. bučije, „pădure de fagi“ + iște), Cîlniște (< kalen, „noroios, mocirlos“ + -iște), Horodiște (variantă ucraineană a lui Grădiște), Jariște (< sl. Șariște, „locul unde a fost arsă pădurea sau vegetația“), Loviște (< sl. loviște, „loc de vînătoare și/sau pescuit“), Măieriște (< magh. mogyoró, „alună“ sau germ. Meierei, „fermă“ + iște), Pociovaliște (< sl. počivaliște, „loc de odihnă“, probabil pentru animale, sinonim cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
albaneză; inscripție nedescifrată, probabil în traca (dar cu caractere grecești) pe inelul de aur de la Ezerovo (Bulgaria), sec. V i.C.: 61 de semne în scriere continuă; posibilă inscripție dacica pe un vas de lut descoperit în Munții Orăștiei la Grădiștea Muncelului: DECEBALUS PER SCORILO marea familie indo-europeană, familia paleo-balcanică, ramura traco-dacă sau protolimbă anterioară apariției limbilor indo-europene limba exclusiv orală (posibilă interdicție de scriere, de natură religioasă) sau scriere cu alfabet grecesc 87. dakota N SUA, Canada; limbi/dialecte dakota
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Giurgiu vreo 250 de bucăți, și mai ales o mare câtime de Lizimahi. De aceștia ne spune Wolfgang Lazius că s-ar fi găsit deodată 40,000 lîngă râul Streiu; mai multe alte mii s-au aflat lângă Muncel, la Grădiștea nouă. Ele poartă inscripția B a a iX i o g A i oi \*>a%o q și au o greutate obișnuită de 3 galbeni. Numeroase sunt și drachmele de la Apolonia (Avelona), Dirachium (Du-razzo) și din Iliria (Albania). În sfârșit
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
o aleseseră ca punctul unde să aștepte pentru prima oară ciocnirea armatelor romane. De la Tapae înainte, urmând valea Timișului până la confluența Bistrei și apoi valea mărginită de munți de ambele părți ale Bistrei, se ajunge în linie dreaptă până la satul Grădiștea sau Varhely, unde se află ruinele vechii capitale a statului dac. De aceea atât Dio Cas-sius cât și columna lui Traian arată, pe la sfârșitul expediției, pe Traian luptând contra Dacilor în munți. Analiza drumului urmat de Traian, până la intrarea lui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
soarta dacilor, despre faptul că au fost omorâți sau au murit în lupte, contravine tuturor uzanțelor vremii, iar unele fapte și atitudini ale romanilor contrazic afirmațiile istoricilor: capitala provinciei Dacia, construită de Traian la 40 km distanță de Sarmizegetusa dacică (Grădiștea de Munte de astăzi), a primit și numele vechi dacic - Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa - care are o semnificație deosebită pentru dacii care au fost cuceriți. Nici mitologia nu dispare odată cu statul dac; dimpotrivă, dăinuie prin atitudinea romanilor, foarte receptivi la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
să colaboreze cu această putere care poate fi un mijlocitor între comunitatea sătească și puterea politico-militară reprezentată de călăreții de stepă. Pentru perioada evului mediu timpuriu românesc (secolele VIII-IX) așezările întărite poartă numele generice de cetăți, dar și de horodiști - grădiști. Toponimia, care păstrează memoria colectivităților sătești, abundă pentru zona Obcinilor Bucovinei în denumiri de tipul: Valea Cetățuia (comuna Breaza), Dealul Cetății (la est de Gura Humorului), Runcu Cetății, Pârâul Cetă ții, Cetatea de pe valea Boului (comuna Vatra Moldoviței), Pădurea Cetate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o cetate - cetatea Carpaților), zidurile din piatră apărând locuitorii și bunurile lor, în absența acestora, unele forme de relief, locuri întărite natural, unde se retrăgeau oamenii satelor în caz de primejdie, au putut primi numele de cetate. În ce privește termenii de grădiște - horodiște, precum și târg, care au într-adevăr o rezonanță slavă (gorod=oraș), însă pe baza asemănărilor dintre limba latină și celtă cu limbile baltoslave, fiind limbi indo-europene, în realitate sunt termeni proveniți primul din limba latină - gradum (edificii construite pe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
agricole în apele de suprafață și în apele subterane. În cadrul proiectului " Controlul Poluării în Agricultură ", realizat împreună cu Banca Mondială, în județul Călărași au fost realizate 1350 de platforme în gospodării pentru stocarea gunoiului de grajd (în comunele Alexandru Odobescu și Grădiștea). Totodată, au mai fost realizate 9 platforme comunale și erau în curs de realizare încă 4. Prin OMMGA nr. 44/2004, au fost stabilite criteriile monitorizării substanțelor periculoase în resurse de apă din România, sistemul de extindere permanentă a Listei
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
fratele Cozma Ioan, fratele Bugariu a venit pregătit pentru botez la lucru. Cunoscând decizia fratelui Bugariu, fratele Cozma a venit și l-a înlocuit la muncă în ziua aceea. Astfel, fratele Bugariu s-a dus la biserica baptistă Betel din Grădiște exprimând dorința de a lua botezul și a fost botezat de fratele Dumitru Ineoveanu. 6.5.11. Botezul din 1983 În 23 mai 1983 a avut loc un botez nou-testamental la biserica baptistă din Radna, județul Arad. La acest eveniment
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
orchestranți, aproximativ din anul 1978. Cornel Farcaș a început să lucreze cu orchestra în perioada celei de-a patra generații, aproximativ în anul 1980. Începutul a fost bun dar a renunțat pe parcurs la această slujire, el fiind din Arad - Grădiște. El a fost curând înlocuit de „neobositul” Redeș Teodor. Redeș Teodor cu siguranță slujirea lui în această biserică, atât ca dirijor de cor cât și de orchestră, a adus un mare aport domeniului muzical și a lăsat o amprentă care
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
ele sunt declarate monumente ale naturii. Un loc aparte este deținut de Rezervația Biosferei Retezat (55000 ha) apoi Parcurile naționale: Retezat (38047 ha); DomogledValea Cernei (60100 ha); Bucegi (32663 ha); Cozia (17100 ha); Piatra Craiului (14800 ha) și Parcul natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina(10000 ha). Enumerăm astfel din rîndul rezervațiilor: Albești de Muscel (Argeș - rezervație geologică); Pădurea TÎmpa (Brașov - 182,2 ha), Domogled-Băile Herculane (Caraș-severin), (1132 ha); Peștera Ialomiței (25 ha) și Zănoaga (150 ha); Moroeni (DÎmbovița); Padeș și Pocruia-Tismana (Pădurea Topești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
areal, contactul cu istoria și civilizația dacilor și romanilor, poate fi Întîlnită - vizitînd cetățile dacice, castrele romane, ca și probele ce dovedesc continuitatea noastră neîntreruptă În spațiul CarpatoDanubiano - Pontic, ce ne-au rămas drept mărturie. De pildă la Sarmisegetuza, de la Grădiștea Muncelului, renumita capitală a statului dac, ca și În alte cetăți se reflectă ca Într-o oglindă Întreaga diversitate a civilizației dacilor, nu numai În domeniul construcțiilor de apărare (prin folosirea exemplară a avantajelor terenului), dar și a culturii lor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
care marele geograf al antichității Ptolemeu a numit-o „Cumidavă”; Mehadia denumită de romani „Ad Mediam” - adică la jumătatea drumului Între Dierna (Orșova de azi) și Tibiscum (Caransebeș, Caraș-Severin), Polovragi (Gorj), Dealul Bolii - Bănița, Piatra Roșie (Luncani) - Boșorod, Sarmisegetusa de la Grădiștea Muncelului, Cetățuia, Costești, Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă - Orăștioara de Sus (Hunedoara); Ilovăț și Orșova (Mehedinți), Arpașul de Sus, Racovița, Talmaciu și Tilișca (Sibiu). Fără a prezenta toate așezările dacice descoperite, amintim doar pe cele de la Feldioara, Voila, Vulcani
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Ptolemeu a numit-o „Cumidavă”; Mehadia denumită de romani „Ad Mediam” - adică la jumătatea drumului Între Dierna (Orșova de azi) și Tibiscum (Caransebeș, Caraș-Severin), Polovragi (Gorj), Dealul Bolii - Bănița, Piatra Roșie (Luncani) - Boșorod, Sarmisegetusa de la Grădiștea Muncelului, Cetățuia, Costești, Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă - Orăștioara de Sus (Hunedoara); Ilovăț și Orșova (Mehedinți), Arpașul de Sus, Racovița, Talmaciu și Tilișca (Sibiu). Fără a prezenta toate așezările dacice descoperite, amintim doar pe cele de la Feldioara, Voila, Vulcani și Zărnești (Brașov), Moroeni și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Maria, Harmony; - Pensiuni: Anca, Avati, Mesti, Teo, Casa Alpin, Casa Germană. ORĂȘTIOARA DE SUS. - m. m.: o cruce memorială Închinată eroilor din 1914-1918 În incinta bisericii din satul Orăștioara de Jos; - castru roman În locul numit „Lunca Mare”, - așezări romane: satul Grădiștea de Munte (monument arheologic); - cetate dacică: Cetățuia (Costești); - Sarmisegetusa Regia - Grădiștea Muncelului-capitala Daciei lui Burebista și Decebal; - cetăți dacice: Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă; - festival folcloric interjudețean „Întîlnire cu istoria”, prima duminică din mai la Costești; - zonă etnografică-arhitectură populară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ORĂȘTIOARA DE SUS. - m. m.: o cruce memorială Închinată eroilor din 1914-1918 În incinta bisericii din satul Orăștioara de Jos; - castru roman În locul numit „Lunca Mare”, - așezări romane: satul Grădiștea de Munte (monument arheologic); - cetate dacică: Cetățuia (Costești); - Sarmisegetusa Regia - Grădiștea Muncelului-capitala Daciei lui Burebista și Decebal; - cetăți dacice: Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă; - festival folcloric interjudețean „Întîlnire cu istoria”, prima duminică din mai la Costești; - zonă etnografică-arhitectură populară, unelte agricole, costume populare; - formație de călușari; - tabără școlară Costești; - cabana
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din 1914-1918 În incinta bisericii din satul Orăștioara de Jos; - castru roman În locul numit „Lunca Mare”, - așezări romane: satul Grădiștea de Munte (monument arheologic); - cetate dacică: Cetățuia (Costești); - Sarmisegetusa Regia - Grădiștea Muncelului-capitala Daciei lui Burebista și Decebal; - cetăți dacice: Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă; - festival folcloric interjudețean „Întîlnire cu istoria”, prima duminică din mai la Costești; - zonă etnografică-arhitectură populară, unelte agricole, costume populare; - formație de călușari; - tabără școlară Costești; - cabana Costești. - pensiunea Popasul Dacilor din Costești. PETROȘANI - m.arh.: Biserica de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]