2,209 matches
-
care a activat în Serviciul de Informații și Contrainformații româno-rus în perioada 1917-1918. Nu întotdeauna lucrurile s-au terminat cu bine pentru cei implicați în aceste bătălii pe frontul secret. La începutul anului 1927, plutonierul Ștefan Ciocoiu din Compania 2 Grăniceri Atachi-Soroca, Ilie Guțuleac, Daniil Cușnir și Franț Sliveschi, toți agenți informatori ai Marelui Stat Major detașați la Divizia 14 Infanterie din Bălți, au fost reținuți de Inspectoratul General de Siguranță Chișinău și trimiși în judecată pentru asasinarea lui Ananie Molodovschi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
județ, care au primit ordin să organizeze săptămânal „conferințe colective”, la care să participe comandantul Companiei de Jandarmi, șeful Serviciului de Siguranță, șeful Poliției din capitala județului și din celelalte orașe, comandantul garnizoanei (sau un delegat) și comandantul unității de grăniceri (dacă era cazul). Scopul acestor reuniuni trebuia să fie examinarea în comun a situației locale și asigurarea unei „mai strânse colaborări” în executarea măsurilor de siguranță. O etapă superioară în dezvoltarea capacităților de colaborare ale instituțiilor statului a avut loc
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
către reprezentanții Partidului Comunist din București, să fie cu toții arestați în flagrant. Pe baza discuțiilor preliminare și a unei recunoașteri pe teren, Măcelaru și Ștefănescu au hotărât ca trecerea Nistrului să fie efectuată prin punctul de frontieră Rezina, cu sprijinul grănicerilor români, iar întoarcerea curierilor să aibă loc pe 16 iulie 1931, prin același punct. Din motive independente de voința lor, curierii comuniști, care trebuiau să fie trecuți în U.R.S.S., nu s-au prezentat la Rezina în timp util, astfel
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
propagandei subversive, a agitațiilor și a încercărilor de tulburare a ordinii publice. În Consiliul de Colaborare trebuiau sa participe prefectul județului (în calitate de președinte), șeful autorității polițienești, comandantul Legiunii de Jandarmi, reprezentantul garnizoanei, iar acolo unde era cazul, comandantul Companiei de Grăniceri și comandantul portului. Discuțiile și deciziile Consiliului erau consemnate într-un proces-verbal, trimis în copie instituțiilor participante, dar și la D.G.P. Armand Călinescu a cerut destinatarilor să se execute „cu strictețe” aceste dispoziții de colaborare, în interesul superior al siguranței
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost amplificat de panica răspândită de agenții infiltrați anterior, care au lansat zvonuri privind iminența unui atac al armatei ungare. Două plutoane maghiare, aflate pe direcția principală de atac, au ajuns până la calea ferată Feled-Rima-Szecs, unde au fost oprite de grănicerii cehoslovaci din Kaczago-Puszta. În cursul schimbului de focuri, teroriștii au pierdut 51 de oameni, dintre care 8 morți, 18 prizonieri și 25 de răniți. De remarcat că, în retragere, atacatorii au folosit un truc care a reușit complet. Ei s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a reușit complet. Ei s-au prefăcut că sunt militari cehoslovaci, care înaintează spre frontiera ungară, înaintând în salturi și trăgând focuri de armă contra unui inamic imaginar, până când au ajuns pe propriul teritoriu. În acest fel, două posturi de grăniceri cehoslovace, care puteau interveni pentru lichidarea totală a bandei, nu au atacat întrucât au considerat că este o unitate amică. Trei bande teroriste au atacat gările Borzava (8 km est de Berehovo), Berehovo și Mukacs. Prima bandă, condusă de slt.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a fost condamnat în lipsă. Vasile Fedorciuc și Gheorghe Scurei au primit 20, respectiv 10 ani muncă silnică, iar ceilalți între 3 și 5 ani temniță grea. O pedeapsă exemplară a primit și plutonierul major Andrei Cojocaru, de la Grupul 7 Grăniceri, care a fost judecat de Tribunalul Militar al Corpului 6 Armată și a primit 20 ani muncă silnică. Un alt grup, Gligor Zambori, Ioan Tigy și Ion Covaci, din județul Arad, a primit din partea Tribunalului Militar al Diviziei 1 Infanterie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
-a, cu atribuții identice ca ale Secției VII D, conduse de un ofițer sub acoperirea de referent de presă. Fiecare secție teritorială avea două birouri, unul ofensiv și altul defensiv. O altă sursă informativă o reprezentau unitățile și subunitățile de grăniceri, în cadrul cărora activau subofițeri care aveau misiunea „să culeagă informațiuni” de la locuitorii din zona de frontieră, autohtoni sau străini. Alte surse informative au fost observarea directă, interogarea călătorilor, agenții și contrabandiștii. Observarea a fost considerată de o „deosebită importanță”, întrucât
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în politica internă sau externă a unui stat erau vizibile, în primul rând, la graniță. Unii din călătorii care tranzitau Ungaria - „acei mai inteligenți” - erau interogați după formulare-tip care se refereau, printre altele, la organizarea și dispunerea unităților de grăniceri, jandarmi, poliție și gardă financiară, asupra traficului de frontieră, administrației publice, oficiilor poștale, infrastructurii și comunicațiilor. Agenții informatori utilizați de Ungaria au fost împărțiți în rezidenți, agenți teritoriali, agenți călători și curieri. Contrabandiștii aveau marele avantaj că puteau trece în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
localități de pe malul Dunării, coordonate de Grupul contrainformativ din Biroul Statistic Militar București. Căpitanii de porturi au fost împuterniciți a conduce activitatea contrainformativă generală, aceștia având în subordine șefii autorităților care își desfășurau munca în aria respectivă (N.F.R., Serviciul Hidraulic, grăniceri, vamă, poliția de frontieră, docurile și șantierul naval). La 2 martie 1940 au fost numiți delegați ai Marelui Stat Major pe lângă o parte din căpităniile porturilor dunărene și maritime, în timp ce restul urmau să fie aleși dintre ofițeri în rezervă. Problemele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
anului 1940, serviciile de informații/contrainformații și-au cristalizat atribuțiile și domeniile de colaborare, urmând să-și desfășoare activitatea în acest cadru. Au fost cooptate Ministerul de Finanțe - Direcția Vămilor, pentru semnalarea intrărilor/ieșirilor de colete suspecte, contrabande ș.a., Corpul Grănicerilor și Ministerul Comunicațiilor, prin instituțiile subordonate de interes (P.T.T., C.F.R., N.F.R.). În noua configurație, domeniile de acțiune și relațiile de colaborare între structurile menționate au fost stabilite astfel: 1. Urmărirea acțiunilor de spionaj politic, militar, economic etc.: Marele Stat Major
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cercetarea cazurilor; P.P.C.: participă la urmărirea, dirijarea și cercetarea cazurilor; Corpul de Jandarmi (C.J.): participă la urmărirea, dirijarea și cercetarea cazurilor. Relații de colaborare: S.S.I.-Ministerul Finanțelor: - urmăresc toate intrările și ieșirile de colete semnalate; - semnalează contrabandele descoperite. S.S.I.-Corpul Grănicerilor: semnalarea indivizilor trecuți clandestin frontiera și trimiterea lor pentru cercetari la S.S.I.; S.S.I.-M.St.M.: urmărește acțiunile de spionaj semnalate în unitățile militare prin ofițerii informatori; S.S.I.-D.G.P.: semnalarea cazurilor aflate pe teritoriul poliției de reședință; S.S.I.-P
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
participă la cercetări; P.P.C.: semnalează cazurile și le predă pentru cercetare; C.J.: semnalează cazurile și participă la cercetări. Relații de colaborare: S.S.I.- Ministerul Finanțelor: - urmărește prin personalul de frontieră introducerea prin colete sau vagoane C.F.R. a materialului exploziv; S.S.I.-Corpul Grănicerilor: urmărește trecerile și transporturile contrabandiștilor; S.S.I.-M.St.M.: semnalează cazurile ivite în instituțiile militare; S.S.I.-D.G.P.: - semnalează cazurile ivite în țară; - colaborează împreună la cercetări; S.S.I.-P.P.C.: semnalează și predă cazurile cunoscute la S.S.I.; S.S.I.-C.J.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cercetări; P.P.C.: semnalează cazurile identificate și le predă spre cerectare; C.J.: semnalează cazurile și efectuează cercetări în colaborare. Relații de colaborare: S.S.I.-Ministerul Finanțelor: urmăresc prin personalul de frontieră introducerea prin colete sau vagoane C.F.R. a materialelor explozive; S.S.I.-Corpul Grănicerilor: urmăresc trecerile și transporturile contrabandiștilor; S.S.I.-M.St.M.: semnalează cazurile ivite în instituțiile militare; S.S.I.-D.G.P.: - semnalează cazurile descoperite în țară; - colaborează împreună la cercetari; S.S.I.-P.P.C.: semnalează și predă la S.S.I. cazurile identificate; S.S.I.-C.J.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acestora pe teritoriul urban; S.S.I.: evidența pe naționalități, clasificări, suspecți, indezirabili (artiști, ziariști, militari, industriași, tehnicieni, turiști etc.); P.P.C.: controlul străinilor în Capitală, evidența de sosiri-plecări din gări, aeroporturi etc.; C.J.: controlul persoanelor în teritoriu. Relații de colaborare: S.S.I.-Corpul Grănicerilor: semnalează intrările frauduloase, dezertorii străini și trimite cazurile la S.S.I. pentru cercetari; S.S.I.-Ministerul Finanțelor: operează percheziții sub motiv vamal asupra supușilor străini în urma semnalărilor venite din teritoriu; S.S.I.-D.G.P.: - controlul străinilor din țară; - urmăresc activitatea străinilor semnalați de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Serviciul de contrainformații, cu un preponderent rol preventiv, își desfășura activitatea pe baza unui plan bine pus la punct, pentru a descoperi informatorii și curierii serviciului de spionaj maghiar. Printre alte măsuri - colaborarea cu alte organe de siguranță (I.G.J., Corpul Grănicerilor, Direcția Vămilor etc.) - s-a numărat recrutarea și instruirea unor locuitori din comunele Bojul, Cojocna Nouă, Pata și Aiton, care aveau misiunea să semnaleze orice străin își făcea apariția în localitate sau în zonă. În ceea ce privește ordinea publică de-a lungul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
țării acolo unde aveau loc provocările și atacurile prin surprindere ale militarilor unguri. Legiunea de Jandarmi Brașov a raportat, la 28 octombrie 1943, despre două atacuri de acest gen: primul a avut loc la ora 12:00, la pichetul de grăniceri nr. 107 din comuna Barcani, care a fost atacat de un pluton de vânători maghiari, iar al doilea s-a petrecut la ora 17:00, când a fost atacat un post fix român de pe dealul comunei Zagon. Schimburile de focuri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
comită acte de violență contra muncitorilor români, care lucrează în pădurile de lângă frontieră, iar ceangăii „nu merită încredere, ci trebuie considerați ca suspecți”, deoarece „nu și-au putut ascunde bucuria, că ungurii au omorât, rănit și capturat câțiva ofițeri și grăniceri români”53. Analiza operațională a constatat, de asemenea, tendințele preoților romano-catolici de a separa tineretul ceangău de tineretul român, cu scopul „de a-i păstra compacți, la dispoziția iridentei maghiare”, reliefându-se îndeosebi activitatea preotului romano-catolic I. Minuț din Tg.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din sector; - informează Comandamentul Marinei Regale asupra activității inamicului în scop de interzicere a navigației pe Dunăre, manifestată prin acțiuni de partizani, lansări de mine etc.; - va da instrucțiuni și va organiza sistemul de informare prin comandanții de porturi, împreună cu grănicerii din zonă; - păstrează un strâns contact cu unitățile de grăniceri, legiunea de jandarmi, organele de siguranță și cele ale S.S.I. locale, pentru schimbul de informații sau colaborare dusă în acest scop în sector; - asigură ordinea, controlul și paza în porturi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
scop de interzicere a navigației pe Dunăre, manifestată prin acțiuni de partizani, lansări de mine etc.; - va da instrucțiuni și va organiza sistemul de informare prin comandanții de porturi, împreună cu grănicerii din zonă; - păstrează un strâns contact cu unitățile de grăniceri, legiunea de jandarmi, organele de siguranță și cele ale S.S.I. locale, pentru schimbul de informații sau colaborare dusă în acest scop în sector; - asigură ordinea, controlul și paza în porturi contra acțiunilor de sabotaj, terorism și spionaj; - „organizează acțiunea contrainformativă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acestor măsuri au fost implicate structurile contrainformative de la marile unități (Diviziile 5, 6, 9 și 15 Infanterie), Comandamentul Etapelor de Est, organele Marelui Stat Major din zonă, organele de poliție și jandarmi (Inspectoratele de Jandarmi Chișinău și Transnistria), unitățile de grăniceri și marină, alte elemente ne-îndivizionate și „oameni de încredere”. Din punct de vedere al obiectivelor urmărite, acestea s-au axat pe: păstrarea secretului; împiedicarea acțiunilor teroriste, de sabotaj și a propagandei subversive; activitatea de contrapropagandă; descoperirea nucleelor și organizațiilor subversive
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sociale”. Acțiunea informativă externă a revenit Secției a II-a pentru regiunile din apropierea frontierelor țării și S.S.I. pentru statele care au reprezentat obiect de interes în politica externă a României. În paralel, au mai activat D.G.P., I.G.J. și Corpul de Grăniceri prin formațiunile aflate în zona de frontieră, de unde au cules date de interes. Latura informativă internă (contrainformațiile) a revenit Secției a II-a și S.S.I. în problemele privind armata și apărarea națională, I.G.J. (în teritoriul rural) și D.G.P. (în teritoriul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se documenteze la Uniunea Populară Maghiară asupra persoanelor respective. 5. Propaganda șovină sârbă, manifestată în localitățile de graniță din Banat, prin care se promova alipirea regiunii (până la Mureș) la Iugoslavia. Pentru contracarare, I.R.P. Timișoara a primit sarcina să colaboreze cu grănicerii și jandarmii la securizarea frontierei și în supravegherea - „într-o discretă dar serioasă observație” - intelectualilor sârbi din regiune. 6. Activitatea elementelor reacționare, caracterizate a fi nemulțumite de „opera de reală democratizare a Țării” și concretizată prin lansarea de zvonuri tendențioase
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și de evaluare a acestor bunuri. Transmiterea cu titlu gratuit către Secretariatul General al Guvernului se face de către Ministerul Finanțelor la împlinirea termenelor prevăzute de lege, pe baza evidentelor deținute de Inspectoratul General al Poliției și de Comandamentul Național al Grănicerilor, precum și pe baza evidentelor deținute de direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București cu privire la aceste categorii de bunuri. Repartizarea bunurilor prevăzute la alin. 4 se face de către o comisie interministeriala, care va
HOTĂRÂRE nr. 662 din 20 septembrie 1991 *** Republicată privind modul de valorificare a bunurilor care au devenit proprietate de stat potrivit legii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108004_a_109333]
-
și de evaluare a acestor bunuri. Transmiterea cu titlu gratuit către Secretariatul General al Guvernului se face de către Ministerul Finanțelor la împlinirea termenelor prevăzute de lege, pe baza evidentelor deținute de Inspectoratul General al Poliției și de Comandamentul Național al Grănicerilor, precum și pe baza evidentelor deținute de direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București cu privire la aceste categorii de bunuri. Repartizarea bunurilor prevăzute la alin. 4 se face de către o comisie interministeriala, care va
HOTĂRÂRE nr. 662 din 20 septembrie 1991 *** Republicată privind modul de valorificare a bunurilor care au devenit proprietate de stat potrivit legii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108005_a_109334]