4,781 matches
-
de poeții consacrați, dar nici lipsite de valoare, precum multe creații literare se observă în invazia de lucrări și autori din spațiile virtuale și nu numai. Doamna Coca Ecaterina Soare se exprimă, cu totală convingere și certă siguranță, în dulcele grai românesc atât de drag nouă, pe care-l stăpânește sub aspect gramatical, și pe care-l respectă prin folosirea corectă a regulior de punctuație. Vocabularul domniei sale este bogat, iar figurile de stil, plăcute și variate, sunt folosite cu atenție, deși
GÂNDURI ÎNSUFLEȚITE SPRE ASFINȚIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382477_a_383806]
-
coboară tainic gândul de unde țișnesc lumina și sevele necuvintele poemelor închise cu o vrajă căci scris mi-este și cred că mi-e scris să nu-l scriu să nu-l spun să nu-l strig altfel îmi voi pierde graiul și lira și viețile viitoare Martor tăcut rămân pentru voi și-mi dau cuvântul de poet Referință Bibliografică: Destin / Marius Horvath : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1522, Anul V, 02 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marius Horvath
DESTIN de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382563_a_383892]
-
a gurii și lira de melos a zidarului de iubire, a ales-o pe a doua, în limpedea lumină a unor melodii inedite și mirabile. Cu ea întâmpină tot: mânia, răul, palma, durerea, invalidându-le invocațiile, dejucându-le planurile. Prin viu grai, dar tăios și otrăvit, nimeni nu a învins definitiv vreodată adâncul duh artistic! Într-o viață de om, o viață de artist, maestrul Horia Moculescu a biruit pentru sine și pentru muzică multe lăncii, ghețari, stânci umane și a creat
HORIA MOCULESCU. FAPTELE MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382578_a_383907]
-
ca și o mamă/ Ce lângă ea își cheamă fiii.“ Dunărea este fluviul „Ce știe și apuse chinuri / Și bucuria de acum.“ mai spune poetul. Poetul George Coșbuc în „Dunărea și Oltul“ sublinează importanța libertății ce aduce cu sine păstrarea graiului strămoșesc. Oltul, afluentul Dunării, este întrebat de fluviul mamă „Tu, copile drag al meu, Zbuciumat tu vii la vale/ Tulbure mereu./ Plouă mult la voi la munte, / Sate și câmpii de-neci, / Ori ți-e firea ta de-a rupe
DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382599_a_383928]
-
poartă Dunărea afluenților săi, îndemnându-i la pace și armonie, însă Oltul îi arată mamei sale cauza zbuciumului său: „Nu de asta-s tulburat. Tu pe unde-alergi prin lume, / Vezi și țări și munți frumoși, / Neamuri ce-și vorbesc ferice / Graiul din strămoși. Și ți-e dragă țara asta / De români, căci te iubesc / Dar tu nu cunoști de-a-ntregul / Neamul românesc. Eu de unde vin mâhnitul, / Jugul este pus / Sfânta libertate este / Nume gol pe-a lor pământ.“ Folclorul în poeziile
DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382599_a_383928]
-
acoperă prostia. Deci,ce scriu în poezie E și plâns și bucurie. Versul meu le mulțumește, Acelora ce-l citește. Și Văcărescu-n testament Ne-a lăsat nouă, permanent Ca o sfântă moștenire ...Și„a patriei cinstire...” Creșterea limbii românești, Cu graiurile strămoșești, Tot românul s-o vorbească Din suflet să nu-i lipsească! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: DIN VIAȚĂ ADUNATE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2029, Anul VI, 21 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Zidaru
DIN VIAȚĂ ADUNATE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383907_a_385236]
-
și eu cu Stanca și dacă vrei să mergi cu mine, ar fi bine. Așa ne descântă la amândoi. Gheorghe la început nu reușea să deschidă gura, căci rămăsese interzis de inițiativa Floricăi sale, însă în curând și-a recăpătat graiul și i-a răspuns supărat: -Tu ai luat-o rău pe ulei nevastă, dacă ai început să-i dai apă la moară cotoroanței ăleia, să crezi în fermecele ei și să apelezi la vrăjitori ca să te aperi la ele! Păi
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
procesul de formare a poporului și limbii române. Atât de incitantă încât, ajungând cu lectura aici, formația mea de absolvent al Facultății de filologie, secția română-latină, cu o lucrare de licență intitulată „Substratul limbii române. Repartiția lui în dialecte și graiuri” ( Îndrumător științific - prof. dr. Vasile Arvinte) și cu o lucrare de gradul I intitulată „Cazurile substantivului în limba română. Origine, evoluție și aplicații pedagogice” (Coordonator - prof. dr. Corneliu Dimitriu), formația mea lingvistică, zic, m-a oprit brusc situându-mă într-
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
sătenilor crescu și în disperarea lor intenționau s-o lichideze. Dar cine se încumeta la această acțiune periculoasă? Baba aflase de complot prin intermediul drăcușorilor săi și-și luase măsuri de precauție. Astfel, cei care numai gândiseră la așa ceva rămaseră fără grai câteva zile, ca învățare de minte, iar altora li se suciseră mâinile și picioarele și doar după multe slujbe la biserică scăpară de povara mutilării. La îndemnul autorităților și al sătenilor preotul Popa Ștefan decise ca duminică după Sfânta Liturghie
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
duhurilor rele. Alaiul de exorcizare se poticnește și cântările sunt întrerupte de urlete înfiorătoare ce ies din gura femeii. O voce groasă și înfiorătoare îi amenință să nu-i calce teritoriul că le sucește mâinile și picioarele sau le piere graiul. Cântărețului i se încețoșează mintea și uită cântările, voinicilor li se înmoaie picioarele și cad în genunchi. Părintele Popa Ștefan se izbește de diavolii nevăzuți, dar credința în puterea rugăciunii și îngerul păzitor nu-l abandonează. Strânge în palmă sfânta
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
omenirii, din nefericire, oamenii cerului sunt ca frunzele. Iar frunzele, oricât de joviale ar fi primăvara, cad. Zborul rămâne... „O, Om!” O, om, ce mari răspunderi ai De tot ce faci pe lume, De tot ce spui în scris sau grai, De pilda ce la alții dai, Căci ea, mereu, spre iad sau rai Pe mulți o să îndrume. Deci nu uita!... Fii credincios Cu grijă și cu teamă Să lași în urmă luminos, Un semn, un gând, un drum frumos, Căci
UN SEMN, UN GÂND, UN DRUM FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384124_a_385453]
-
cais” - versuri Mariana Chirtoacăde, interpretată de o mai veche cunoștință, soplista - Claudia Mariana Filipescu, câștigătoarea Premiului Special la Festivalul de Romanțe „Roze pe Bega” - Timișoara 2014. „Se zămislește o nouă melodie” - compozitoarea Larisa Coropcean, care a și cântat-o în grai dulce moldovenesc (de dincolo de Prut), versuri Zigmund Tauberg ne-a adus aminte de valsul lent ce însuflețește dansatorii, iar ascultătorii au răsplătit cu aplauze prestația ei. Compoziția „Și dacă” - Dumitru Buzoianu, versuri: Mihai Eminescu - cântată de Cristina Neacșu ne-a
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
doi porumbei nebuni Și să trecem printre nori, Plutind peste ape-n zori Ascunzându-ne-n culori, Ca pe câmpul cu bujori. Am sări prin iarba crudă Doar de roua din zori udă, Și-am umbla desculți în lume Fără grai,și fără nume? Eu mușcam, dacă voiam, Chiar din „Mărul lui Adam” Ca să-ți fac ție pe plac Dar să-mi țin gura, să tac, Să-mi fie mie păcat Iar tu să fii împăcat! Oare crezi că n-aș
DE CE CREZI CĂ N-AM PUTEA? de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383622_a_384951]
-
Pamflet > OF, ȚARĂ! Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Of, țară, multe-ai mai răbdat în vremuri de restriște Străbunii toți te-au apărat, dușmanul să nu miște Nici granița, nici graiul sfânt să nu-l înstrăineze; S-ar învârti toți în mormânt de ce-a fost să urmeze. Ai încăput pe rele mâini, samsari de neam și țară Cu inimi aspre ca de câini care te fac de-ocară. Pământul care
OF, ȚARĂ! de NELU PREDA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382909_a_384238]
-
toate articolele și cărțile sale sunt în română deși nu puțini specialiști străini au deplâns acest lucru. Exigent stilist, nu permitea nici o modificare în textele date publicării, evident nici intervenții în ortografie. Mare observator al oamenilor, urmărea cu multă atenție graiul lor, specificul lui, deosebirea sau asemănarea acestuia în diversele zone ale țării. Doritor să stea de vorbă cu țăranii, se simțea bine în tovărășia lor, urmărea să le cunoască felul de a gândi, de a povesti, viața lor. Suferea văzând
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
încărcat sufletul cu flori, Care au cea mai aleasă gingășie, Acumulând înaltele-i splendori Ce emană în juru-mi bucurie. Ce știi de cântecul de ape? De simfonia linului izvor, Pe care o asculți când ești aproape, Aducându-ți liniște în grai odihnitor. Acesta e cerul fără nori, Albastru ca marea liniștită, Acesta e câmpul plin de flori, Ca rochia ta ființă iubită. Referință Bibliografică: AM LUAT / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1791, Anul V, 26 noiembrie 2015. Drepturi
AM LUAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383118_a_384447]
-
Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017. Vai, turmele mele de vise-s pe moarte Pe malul tăcerii pasc ierburi deșarte. Beau apa coclită-a uitării plângând Cu gura uscată ca floarea în vânt. E tristă mioara cu bocet în grai Străin e pământul și poarta spre rai. E apa sălcie, Păstoru-I departe, Cernită e zarea cu brâuri de moarte. Noptarea în lume e însăși un iad Din ceruri urnite luminile cad. E seară târzie, Păstorul e sus O, vino degrabă
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
preschimb în vers Și-apoi cresc un Univers Plămădit din emisfere Și ascuns în conifere. Tot ce-aud preschimb în cânt Și-apoi cresc un alt pământ Peste care calcă moșii Din strămoși, apoi pioșii. Tot ce văd preschimb în grai Și-apoi cresc un nai din plai, Care duce mai departe Semnul semnului de carte. Tot ce văd preschimb în tuș Și-apoi cresc din rumeguș Șevaletul nou, lumesc, După care-nnebunesc. Tot ce știu preschimb în om Și-mi
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
zicem pe Timocul cel negru ca și sufletul unor veșnic nemulțumiți de țara în care trăiesc (și pe care o trădează cu orice bănuț primit de la București!), până ce se vor deștepta și va pune fapta și nu vorba la protejarea graiului etnicilor români. Desigur, gândul ne coboară în timp, la cei care chiar s-au sacrificat pentru românime, la Furnică și Sandu-Timoc, ca să folosesc doar două repere sentimentale, care au trecut pe sub furcile caudine ale unor decizii statale aberante fără să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92370_a_93662]
-
română. Orice colectiv artistic poate învăța un dans românesc, însă suntem români atunci când vorbim, simțim, avem credință românească”. Liturghia lui Tudor Gheorghe Lecția cum trebuie să fim, să ne menținem coloana vertebrală și cum s-ar țese o sărbătoare a graiului matern ne-a dat-o Tudor Gheorghe - cel mult așteptat. Or, am răbdat ore în șir perindările scenice numai de dragul acestui incomparabil trubadur al dorurilor românești. „Era cel mai nimerit să fi apărut Tudor Gheorghe după corul „Dragoș Vodă” sau
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
populare ale bucovinenilor, cât de melodios răsună în ziua de azi Miron Costin, Dosoftei, frații poeți Văcăreștii, Nicolae Paulete, Alecsandri, nemaivorbind de poezia lui Grigore Vieru, cu care a început și a încheiat recitalul! La poarta Raiului și „în cuibul graiului” ne-am simțit cu Tudor Gheorghe, de parcă am fi asistat la o liturghie. Fiecare strofă cântată era însoțită de o sensibilă descifrare a cuvintelor, interpretul ajutându-ne să le gustăm splendoarea, să apreciem talentul incontestabil al celor ce le-au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
acum liniștite, să cadă o umbră mângâietoare a depărtatului tricolor nevăzut”. La 14 mai 1918, în ziarul „Lumina”, Liviu Rebreanu scria: „Coșbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii românești. Ardelean a rămas toată viața. Până și în graiul viu păstrase o notă ardelenească, particulară, care îi ședea bine. Aici, în țară, dragostea lui a fost pentru cele șase milioane de țărani. Simțea o fraternitate profundă cu dânșii.... A răsărit deodată, fără să-l știe nimeni, fără să facă
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
la revista Lumină Lină sau au publicat texte semnate de Pr. Th. Damian, Mihaela Albu, M.N.Rusu sau ale altor colaboratori ai revistei noastre: România Literară, Tribuna, Tomis, Convorbiri Literare, Dacia Literară, Poesis, Poezia, Viața Cultelor, Plumb, Bucovina literară, Citadela, Graiul Maramureșului, Literatura și Arta, Hyperion, Meridianul Românesc, New York Magazin, Romanian Journal, Origini, Salonul Literar, Luminatorul, Credința, Lumea Românească, Oglindă Literară, Adevărul Literar (Vaslui), Opinia Națională, Bucureștiul literar și artistic, Noua Provincia Corvina, Vox Libri, Jurnalul de Sud, Banatul, Vatra Veche
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
arhive, am descoperit ca Ion Pena a publicat și era apreciat în marile publicații bucureștene „Universul literar”, „Păcală”, „Prepoem”, „Epigrama”, „Vremea”, în revistă buzoiana „Zarathustra”, redactată de Ion Caraion și Alexandru Lungu, cât și în cele teleormănene „Oltul”, „Drum”, „SO4H2”, „Graiul tineretului” ... De tânăr, Ion Pena, și-a creat multe adversități publicând texte prin care se delimită de „exclusivismul rasei și culturii germane”, în revistă „SO4H2”, pe când avea doar 22 de ani. Condeier cultivat, rafinat, cu un spirit inteligent, acid și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
mai bun, muncesc fie în orașe, fie chiar în străinătate. Însă întotdeauna, la marile sărbători și praznice, aceștia se adună, demonstrând, iată, că, în ciuda faptului că nu au studiat limba română în școală, nu au fost sprijiniți, și-au păstrat graiul, cultura și obiceiurile străbune. „Românii din Timoc care știu să vorbească, dar nu știu să scrie și să citească în limba maternă și-au păstrat totuși credința, obiceiurile și cântecele strămoșești, dovadă stând sărbătorile pe care le ținem (Colindrețu - în
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]