2,142 matches
-
pluteau niște pete de nori, dar vântul blând încerca să le ducă spre versantul muntelui din apropiere. Din când în când mă opream, mă întorceam și oftam, fără un motiv anume. Aveam senzația că am pășit pe o planetă unde gravitația era alta. A, da, bineînțeles, mi-am zis eu, trist. Am ajuns în lumea de afară. M-am întors la cămin la ora patru și jumătate, m-am schimbat și am plecat imediat la magazinul de discuri din Shinjuku, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
că sunt ai tăi. Ca și cum ai fi Dumnezeu În civil. Tu ești Dumnezeu, te Învârți prin oraș, auzi lumea vorbind despre tine, Dumnezeu În sus, Dumnezeu În jos, și că ce minunat univers e ăsta, și ce eleganță e În gravitația asta universală, și tu zâmbești pe sub mustață (trebuie să ieși În lume cu o barbă falsă, sau nu, fără barbă, căci după barbă Îl recunoști imediat pe Dumnezeu) și-ți zici În sinea ta (solipsismul lui Dumnezeu e dramatic): „Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
adaugi, până aproape să dispară cu totul, cu atât efectul medicamentos e mai puternic. Și iată că, din pubis, un curent infinitezimal se transmite cutiei și flipper-ul ascultă fără să se nevrozeze, biluța aleargă Împotriva naturii, Împotriva inerției, Împotriva gravitației, Împotriva legilor dinamicii, Împotriva vicleniei constructorului care o voia iute, și se Îmbată de un fel de vis movendi, rămânând În joc mult mai mulți timpi memorabili și imemoriali. Dar se cere un pubis feminin, care să nu intercaleze corpi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
conjectură interesantă care, spre deosebire de ipoteza electricității, ar explica blestemul proclamat de Tutankamon. Cum au făcut egiptenii ca să ridice blocurile piramidelor? Erau ridicate stâncile prin zguduiri electrice, erau făcute să zboare prin fisiunea nucleară? Egiptenii găsiseră modul de a elimina forța gravitației, și posedau secretul levitației. O altă formă de energie... Se știe că sacerdoții chaldeeni acționau mașini sacre doar prin intermediul unor simple sunete și că preoții de la Karnak și de la Teba puteau deschide larg porțile unui templu cu sunetul vocii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
le regăseam acum În mijlocul beznelor superstiției și descopeream texte situate În afara oricăror Îndoieli, care-mi relatau cum fizicieni pozitiviști, abia ieșiți din universitate se duceau să se-ncurce pe la ședințe mediumnice și cenacluri astrologice și cum Newton ajunsese la legile gravitației universale deoarece credea că există forțe oculte ( Îmi aminteam de explorările lui În cosmologia rozacruceeană. Îmi făcusem din incredulitate o datorie științifică Însă acum eram nevoit să nu mă mai Încred nici măcar În maeștrii ce mă Învățaseră să devin incredul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Arthur îi spusese să-l caute pe Leonard - de la el ar putea afla tot ce îl va nedumeri în următorii ani. „Nedumerire” e puțin spus: să nu știi de unde vii, să nu ai familie, să nu ai trecut. Centrul de gravitație al universului său era doctorul Iolescu, poreclit de bolnavi Ștefan cel Mare, datorită pletelor și a mustății pe oală albe. Un centru de gravitație care-l hipnotiza, îl absorbea într-o gaură neagră și-l proiecta într-o dimensiune morbidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
spus: să nu știi de unde vii, să nu ai familie, să nu ai trecut. Centrul de gravitație al universului său era doctorul Iolescu, poreclit de bolnavi Ștefan cel Mare, datorită pletelor și a mustății pe oală albe. Un centru de gravitație care-l hipnotiza, îl absorbea într-o gaură neagră și-l proiecta într-o dimensiune morbidă. Descuie ușa apartamentului - pe hol îl aștepta motanul Tubu, birmanezul care făcea parte din inventarul casei. Îl fixă cu ochii lui albaștri, de copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
îngăduia să se îndeletnicească cu proiecte mult mai instructive și plăcute, cum ar fi lingerea unei beri sau schimbul de bancuri. Era rândul lui Parker să bată câmpii. Relata, a suta oară, povestea cu inginerul stagiar în camera ermetică de gravitație zero: o pățanie care a smuls întotdeauna lui Brett un rânjet complice, iar lui Parker, un hohot asurzitor. ― ...Și așa că dama în chestiune, înnebunită de grijile pe care și le făcea, se ținea de capul meu să-l salvăm pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
și hohotea la cea mai neînsemnată poantă. ― Tu știi locul ăsta. continuă Parker. Pereții, planșeul și tavanul ― numai oglinzi. Pat, ioc! Numai o bucată de catifea, acolo, atârnată în mijlocul odăii pentru intimitate și să nu le lovești de oglinzi. Și gravitație, zero. Scutură din cap amintindu-și. ― Nu era un loc pentru amatori, a, nu, nici pomeneală! urmă inginerul râzând. Îmi închipui că puștiul era pus la încercare de coechipieri. După câte mi-a spus fata în chestiune, mai târziu, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
stele în galaxia asta! ― Acesta este. Un simplu asteroid, de fapt. O mie două sute de kilometri, nu mai mult. ― Vreo rotație? ― Da. Cam două ore, reproducând figurile inițiale. Vă spun mai multe peste zece minute. ― Este destul deocamdată. Care-i gravitația? Lambert studie niște înregistrări. ― Punct opt șase. Trebuie să fie o materie deosebit de densă. ― Să nu suflați o vorbă lui Parker și Brett, zise Ripley. O să creadă că e vreun metal greu și o să meargă să prospecteze pe undeva până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
zori pe această lume aridă. Apoi întorcându-se spre colegii ei, continuă: ― Oricum prefer asta decât să mă fi pus pe o planetă gazoasă, pe care vântul suflă în perioada de acalmie cu trei sute de kilometri pe oră, și o gravitație zece sau douăzeci. Aici măcar putem să mergem fără generatoare de suport, nici stabilizatoare. Nici nu știți ce fericiți sunteți! ― Necazul e că nu-mi vine să mă simt fericită, replică Ripley. Eu m-aș întoarce la hipersomn. Ceva îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de transmisie care-l lega cu Nostromo și observă că Lambert îl privea prin vizieră.) Consumăm oxigenul. Să mergem. Fără nici un cuvânt, ea-și întoarse ochii de la el fixându-i pe "căutător". Stabili direcția și intră fără ezitare în vârtejuri. Gravitația, ceva mai mică, elimina povara combinezoanelor spațiale și a rezervoarelor, deși eroii noștri se întrebau care putea fi compoziția unei planete așa de mici, care dădea naștere unor asemenea vânturi. Dallas își promise să-și găsească timp pentru a face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de propulsie. Pentru testare, Lambert trase cu toată puterea de cablu. Nodul ținea. ― Nu desface cablul sub nici un motiv, comandă cu severitate Dallas. Chiar dacă ai la îndemână munți de bijuterii. Mai verifică o dată funcționarea sistemului. Kane era un bun ofițer. Gravitația pe această planetă era mai mică decăt pe Pământ, dar destul de însemnată pentru a crea neplăceri dacă ofițerul va cădea. Habar n-aveau cât de adânc era puțul. Cât se afunda el în măruntaiele monstrului? Sau să fi fost un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
corect. Pentru cât timp, nu știu, zise ofițerul studiind indicatoarele. ― Până ajungem pe orbită ar fi de-ajuns, replică Dallas apăsând pe intercom. Parker, cum stau lucrurile pe-acolo? Putem decola fără a avea toată puterea? Dacă nu puteau depăși gravitația acestei planete doar cu motoarele principale, Dallas o știa prea bine, trebuia să utilizeze hiperpropulsia. Dar o secundă sau două de hiper-propulsie erau de ajuns să-i scoată din acest sistem solar. Ar însemna să se facă o recalculare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
putea să explodeze... mai mult nu pot să facă. N-o să mai apucăm să le reparăm. ― Așa că luați-o încet, adăugă Brett din scaunul său de comandă a mâinilor. ― Am înțeles, vom fi atenți. Eu vă cei doar să atingem gravitația zero. După aceea intrăm în hiperpropulsie până la Sol. Atunci pot să se dezintegreze celulele astea afurisite. Dar până nu ieșim din atmosfera asta, să nu sară, de-ar fi să le țineți cu manile. ― Facem ce putem, zise Parker, ― Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Ash. ― Bine! Ripley. Kane nu-i aici; intri în joc. Propulsează-ne! Ea împinse un levier dublu pe consola "execului". Mugetul deveni asurzitor în exteriorul monstrului de metal. Ușor înclinat spre înalt, nava își începu cursa. ― Pornesc numărătoarea inversă de gravitație, zise Ripley apăsând mai multe butoane. Pornim! Cu botul spre cer, în accelerație constantă, remorcherul făcu brusc un salt înainte. Pe măsură ce câștiga altitudine, curenți atmosferici puternici băteau tot mai tare în acest cocon metalic fără să-l devieze de pe traiectorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Ascensiunea continuă, inserție orbitală în cinci virgulă trei două minute! Dacă ne menținem fără probleme până acolo, se gândi ea. ― Pare corect, murmură Dallas urmărind două linii de; extensie pe un ecran de control cu un aer de satisfacție. Porniți gravitația artificială! Lambert împinse o manetă. Nava se cabră. Stomacul lui Dallas se răzvrăti când gravitația sleită a micii planete care se îndepărta fu înlocuită de-o împingere fantastică, implacabilă. ― Pornită, raportă Lambert după ce organele ei interne își regăsiră locul. Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
până acolo, se gândi ea. ― Pare corect, murmură Dallas urmărind două linii de; extensie pe un ecran de control cu un aer de satisfacție. Porniți gravitația artificială! Lambert împinse o manetă. Nava se cabră. Stomacul lui Dallas se răzvrăti când gravitația sleită a micii planete care se îndepărta fu înlocuită de-o împingere fantastică, implacabilă. ― Pornită, raportă Lambert după ce organele ei interne își regăsiră locul. Ochii lui Ripley se plimbau fără răgaz de la un contor la altul. Pe un ecran de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
rugă el tăcut de ei doi. Urcați-ne! Dacă Parker și Brett puteau să mențină motoarele principale în funcție timp de măcar două minute, se angajă să le obțină primele pe care le tot cereau. Pe tabloul lui, nivelul de gravitație tindea repede spre zero. Încă un minut! implora mângâind inconștient pupitrul. Încă un amărât de minut! Ieșind din coroana de nori, Nostromos străpunse vidul negru. Un minut cincizeci de secunde mai târziu, indicatorul de suprafață-gravitație pe consola lui Dallas căzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
facem nimic! protestă Parker, ducându-și ceașca la buze. Și ce-a făcut "autodocul" până acum? Nimic! Răul care-l roade pe Kane îi depășește posibilitățile, cum a zis Ash. Ordinatorul ăsta medical e conceput pentru a îngriji boli de gravitație nulă sau picioare rupte, nu o chestie ca asta. Suntem cu toții de acord asupra acestui punct: Kane are nevoi de un tratament specializat. ― Care nu e cu putință, ai spus-o. ― Just. (Parker se rezemă.) Exact! D-aia zic să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
și ferit de obstacol. Lăsat fără sprijinul ghidării de aproape, orbul, cel mai adesea, se împiedică și cade. Dar această cădere a sa, această prăbușire trepidantă prin duritatea survenirii ei nu este doar o pierdere de echilibru corporal în favoarea imperativelor gravitației. Ea reprezintă alunecarea spasmodică a trupului și spiritului deopotrivă în acea suferință fără chip și ascuțime, în acea durere stinsă și pietrificată ce învăluie ființa orbului. Această ființă se împiedică și se prăbușește în nenorocirea beznei sale pe care o
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sau audio-vizuale; sportivul descoperă secrete așa cum J. J. Rousseau a descoperit, în 1749, mergând spre un prieten relația dintre progresul științelor și a artelor cu purificarea sau coruperea moravurilor, ori, precum în legenda despre I. Newton, acesta a conceput legea gravitației privind un măr ce cade, ori precum B. Pascal, în 1654, după ce a scăpat ca prin miracol de un accident de trăsură, a hotărât să se angajeze în dăruirea sa către Dumnezeu. Deosebirea dintre analiza societății obișnuite și aceea sportivă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ce vor deveni sportivi, publicul, iubitor sau nu de reclame, formează triunghiul (de la omul în formare, sugerată de două laturi, ipotenuza fiind sensul vieții): ucenicii sportivi, echipa și publicul sunt intim legați și împletiți cu echipa, sugerează o bătălie împotriva gravitației morții și împotriva întunericului, ucenicii sportivi folosesc spații arhitectonice similare sau utilizează aceleași spații, în alt interval temporal. Codul sportiv se prelungește către public prin sisteme eterogene. Purtătoarea sau purtătorul de haine frumoase din publicul sportiv este conștient de emoția
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
-n zăcătoare / Precum e ntâi și-ntâi nebănuitul salt / Ce-ncinge-n brâu de aur lujerul de floare..., fiindcă, aici, sentimentul este conceput ca forța în stare să reconfigureze lumea, de vreme ce, sub influența lui, se rup încet din astre nebune gravitații... Asemenea imagini sunt încadrabile în perimetrul neoromantismului. Fundalul predilect, pe care se derulează sentimentele, în volum, este, în general, autumnal, toamna apărând și ca sezon, dar, îndeosebi, ca stare de spirit și ca subtil memento că fugit irreparabile tempus: Iau
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
nu mai susur domoale În matca lor adâncă din luncă. Am fost și eu plecat, dar întors Precum vezi nu vreau să mă-ascund; Te cert, dar poate nici Pământul Nu mai este atât de rotund. Ar trebui revizuite legile gravitației Și cele ale atracției universale, Poate și-n dinamica astrelor Au apărut schimbări colosale. Izvoare Ciobanii beau vara apa din pumni... doar eu mai știu și azi câte-n suflet ai voie să-aduni. Dacă n-ar ști câte stele să
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]