1,000 matches
-
greco-catolice, exproprierea din 1948 fiind abuzivă și nelegală. Recensămintele din 1992 și din 2002 au arătat că doar o parte a greco-catolicilor din 1948 au rămas credincioși ai Bisericii Unite. De asemenea, recensământul din 2002, demonstrează o scădere a numărului greco-catolicilor (de la 223.327 în 1992 la 195.481 persoane în 2002). Acest fenomen nu este specific doar Bisericii Unite (numărul ortodocșilor a scăzut cu un milion între 1992 și 2002). Recensământul din 2002 a fost contestat de către reprezentanții Bisericii Unite
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
de către reprezentanții Bisericii Unite care au susținut că rezultatele ar fi fost falisficate și că în România ar fi de fapt între 600.000 (cifră prezentată de Laurențiu Horia Moisin în interviul de la BBC din aprilie 2006) și 750.000 greco-catolici (cifra din Anuarul Pontifical). În unele cazuri, credincioșii ortodocși au preferat să demoleze lăcașele greco-catolice decât să le restituie greco-catolicilor.
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
fapt între 600.000 (cifră prezentată de Laurențiu Horia Moisin în interviul de la BBC din aprilie 2006) și 750.000 greco-catolici (cifra din Anuarul Pontifical). În unele cazuri, credincioșii ortodocși au preferat să demoleze lăcașele greco-catolice decât să le restituie greco-catolicilor.
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
sunt români (82,55%), cu o minoritate de maghiari (11,87%). Pentru 4,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,1%), dar există și minorități de romano-catolici (10,16%), greco-catolici (3,78%), reformați (3,52%) și martori ai lui Iehova (1,08%). Pentru 4,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. "Cununa de Sânzâiene" (obicei folcloric; luna iunie). Pe teritoriul orașului Tăuții-Măgherăuș se află Aeroportul Internațional Baia Mare, înființat în
Tăuții-Măgherăuș () [Corola-website/Science/301594_a_302923]
-
24%). Pentru 7,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,5%), dar există și minorități de romano-catolici (6,46%), penticostali (2,68%), reformați (2,34%), baptiști (1,38%) și greco-catolici (1,14%). Pentru 8,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. S-a presupus că numele "Deva" este în legătură cu anticul cuvânt dac "dava", care însemna „cetate”. Alte teorii susțin că numele s-ar trage de la o legiune română care
Deva () [Corola-website/Science/296946_a_298275]
-
Ungur, descriind clar conturul zidurilor de incintă, cu turnurile de colț, turnuri cu planul rotunjit în exterior. Toate acestea sunt vestigii din sec. XIV-XV. În curtea bisericii voievodale se afla piatra cinzaiului unde erau bătuți localnicii pentru a trece la greco-catolici la sfârșitul sec. XVIII. Biserica voievodală cu hramul „Adormirea Maicii Domnului", ctitorie a familiei Moga, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea, asa cum reiese din cercetările arheologice, este o construcție unitară, care se compune dintr-un altar pătrat, o
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Taktaszada avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%), persoane fără religie (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Taktaszada, Borsod-Abaúj-Zemplén () [Corola-website/Science/332146_a_333475]
-
coaguleze diversele grupuri, ci caracterul național trebui înțeles prin prisma structurii etnice, sociale și politice a membrilor, prin legăturile mai mult sau mai puțin efemere stabilite între diferitele grupări, prin scopul unic urmărit - înlăturarea comunismului"". 2. caracter creștin: ""Desființarea cultului greco-catolic la 1 decembrie 1948 și măsurile de prigoană luată împotriva unor credincioși și preoți ai acestui cult au provocat și ele plecarea în munți a unor persoane urmărite de Securitate sub denumirea de „nereveniți”. Tot din motive religioase au plecat
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
de maghiari (5,14%) și romi (2,18%). Pentru 7,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,51%), dar există și minorități de penticostali (4,74%), reformați (3,8%), greco-catolici (2,62%), romano-catolici (1,69%) și baptiști (1,01%). Pentru 7,45% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În anul 1930 populația orașului era de 14.128 de locuitori. Din punct de vedere confesional populația Bistriței era alcătuită în
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
și baptiști (1,01%). Pentru 7,45% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În anul 1930 populația orașului era de 14.128 de locuitori. Din punct de vedere confesional populația Bistriței era alcătuită în anul 1930 din 4.201 greco-catolici, 4.149 lutherani, 2.198 mozaici, 1.594 ortodocși, 1.046 romano-catolici, 869 reformați ș.a. Recensământul din anul 2002 a relevat că în Bistrița există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
populația Bistriței era alcătuită în anul 1930 din 4.201 greco-catolici, 4.149 lutherani, 2.198 mozaici, 1.594 ortodocși, 1.046 romano-catolici, 869 reformați ș.a. Recensământul din anul 2002 a relevat că în Bistrița există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 93 persoane s-au declarat fără religie și 77 atei. 2 Albert Arz von Straussenburg, în Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, vol. 49/2, 1938, p.1-5
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
Sajólád avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%), persoane fără religie (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Sajólád, Borsod-Abaúj-Zemplén () [Corola-website/Science/332141_a_333470]
-
80,03%). Principalele minorități sunt cele de romi (16,3%) și maghiari (1,39%). Pentru 2,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,83%), dar există și minorități de greco-catolici (5,45%), martori ai lui Iehova (5,25%) și penticostali (3,72%). Pentru 2,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Șăulia, Mureș () [Corola-website/Science/310664_a_311993]
-
de tracțiune. În anul 1691 "Popa Toma și Toader și cu toți sătenii, cu mici cu mari, tineri și bătrâni" jurau credință împăratului habsburgic Leopoldus. Conscripția din 1733 înregistra Rebrișoara ca sat românesc cu 219 familii și 5 preoți uniți (greco-catolici) și un preot ortodox, cu două biserici din lemn. Înființarea graniței militare în 1762 duce la cuprinderea satului în structura militară cu toate consecințele pe plan economic, social, cultural și în ceea ce privește statutul locuitorilor, deveniți oameni liberi, dispunând de resurse pentru
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,39%). Pentru 2,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,72%), cu o minoritate de greco-catolici (4,79%). Pentru 2,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. "Muzeul Țărăncii Române" se află pe drumul principal. În muzeu se găsesc obiecte folosite de țăranca din Maramureș, cum ar fi: copacul cu oale, zestrea pe care o
Dragomirești () [Corola-website/Science/301575_a_302904]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (56,27%), dar există și minorități de reformați (22,05%), adventiști de ziua a șaptea (5,41%), romano-catolici (5,3%), penticostali (2,5%) și greco-catolici (1,51%). Pentru 3,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Sâncraiu de Mureș, Mureș () [Corola-website/Science/310662_a_311991]
-
a trimis o telegramă de protest către papa Ioan Paul al II-lea, telegramă publicată în ziarele centrale din 14 ianuarie 1982. Discursul pontifical din 6 ianuarie 1982, favorabil reconstituirii Bisericii Române Unite, a trezit din nou speranțe în rândul greco-catolicilor din România. Într-o cuvântare rostită ulterior în cadrul unei liturghii transmise din capela postului Radio Vatican, arhiepiscopul Traian Crișan a arătat că a fost înălțat la demnitatea de arhiepiscop pentru Curia Romană și nu pentru Biserica Română Unită din țară
Traian Crișan () [Corola-website/Science/305265_a_306594]
-
unde sunt și episcopul Vasile Cristea, Mons. Aloisie Ludovic Tăutu și alți emigranți români. Din însărcinarea papei Ioan Paul al II-lea, arhiepiscopul Traian Crișan l-a consacrat la 26 iunie 1983 ca episcop pe Louis Vasile Pușcaș (Episcop pentru Greco-Catolicii Români din Statele Unite ale Americii).
Traian Crișan () [Corola-website/Science/305265_a_306594]
-
apartenența confesională. La recensământul din 2002 orașul avea o populație de 13.318 locuitori. După naționalitate, au fost recenzați: 12.308 români, 774 maghiari, 115 germani, 57 rromi. După religie, au fost recenzați: 10.788 ortodocși, 1.199 romano-catolici, 399 greco-catolici, 200 reformați. În prezent, datorită opririi aproape în totalitate a fostei platforme industriale, de care orașul a depins aproape în exclusivitate, precum și a concedierii majorității angajaților, care a dus la explozia ratei șomajului, orașul Călan se confruntă cu grave probleme
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
sunt cele de maghiari (20,87%) și romi (16,15%). Pentru 5,11% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,19%), dar există și minorități de reformați (20,32%) și greco-catolici (3,08%). Pentru 5,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Comuna Fizeșu Gherlii, Cluj () [Corola-website/Science/300329_a_301658]
-
în localitatea învecinată Osoi. Tot din Osoiu era originar și preotul Petru Gavriș, hirotonit pe seama satului Escu în decembrie 1851 de către episcopul Andrei Șaguna. În 1857 satul avea 50 de case și 277 locuitori din care 275 erau ortodocși, un greco-catolic și un reformat. În anul 1869 se înregistrau 329 locuitori și 58 de case. Spre sfârșitul pastorației preotului Petru Gavriș, acesta murind în anul 1883, satul este înregistrat în anul 1880 cu 58 de case, 244 locuitori din care 205
Biserica de lemn din Escu () [Corola-website/Science/323270_a_324599]
-
reformat. În anul 1869 se înregistrau 329 locuitori și 58 de case. Spre sfârșitul pastorației preotului Petru Gavriș, acesta murind în anul 1883, satul este înregistrat în anul 1880 cu 58 de case, 244 locuitori din care 205 ortodocși, 30 greco-catolici și 9 izraeliți. Pentru scurtă vreme, între anii 1883-1885 parohia este administrată de către Grigoriu Crăciunaș, preot și în Ciubanca. Din anul 1885 și până în anul 1922, preot în Escu a fost Ioan Goron, fiul preotului Vasile Goron din Gâlgău. Urmează
Biserica de lemn din Escu () [Corola-website/Science/323270_a_324599]
-
Române Unite. După o serie de sentințe judecătorești favorabile BRU, în luna februarie 2002 patriarhul Teoctist a adresat o scrisoare ministrului justiției de atunci Rodica Stănoiu (PSD), prin care cerea ca ministrul să intervină pe lângă instanțele de judecată ca acțiunile greco-catolicilor să fie respinse, făcând referire expresă la judecătoriile din Dej și Gherla, precum și la tribunalele din Baia Mare și Arad și la curțile de apel Cluj și Alba Iulia. Ministerul Justiției a trimis scrisoarea respectivă prin fax către curțile de apel
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
minorități sunt cele de maghiari (1,64%) și germani (1,12%). Pentru 8,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,05%), dar există și minorități de romano-catolici (3,78%), greco-catolici (2,99%), penticostali (2,78%) și baptiști (1,01%). Pentru 8,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/301393_a_302722]
-
de germani (0,8%) și una de români (1,2%). Restul locuitorilor s-au declarat: ruteni (1 persoană), bulgari (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși pe stil vechi (96,7%), dar existau și minorități de greco-catolici (0,5%), romano-catolici (0,8%) și ortodocși (2,0%).
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]