1,935 matches
-
2. Motivația referințelor critice Notele critice se folosesc, În opinia lui Umberto Eco, din opt motive pe care le prezentăm În continuare: 2.1. Indică sursa diverselor citate. Dacă aceste note ar fi Încorporate În textul propriu-zis, lectura ar deveni greoaie, fiindcă cititorul ar pierde firul ideilor, mai ales dacă ar fi vorba, așa cum se Întâmplă deseori, despre patru-cinci trimiteri pe aceeași pagină. Desigur, există modalitatea de a folosi sistemul autor-dată, despre care vom vorbi În continuare, numai că, În felul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
după altele, în ordinea obținerii lor, după criterii stabilite de utilizator. Consultarea fișierelor secvențiale se poate face prin citirea articolelor în ordinea în care apar pe suport, accesul fiind secvențial. Ca urmare, timpul de acces este destul de ridicat, actualizarea fiind greoaie și lentă. Aceste fișiere sunt recomandate atunci când prin program se prelucrează toate articolele conținute sau un număr mare al acestora. Fișierele secvențiale se utilizează și ca fișiere de salvare/arhivare. Avantajul lor constă în faptul că pot fi organizate pe
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
altul, în ordinea crescătoare sau descrescătoare a valorii cheii de articol. Cheia de articol este un câmp sau rezultatul evaluării unei expresii de câmpuri din structura articolului fișierului indexat. Fișierele index înlătură limitele fișierelor prezentate anterior: la fișierele secvențiale, accesarea greoaie din cauza timpului de răspuns mare; la fișierele relative, folosirea ineficientă a suprafeței de memorare. Prin operația de indexare, fișierului i se atașează un tabel în care sunt păstrați indecșii - informații auxiliare pe baza cărora sunt reperate rapid articolele fișierului. Astfel
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
una dintre cele mai bine individualizate figuri ale nuvelei. Menținându-l necontenit în câmpul atenției cititorului, ca pe acela care e principalul susținător al exploatatorilor din sat, autorul i-a făcut un portret fizic și moral minuțios. Sub o înfățișare greoaie și brutală se ascunde o fire despotică și de o ambiție fără margini. Prunoiu este în stare de orice pentru a rămâne «cel mai tare om din comună» (...). Nici Ion Niculae nu e definit mai mulțumitor, ceea ce era de prevăzut
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
câmp, zilele senine și zilele ploioase se succed în mișcarea anotimpurilor - iar semințele încolțesc în întunericul umed al pământului, dar la anul, iată câmpurile pe care grâul se leagănă ca o mare foarte verde cu luciri albăstrii, și iată mișcarea greoaie a grânelor de aur în iunie! La fel se întâmplă și cu inițierea, îndrumarea și roadele mișcării literare. Din discuții, din contactul cu oameni și fapte, încolțesc cărți, poeme, articole, ce vor îmbogăți viața noastră literară și vor da hrană
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cel dintâi volum de versuri - Câteva ore de colegiu (1846). Se întâlnesc aici reflexe ale lecturilor din Byron, Lamartine, Musset, Hugo, fructificate având în față și modelul poeziei lui Heliade. Tânărul condeier versifică, într-o manieră pretențioasă, cu o sentențiozitate greoaie, multe dintre motivele romantice consacrate, cum va face și în Arpa română (1852), Lyra (1858) ș.a. Poemul epitalamic Florica (1847), având ambiția transpunerii unei iubiri ideale, este o superficială proză rimată. Prin temperament și prin experiență, A. este mai degrabă
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
femei din grupa adulților tineri. Pentru demonstrarea ipotezelor, voi utiliza interviul Sarei și cel lui David deși ei nu au făcut parte din eșantionul meu. Pe parcurs, a devenit clar faptul că analiza celor 12 interviuri va fi lungă și greoaie, date fiind precizia analizei și atenția pe care o acordam detaliilor. Am decis astfel să mă limitez la primele etape ale poveștilor. Am presupus că abilitățile cognitive sunt la fel de bine reflectate în orice secțiune a narațiunilor noastre. Așa cum voi mai
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
tocmai sub o aversă cu picături mari și calde, iar teama de gloanțele care atingeau deja împrejurimile aeroportului s-a confundat în mod comic cu dorința de a se apăra de tromba de apă). Au fost vapoare care făceau manevre greoaie în golfuri prea înguste și se îndreptau spre larg cu o asemenea încetineală, încât ni se părea că ghicim supărarea pasagerilor: de pe punte, respingeau parcă din priviri coasta deja pârjolită. Noi rămâneam acolo. Știam că după febra luptelor și a
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
locuitorii îi dau încă, din confuzie, numele care acum i-a fost luat, cel al lui Stalin. Femeia și copilul stau jos, într-o încăpere scundă și sărăcăcios mobilată, dar curată și bine încălzită, la ultimul cat al unei case greoaie de lemn. Femeia s-a schimbat prea puțin în acești zece ani, copilul a devenit un adolescent de doisprezece ani, cu chipul slab, cu părul tuns scurt, cu mâinile și încheieturile roșii de frig. Femeia, cu capul plecat spre lampă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ale unei vecine de dincolo de perete, loviturile ciocănelului mânuit de cizmarul din apartamentul din față, chemarea unei voci care încearcă să ajungă din urmă zgomotul sacadat al pașilor, amplificat de casa scării. Iar sub ferestre, în amurgul de iarnă, trecerea greoaie a trenurilor, a căror încărcătură poate fi întrezărită - trunchiuri lungi, necojite, de arbori tăiați, blocuri de beton, mașinării sub prelate... Adolescentul își spune că femeia care citește cu voce tare îi e total străină. Este o străină! Venită dintr-o
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
asupra lui, dar se ciocni de țeava îndreptată spre el a mauserului. Batum era beat. Așa că putea trage, fără să simtă măcar trăgaciul sub deget. Nikolai părăsi casa sovietului. Era fosta locuință a contelui Dolșanski. Uneori, în toiul încetelor și greoaielor hurducături ale aratului, Nikolai își spunea că toată ordinea asta nouă a lucrurilor nu era altceva decât o întunecare vremelnică a minților, asemenea strâmbăturilor unui bețiv, da, un soi de mahmureală care, într-o bună zi, avea să ia sfârșit
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
foarte mare și cu aceste gânduri sincere rămân al înălțimii voastre Ștefan Stratimirović. Corespondența purtată de cei doi intelectuali este importantă pentru că degajă o imagine coerentă a culiselor istoriei, vorbește de ambițiile unor vârfuri de a pune în mișcare mecanismul greoi, aparent imposibil de urnit, al mentalului colectiv. Pilda nu e izolată. O reîntâlnim în mediile aulice românești, rusești, grecești. Dorința de cunoaștere, de depășire a ignoranței, este un factor de apropiere și, cel puțin tot atât, de universalizare. Széchenyi îi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
atunci când, într-un text descriptiv, repetăm acest gen de expresii: „De la ferestre ni se fac semne cu mâna. În intersecții, se văd organele de ordine care fac greu situației” etc. Lipsa asumării sau a atribuirii duce invariabil la exprimare artificială, greoaie, neconvingătoare. Mai ales în textele de opinie întâlnim asemenea formulări, pe care, în mod eronat, le considerăm a fi jurnalistice și le trecem îngăduitor cu vederea: „Se zice că a fi român înseamnă a fi poporul ultimei clipe. Avem pretenții
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dialogul au calitatea de a oferi textului un plus de dinamism și credibilitate, de prospețime și realism. Folosit inabil sau în exces, stilul direct duce la artificiu, la monotonie și la o nedorită teatralizare a relatării, obligând ziaristul la precizări greoaie (a precizat, ne-a spus, ne-a declarat etc.), la găsirea unor elemente de legătură mai mult sau mai puțin standardizate între citat și restul frazei: „«Și totuși se mișcă» a spus marele Galileo Galilei”. Sau: „Cu aceste cuvinte, marele
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fie intercalat în firul narativ principal și redat succint. Oricum ar fi, informațiile de context sunt maxime în paragraful inițial și minime (reduse la câteva observații, mai mult pentru alternanță) în rest. Feriți-vă de construcția consecutivă. Ne referim la greoaiele construcții pe baza corelativelor (pe cât..., pe atât..., nu numai..., ci și...), dar și la excesul formulelor de legătură: pentru că..., deci..., prin urmare. Un alt aspect îl constituie excesul de logică și de cronologie dintr-o narațiune, de tip feature: Un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
discutabilă și putem oricând încălca regula, dacă, prin aceasta, ne atingem scopul: un titlu puternic, deopotrivă incitativ și informativ. Numai noi decidem dacă merită să ne asumăm riscurile unui asemenea titlu: să fie obositor, indistinct, fără impact vizual. Indigeste și greoaie sunt mai ales titlurile pe 2-3 rânduri, egale ca dimensiune. Un bun secretar de redacție va atenua totuși acest defect, apelând la mici subterfugii grafice. Cu atât mai vizibil va fi acest defect, dacă și celelalte elemente de titrare (subtitlul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de frontieră”), reportajul îmbină munca de teren cu forța evocării și travaliul scriitoricesc, observația cu povestea, subiectivismul unor gânduri cu autenticitatea de trăire a unui personaj. Gen marginalizat în ultimii ani de presă postcomunistă, reportajul generează destule confuzii teoretice, tipologii greoaie, exigențe și trăsături inexistente: mare reportaj, feature, reportaj social, sportiv etc. Definiție Ca orice alt gen, reportajul nu se lasă ușor cuprins într-o definiție. Unii îl numesc mult prea vag: felie de viață. Alții îl asociază oricărei mărturii de la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
foste state comuniste, România a moștenit un sistem de planificare a apărării specific Războiului Rece, caracterizat de rigiditate și centralizare excesivă. Exista o corelare deficitară Între resursele financiare alocate și misiunile stabilite. Structura de forțe a armatei era supradimensionată și greoaie, fiind incapabilă să facă față noilor riscuri și amenințări generate de un mediu politico-strategic În continuă schimbare. Existau stocuri importante de echipamente Învechite, depășite moral și fizic, incompatibile cu standardele NATO. Caracterul expediționar, capacitatea de a reacționa rapid și de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
eseistice, este ușor terorizată de ideea că literatura nu poate face abstracție de experiențele inteligenței din alte domenii, ci trebuie să le valorifice, să și le asimileze. Cărțile ei fac parte din categoria celor „dificile”, nu în sensul că sunt greoaie, încărcate, ci în acela că nu poți să le citești oricând și oriunde. Ideal ar fi să le iei în mână în deplină liniște mentală și sufletească și să nu întrerupi lectura până la sfârșit. Detaliile contribuie imens la coerența ansamblului
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
personalități ale scrisului și ale scenei. Un proces pe care autorul ține să-l pună în evidență este acela al „sincronizării”, dinamică fastă, ducând, în viziunea lui sărbătorească, la înfiriparea „dimensiunii universale” a multor valori autohtone. Cu unele pagini mai greoaie și, pe anumite porțiuni, cu pasaje, stilistic vorbind, mai cenușii, excursul, deloc „succint”, probează convingător o bună cunoaștere a fenomenului teatral. SCRIERI: Matei Millo, București, 1963: Aglae Pruteanu, București, 1965; Sine ira..., Iași, 1971; Noi și clasicii, București, 1975; Dicționarul
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
la Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie e evidentă) arborează un entuziasm auster, un anumit triumfalism tensionat: eul liric își clamează jubilația apartenenței (la patrie, la popor) și a participării la devenirea obștească. Rostirea e deseori prolixă, uneori greoaie sau „aspră”, frazarea ideatico-imagistică e mai degrabă descriptiv-narativă, tonul e declamatoriu. Volumele ulterioare atestă o evoluție către limpiditatea expresiei și o atenuare a tentei vitaliste în favoarea unei viziuni intelectual-contemplative. În Floarea soarelui sau Mâna de lucru (1978), persistă „angajarea” din
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
de la Revoluție, în plin proces de implementare a unei concepții moderne de organizare a sistemului de asistență socială. Pe de altă parte, s-a moștenit însă o anumită lentoare în implementarea noului program, ceea ce a dus la o resorbție mai greoaie a sărăciei și excluziunii sociale. Este vital a se conștientiza că serviciile de asistență socială orientate către familie și comunitate pot să fie un instrument esențial al prevenirii excluziunii sociale și al promovării incluziunii sociale. Aceasta este, în fapt, noua
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
II - deformat, opus primului tip, caracterizat prin încetinire, trăsături neregulate, scris mic și rotund, neregularități în dimensiunea literelor; c) tipul III - impulsiv, dinamic, precipitat, lipsit de control, cu numeroase mișcări bruște și neregulate; d) tipul IV- stângaci, neîndemânatic, cu forme greoaie și neproporționate, dimensiuni neregulate, legături infantile; e) tipul V - lent și precis, predilecție pentru „buna formă” a literelor, grijă pentru organizarea paginii (Păunescu, Mușu, 1990). DISKINEZIE (< fr. dyskinésie, cf. gr. dys - dificil, kinesis - mișcare; engl. dyskinesia) - Perturbare a proceselor de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
frunte pătrată cu sprâncene în colțuri vorbea fără reproș despre firea șugubață a mortului iar un moș cu obraji pungiți și sprâncene late aproba, lăcrimând din ochii cu cerculețe alburii. Mâncarea o aducea nurorile, bucătărese fiind două femei cu figuri greoaie, din topor. Sora mortului, o bătrână slabă și energică, dirija nurorile către colțurile mai neglijate. De la alți morți, era vădit obișnuită cu îmbrăcămintea neagră. Cu dinții înfipți sănătos în alveole, o femeie zâmbea deschis ascultându-și vecinul, un om cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
începuse să încetinească în jurul meu. Creierul îmi înghețase! Inima îmi pompa gheață prin venele cristaline. Totul în jurul meu se mișca mai greu, încetinit, parcă, de frigul care mă cuprinsese pe mine. Și eu mă mișcam mai greu. Degetele le simțeam greoaie și neîndemânatice. Mă dureau. În fiecare celulă a corpului meu, mii de ace își găsiseră calea. Mă dureau încheieturile din cauza frigului. Îmi simțeam corpul rece, arctic. Ochii îmi erau sticlă, iar unghiile firave, casante. Eram o statuie fragilă din gheață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]