9,562 matches
-
pe bătrânul mocofan chicotind: „Ce atâtea explicații? Se vede limpede că e desfrânat, leneș, destrăbălat. Un rob al plăcerilor.“ Până acum, când lumea vorbea de mine în felul acesta, aprobam stânjenit din cap. Acum, că sunt cu un picior în groapă, aș vrea să protestez. Cu un cuvânt măcar. Kazuko, Te rog, crede-mă. Toate distracțiile astea nu mi-au provocat nici cea mai mică bucurie. Poate e un semn de neputință a plăcerii. Am dus o viață dezordonată și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
nu zbor străin m-a scos din foc: Eu am fost atunci cu-ntreg poporul, Unde-a fost și el în nenoroc. ÎNCHINARE Munți se năruiesc de-așa durere, Fluvii grave cursul și-l opresc, Dar sunt ferme porțile tăcerii, "Gropi de lup" - în dosul lor - puzderii, Și-un alean neviu, nepământesc. Pentru unii - însorit zenitul, Pentru alții - briză la ferești, Pentru noi - nimic. Doar ruginitul Scârțâit de chei și bocănitul Trufașelor cizme soldățești. Ne sculam ca pentru liturghie, Traversam orașul
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
Cum a fost de-au bocit pe streleți... 1935, toamna, Moscova II Lin e Donul prin stuhac. Luna spelbă dă-n iatac, Dă zurlie și-a deochi, Vede-o umbră - numai ochi. Bolnavă-i femeea cea, Singurică, singurea, Omu-n groapă, fiu-n laț: Domnului să vă rugați... III Nu, aceasta nu-s eu, chinuri îndură o alta. Eu n-ași ști să rezist, iar ceea ce s-a-ntâmplat Să rămână sub negre lințolii Și luați felinarul de-aici,,, E noapte
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
și grup, remotivări semantice prin apropiere de neologismele de sursă franceză. Utilizarea prototipică a cuvântului nu este ca substantiv, ci ca adjectiv (cantitativ) invariabil, în combinație cu bani: Au ochit un husăn de avea bani grupă pe el" (E. Barbu, Groapa, 1974, p. 328); "ăștia au banu' grup" (România liberă, nr. 893, 1993); "bani grubă" (N. Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003). Trecerea spre grup(ă) a fost motivată de lipsa de transparență a
„Bani grup” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7202_a_8527]
-
unei literaturi, posteritatea să dea atenție doar pieselor reușite, sub motiv că numai capodoperele merită să fie citite. Ca și cum restul producțiilor, mai mult sau mai puțin izbutite, ar alcătui un fel de material dubios și sterp, ce trebuie aruncat la groapa de gunoi a culturii. O asemenea optică se sprijină pe credința că, sub unghiul educației critice, doar operele izbutite ne pot fi de folos. Cum s-ar spune, ca să înveți să scrii se cere să privești la vîrfurile unei literaturi
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
ci cu pretinsele planuri obscure de dominație ale Occidentului. Ceea ce le-a reușit din plin. Cu ce rezultat? Cu o certă readucere în prim-plan a discursului naționalist și-a reșapării unor personaje sinistre, ce erau pe panta descendentă spre groapa de gunoi a istoriei. Miturile naționaliste sunt prin excelență suicidare. Ele satisfac (în terminologia lui Vladimir Tismăneanu) penibile orgolii tribaliste, dar nu oferă soluții pentru nimic serios și durabil.
Profeții xenofobi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8720_a_10045]
-
urmează un traseu labirintic, suspendat pe podețe de lemn. Fabulos! Ca în Bucureștiul de odinioară, cînd pe podul Mogoșoaiei trăsurile mergeau pe drumul de lemn. Mă țin cu mîna de balustradă și mă bucur ca puștii care chicotesc din adîncul gropilor ca să-i înfricoșeze pe trecători. Parcă traversez un șantier arheologic plin de mistere. Silueta bisericii din fața Teatrului de Comedie se desenează ca o insulă delicată, ce comunică, totuși, cu pămîntul prin aceste podețe de lemn. Itinerariul acesta poate să fie
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
Nisipul era foarte moale, iar vântul o ajuta. A fost uimită să descopere cât de repede îi mergea mintea. Apoi s-a apucat să sape cu călcâiele și cu picioarele, cu tot trupul. În câteva minute își făcuse o adevărată groapă în nisip. S-a întors cu capul în sus în groapă și a început să se acopere cu nisip. Și-a pus melfa pe cap, acoperind-o și pe ea cu greu. Vântul a făcut restul. După un timp era
Luis Leante - Cât te mai iubesc by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8737_a_10062]
-
să descopere cât de repede îi mergea mintea. Apoi s-a apucat să sape cu călcâiele și cu picioarele, cu tot trupul. În câteva minute își făcuse o adevărată groapă în nisip. S-a întors cu capul în sus în groapă și a început să se acopere cu nisip. Și-a pus melfa pe cap, acoperind-o și pe ea cu greu. Vântul a făcut restul. După un timp era îngropată de tot, cu fața la numai câțiva centrimetri de suprafață. Auzea foarte
Luis Leante - Cât te mai iubesc by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8737_a_10062]
-
a fura" - "Părinte, omu a dat cu zula" (Astaloș, 1996), de la care s-a format și verbul a zuli, cu același sens: "Gagica zulește?" (P. Ciureanu, Note de argot, 1935); "De zulit ai mai zulit la viața ta?" (E. Barbu, Groapa). La rândul său, verbul stă la originea substantivului zulitor - "hoț": "Toți zulitorii Bucureștiului, șuți, hoți de cai, trosnitori, carditori, tîlhari de drumul mare, toată crema caramangiilor" (E. Barbu, op.cit.) - și a substantivului-nume de acțiune zuleală. Cuvintele netransparente tind să fie
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
trăsăturilor specific românești. Că nu a fost vorba de o abilitate de circumstanță o dovedește repetarea calificativului în necrologul apărut în revista Junimii: "s-a stins un mare poet național"4. La funeralii, D. Aug. Laurian susține că "ducem la groapă o glorie națională"5. După cîteva zile, în periodicul botoșănean "Curierul român" se deplînge moartea "celui mai puternic poet național al nostru, ieșit din adîncul firei românești"6. Presupun că autorul acestor rînduri nu putea fi decît Ion Scipione Bădescu
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
dintre frumoșii beciurilor lui Arghezi. Între ei, o iubire tuberculoasă, o fată din Constanța, care-și zice întîi Olivia, pe urmă Maria-Maria. Scurta lor viață promisă într-o noapte de unire în contra mizeriei trece între scene comice, precum despăducherea la groapa cu var, și suferind-distinse, ca niște cearcăne - poeziile lui Eminescu așezate la capul fetei, pînă "intrase în țara viitoare." Un amestec de opulență și foame face tragedia, atîtă cîtă e, atenuată de poză, a mărturisirilor. Proprietăreasa-cerșetoare, contrabandistă, la colț de
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
nu poate trăi cu Birică "din cîntat". Dar Glanetașu, tatăl lui Ion al lui Rebreanu este un muzicant profesionist și porecla îi vine de la instrumentul de suflat cu care se produce. Muzică "ușoară", de mahala, se face din belșug în Groapa Cuțaridei, imortalizată de Eugen Barbu. Romancierul reproduce versuri numeroase de iubire, dor și jale (La șalul cel negru, pîngeam în tăcere). Versurile narează faptele eroilor care le ascultă, hoți și dezertori (Am fugit de la armată/ pentru-n puișor de fată
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
personajele cîntecelor. Studentul mutat în mahala, Pricopie, are gramofon și plăcile poartă cîntece sentimentale, mai ales tangouri care o vrăjesc pe fata minoră a gazdei. Cînd e înjunghiat, șeful de bandă Bozoncea cere, ca ultimă dorință, să fie dus la groapă cu muzică. Fără lăutari, cheful nu are haz! La Borțoasa, cîrciuma hoților, cîntă Zavaidoc. Acesta, pe numele său real Marin Teodorescu (1896-1945), va fi cîntat poate și la un asemenea local. Oricum e singurul personaj din Groapa cu existență reală
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
fie dus la groapă cu muzică. Fără lăutari, cheful nu are haz! La Borțoasa, cîrciuma hoților, cîntă Zavaidoc. Acesta, pe numele său real Marin Teodorescu (1896-1945), va fi cîntat poate și la un asemenea local. Oricum e singurul personaj din Groapa cu existență reală atestată. Mai tînăr decît Zavaidoc și mai longeviv a fost Cristian Vasile (1908-1985) despre care, în povestirea Zaraza, Mircea Cărtărescu scrie că ar fi compus melodia ce dă titlul prozei. Zaraza din frumoasa ficțiune, ar fi fost
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
de orătănii, ei mizează tot pe memoria scurtă a românilor, apăsând pedala lașității în numele unei "normalități" cu gust de cimitir. Izolați de problemele omului de rând, au impresia că fac istorie, călărind măturile ridicole ale unui pacifism ce duce la groapa istoriei. Am văzut lașitatea, în aceste zile, luând forme variate - de la încercarea pesedeilor de a-și ascunde previzibilul eșec, în proiectatul referendum anti-Băsescu, în spatele "deciziei comune" a parlamentarilor, la lipsa de bărbăția de a-l înfrunta pe președinte când și-
Şnururile şubrede by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9862_a_11187]
-
tradiție cu prestigiul sacru al sacerdoțiului teoretic, ambiția aceea s-a stins de mult. A mai rămas doar orgoliul rănit al unor oameni ce intuiesc prea bine că disciplina pe care o reprezintă se află deja cu un picior în groapă. Singura consolare este că aceeași soartă o împărtășesc toate disciplinele umaniste: scăpătarea treptată în orizontul înăbușitor al științelor pozitive. Printre gînditorii de formație pozitivistă a căror celebritate a depășit granițele stricte ale domeniului propriu se numără Richard Feynman. Făcînd parte
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
se numesc normal (sublinierea autoarei). Uite Bébé Stoian. Uite Anny. Toată lumea, în sfîrșit: Lulu, Lily, Ritta, Gaby ... Numai tu ... numai tu ... Maria, ce nume de provincie!". Revenind la Jeny, e greu a nu ne întreba dacă prin experiența ei din "groapa pătrată", unde trăiește împreună cu "cei patru sergenți dezertori", stă sub semnul lui Eros (iubire înaripată) sau al lui Pteros (iubire care te silește să prinzi aripi), căci scenele erotice în care este angrenată "palida fecioară Jeny" sînt de-a dreptul
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
Riri Sylvia MANOR Treceam pe lângă un palat, interminabil mastodont; treceam pe lângă masivele înspăimântător de asemănătoare clădiri cu nenumăratele obsedante ferestre menite să mă comprime la dimensiuni de gânganie neputincioasă; treceam pe lângă case comune țintuite peste groapa comună a caselor în care a fost aruncată de vie casa bunicii mele; case ucise ca oamenii; case care mi se alintau în cap lingușitoare ca pisicile, încercându-mi memoria cu degetul. Caut și nu găsesc nicăieri atât de clara
Casa ucisă by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Journalistic/9940_a_11265]
-
Respectiv: "Genocidul sufletesc și fizic al nației a fost operat la modul demonic de către tiran și colaboratorii lui, acționând încă și azi în spiritul fantasmei sale." Scria, în ultimul lustru al secolului trecut, admirabilul meu prieten: "România agonizează pe fundul gropii pe care i-a săpat-o fostul ei tiran local". Executat, spre rușinea noastră, de aghiotanții săi. Fie că în decembrie ^89 a avut loc mai întâi o lovitură de stat, fie că mai întâi o revoluție, apoi o lovitură
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
în nisipul de unde mareea se retrăgea deja. Nisipul nu lipsea pentru isprăvile fantastice ale acelui cavaler care avea să devină crainicul meu. Atât descrierile tatei cât și ale cavalerului tauromahic concordau în privința aspectului apocaliptic al Plajei, al drumurilor blocate, al gropilor și râpelor și cavităților, al cadavrelor de viței și vaci pe jumătate îngropate, al unui cal mort, cu picioarele în aer și burta umflată, de un alb mat, printre plăci decolorate de tencuială lângă parapetul parțial distrus, acoperit de o
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
Mormîntul lui se află în sat la Jilava, nu în cimitirul ortodox, ci la 20 de metri depărtare, în afara incintei închisorii. A fost dus într-o ladă comună, de către patru deținuți, patru frați de suferință. Cei patru confrați au săpat groapa. N-are cruce. N-a fost spovedit. N-a fost împărtășit. N-a primit ultima dezlegare, deși erau alături de el cei doi călugări catolici. Mormîntul este marcat de un țăruș de lemn, înfipt între bălării, care poartă numărul 8.274
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
Deși cheia misterului era simplă... Emigrant a devenit românul, din toate stările sociale, în blestemații ani ai comunismului, ai naționalizărilor, colectivizării, reformelor bănești, ai tuturor comprimărilor ce făceau din el un sclav, un client virtual al pușcăriilor și, vai, al gropilor comune. Spre a ajunge în lumea liberă trebuia să fugi încălcând legea, punându-ți în joc nu numai libertatea, dar, și aproape întotdeauna, viața. Cu precizarea că statele din jur erau, la rândul lor, comuniste și chiar Iugoslavia titoistă ce
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
ocupă numai ultimele pagini ale romanului, cele mai multe torcând firul vieții de zi cu zi a unei societăți agonice sub lovituri, licărul de speranță al celor ce nu abandonau. Era anume elementul pe care-l aveau în vedere cei ce adânceau groapa comună a elitelor naționale și tocmai ceea ce ignoră tinerele generații, uimite, poate, de larma bătăliei ce se poartă acum - abia - în jurul condamnării crimelor comunismului, și prin aceasta a comunismului însuși. Scumpă tuturor, libertatea este și costisitoare, își are victimele ei
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
serie de copii pentru piața neagră a adopțiilor, devenind astfel un fel de matcă provizorie. Scurta poveste de dragoste se sfîrșește atunci cînd acesta află de relația stabilă a sclavei sale, iar Nello va ajunge să îngrașe păsările necrofage la groapa de gunoi a orașului. Evitînd tenta melodramatică, povestea are o certă vibrație autenticistă, însă partea cu adevărat rezistentă a filmului se construiește în această istorie paralelă care ține de prezentul Irenei. Aceasta reușete să se infiltreze într-o familie de
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]