10,713 matches
-
suspensii, utilizând formula: unde: – F_A - forța arhimedică [N/m]; ... – D_eiz - diametrul exterior al conductei cu izolație [m]; ... – l - lungimea tronsonului de conductă [m]; ... – Y_ld - greutatea specifică a lichidului dislocuit [N/mc]. ... (5) Greutatea țevilor este dată în kilograme pe metru pentru fiecare grosime de perete a acesteia. (6) Greutatea pe unitatea de volum a izolației anticorozive este în funcție de tipul materialului utilizat. (7) Pentru izolațiile bazate pe bitum și împâslitură de fibră de sticlă se poate considera o greutate specifică de 105
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
din beton armat sau din fontă, tangențiale sau de tip „șa“, montate la distanțe calculate pentru a se asigura condiția prevăzută la art. 240 alin. (3) . Articolul 244 (1) Se poate alege și soluția de lestare continuă, care implică o grosime minimă de beton pentru a asigura acoperirea armăturii cu 3÷5 cm. (2) Betonarea continuă a conductelor se poate face și cu beton armat cu fibră de plastic. (3) Fibrele de plastic pentru armarea betonului se livrează în saci, bucățile
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
conductelor subterane cu benzi adezive aplicate la rece și la cald, tabelul nr. 11; ... b) izolarea exterioară a conductelor subterane cu materiale aplicate prin extrudare, tabelul nr. 12. Tabelul nr. 11 Tipul izolației Criterii de alegere a tipului de izolație Grosimea minimă a sistemului de izolare [mm] Normală Sol cu agresivitate mică și medie în clasa de stres A 1,60 Întărită Sol cu agresivitate mare Sol în clasa de stres B; teren greu; subtraversări de căi de comunicație în tub de
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
^1) La traversările executate prin foraj orizontal, prin PAC/PT, se prevăd măsuri suplimentare de protecție a sistemului de izolare prin protecții mecanice. Tabelul nr. 12 Tipul de izolație Criterii de alegere a tipului de izolație Diametrul nominal al conductei D_n Grosimea minimă a sistemului de izolare [mm] [mm] Normală Sol cu agresivitate mică și medie, cu clasa de stres A < 100 1,80 100-150 2,00 250-500 2,20 500-800 2,50 > 800 3,00 Întărită^1) În toate situațiile în care nu se utilizează izolație de
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
de laboratoare specializate ale producătorului materialului tubular. (2) Verificarea izolației se realizează atât pentru țevi preizolate, izolate în stația de izolare, cât și izolate pe traseul conductei. (3) În șantier se verifică următoarele caracteristici ale izolației aplicate: a) aspectul; ... b) grosimea; ... c) aderența la țeava-suport din oțel sau între straturi succesive de izolație, la cererea beneficiarului; ... d) continuitatea izolației. ... (4) Executantul are obligația de a întocmi procesul-verbal de lucrări ascunse, în care consemnează și verificarea calității izolației înainte de lansarea
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
nr. 13a la norma tehnică TIPURI de prelucrare pentru capete de țeavă Anexa nr. 13b la norma tehnică COMBINAȚII ACCEPTATE la îmbinarea capetelor de țeavă Anexa nr. 14a la norma tehnică DETALII de sudare cap la cap a componentelor cu grosimi de perete g < 22 mm Anexa nr. 14b la norma tehnică DETALII de sudare cap la cap a componentelor cu grosimi de perete g > 22 mm Anexa nr. 15 la norma tehnică DETALII de sudare recomandate la îmbinarea materialelor de
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
îmbinarea capetelor de țeavă Anexa nr. 14a la norma tehnică DETALII de sudare cap la cap a componentelor cu grosimi de perete g < 22 mm Anexa nr. 14b la norma tehnică DETALII de sudare cap la cap a componentelor cu grosimi de perete g > 22 mm Anexa nr. 15 la norma tehnică DETALII de sudare recomandate la îmbinarea materialelor de grosimi diferite Anexa nr. 16 la norma tehnică DETALII de sudare recomandate la sudarea flanșelor Anexa nr. 17 la Norma tehnică
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
de perete g < 22 mm Anexa nr. 14b la norma tehnică DETALII de sudare cap la cap a componentelor cu grosimi de perete g > 22 mm Anexa nr. 15 la norma tehnică DETALII de sudare recomandate la îmbinarea materialelor de grosimi diferite Anexa nr. 16 la norma tehnică DETALII de sudare recomandate la sudarea flanșelor Anexa nr. 17 la Norma tehnică PROCES-VERBAL DE PREDARE-PRIMIRE a amplasamentului și a bornelor de repere Nr. ...... data ........... 1. Delimitarea terenului conform Plan nr. ............, având coordonatele
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
identificat pe 4,15 ha (0 %) având ponderea cea mai mică în cuprinsul unității de producție analizate. Are profil: Aodi - Cdi, format pe aluviuni calcaroase, netru la slab alcalin cu pH = 7,0-7,4, slab humifer cu conținut de humus de 3,1% și grosimea de 20 cm, slab la moderat carbonatic (4,5-9,6%), mijlociu aprovizionat în azot total (0,16 g%), luto-prăfos la suprafață și nisipos în profunzime. Bonitate mijlocie pentru brad. Bonitatea mijlocie este dată de volumul edafic mijlociu ca urmare a prezenței scheletului pe
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
pe versanți cu pante și expoziții diverse, este întâlnit pe 474,48 ha, (12%). Orizontul Ao este de 8-15cm, de culoare brună datorită acumulării de humus, cu structură grăunțoasă stabilă, afânat, permeabil și bine străbătut de rădăcini. Orizontul Bv (cambic) are grosimi cuprinse între 30-80cm, culoare brună cu nuanță gălbuie, structură poliedrică și textură mijlocie. Orizontul C este alcătuit din marne, argile și luturi. Solul prezintă o textură nediferențiată pe profil, de la mijlocie grosieră până la fină. Datorită texturii nediferențiate pe
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
și intermediare. Soluri brun acide oligomezobazice cu mull și mull-moder tipice sau mai rar, slab pseudogleizate, mijlociu profunde până la profunde, nisipo-lutoase și luto-nisipoase mai rar lutoase și luto-argiloase semischeletice cu drenaj normal. Volum edafic submijlociu. Troficitate afectată de grosimea mai redusă a orizontului humifer și volumul edafic submijlociu predominant la nivelul oligomezotrofic. T.II, H.III, Ue3-2. Bonitate mijlocie pentru molid. Montan de amestecuri, brun podzolic și cripto-podzolic, edafic mic, cu Luzula ± Calamagrostis (Bi) (cod 3.3.2.1.). Este răspândit pe o suprafață
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
mitizează 3.1. - sticlă securizată - acțiuni mecanice lovituri, zgârieturi etc. - cioburi de dimensiuni mici, netăioase 4 Vată de sticlă, vată minerală - absorbție de apă - se umezește, își pierde din calitățile termoizolante și fonoabsorbante - compresiuni mecanice - se deformează, se tasează, își micșorează grosimea, își pierde din calitățile termoizolante 5. Oțel - coroziunea chimică - formarea oxidului de fier rugina strat roșiatic ce produce o degradare progresivă de la suprafață către profunzime - gaze uscate sau lichide fără conductivitate electrică; - electrochimică curenți electrici vagabonzi în prezenta soluțiilor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 30 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299190]
-
decembrie 54 mm ianuarie, februarie 40 mm Anual 810 - - Media precipitațiilor anuale este 810 mm. Anotimpul cel mai bogat în precipitații este vara, cu maxim în luna iunie, iar cel mai secetos este iarna. Stratul de zăpadă diferă atât ca grosime cât și ca durată în funcție de altitudine, în zona înaltă înregistrându-se pe parcursul a cca. 120 - 140 zile, grosimea depășind 50 cm. Circulația generală a atmosferei este caracterizată prin frecvențele mari ale advecților de aer temperat-oceanic din V
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
este vara, cu maxim în luna iunie, iar cel mai secetos este iarna. Stratul de zăpadă diferă atât ca grosime cât și ca durată în funcție de altitudine, în zona înaltă înregistrându-se pe parcursul a cca. 120 - 140 zile, grosimea depășind 50 cm. Circulația generală a atmosferei este caracterizată prin frecvențele mari ale advecților de aer temperat-oceanic din V și NV, ajungând puternic transformat și ale advecțiilor de aer temperat-continental din sector estic, care în perioada rece are însușiri de
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
-Bihor-, palipaș -Cerna-, popă -Năsăud, Banat-, slăvoc -Arieș-, zglăboacă -Bihor-. Maghiară: botos kolonte, Engleză: Bullhead - Bănărescu P. M., 1964, Gyurko I., 1972- 4 Descrierea speciei Morfologie externă: Corpul alungit și gros, înălțimea maximă reprezintă 15,1 - 22,6% din lungimea corpului, iar grosimea este puțin mai mică sau egală cu înălțimea. Profilul ușor convex între vârful botului și ochi, apoi aproape orizontal, capul fiind doar cu puțin mai scund decât corpul. Capul mare, turtit dorsoventral și mai gros decât corpul. Grosimea capului la
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
corpului, iar grosimea este puțin mai mică sau egală cu înălțimea. Profilul ușor convex între vârful botului și ochi, apoi aproape orizontal, capul fiind doar cu puțin mai scund decât corpul. Capul mare, turtit dorsoventral și mai gros decât corpul. Grosimea capului la unele exemplare egalează aproape lungimea capului, la altele e simțitor mai mică. Obișnuit exemplarele juvenile au un cap mai îngust. 0chii situați în jumătatea anterioară a capului, bulbucați, privesc în sus. Jumătatea superioară a ochiului adesea acoperită de
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
sedimentarea depresiunii transilvane și în depunerea formațiunilor care intră în componența arealelor în studiu îl reprezintă seria Burdigalianului superior când au loc depuneri constituite dintr-o alternanță de pachete de strate psamito-psefitice, cu pachete de strate predominant pelitice, pe o grosime de cca. 1000 m. Acestea se găsesc atât la nord, cât și la sud de aria naturală protejată. În perioada Badenianului, care urmează după Burdigalian, în evoluția Depresiunii Transilvaniei are loc începutul activității magmatice de la interiorul Carpaților Orientali și
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
în zona dealurilor Făgetului, de la sud de aria naturală protejată, pot fi identificate niveluri de cinerite (cenuși vulcanice) care sunt corespondente cronologic cu manifestările vulcanice din Carpații Orientali, desfășurate în timpul Badenianului. Tufurile dacitice alcătuiesc un puternic orizont având grosimi de până la câțiva zeci de metri, acestea fiind responsabile de evoluția reliefului omniprezent de tip cuestă atât de pe partea stângă, cât și de pe partea dreaptă a Someșului Mare (Mutihac, 1990). La acestea se adaugă depozitele deluviale-coluviale de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
rocile fiind suport pentru rădăcinile plantelor. Substratul litologic al solurilor prezintă caractere specifice de însemnătate pedogenetică și ecologică din două puncte de vedere: al grosimii stratului de rocă dezagregat-afânat, (care determină în mare parte ușurința dezvoltării procesului de solificare și grosimea morfologică a solului format, precum și posibilitatea de pătrundere a rădăcinilor arborilor până la anumite adâncimi și în materialul de sub sol) și al compoziției mineralogice (care determină natura acidă, neutră sau bazică a materialului mineral din care prin diverse
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
moacă (Oltenia), moață (Bihor), palipaș (Cerna), popă (Năsăud, Banat), slăvoc (Arieș), zglăboacă (Bihor). Maghiară: botos kolonte Engleză: Bullhead (Bănărescu, 1964; Gyurko, 1972) 5 Descrierea speciei Morfologie externă: Corpul alungit și gros, înălțimea maximă reprezintă 15,1 - 22,6% din lungimea corpului, iar grosimea este puțin mai mică sau egală cu înălțimea. Profilul ușor convex între vârful botului și ochi, apoi aproape orizontal, capul fiind doar cu puțin mai scund decât corpul. Capul mare, turtit dorsoventral și mai gros decât corpul. Grosimea capului la
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
corpului, iar grosimea este puțin mai mică sau egală cu înălțimea. Profilul ușor convex între vârful botului și ochi, apoi aproape orizontal, capul fiind doar cu puțin mai scund decât corpul. Capul mare, turtit dorsoventral și mai gros decât corpul. Grosimea capului la unele exemplare egalează aproape lungimea capului, la altele e simțitor mai mică. Obișnuit exemplarele juvenile au un cap mai îngust. Ochii situați în jumătatea anterioară a capului, bulbucați, privesc în sus. Jumătatea superioară a ochiului adesea acoperită de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
pistriț, pistriț, petrișor, petros, petroasă, petroc, petroșel. Maghiară: felpillanto kullo, gobhal Engleză: Danube gudgeon, Danubian longbarbel gudgeon and the stone gudgeon. (Bănărescu 1964, Gyurko 1973, Kottelat și Freyhof2007) 5 Descrierea speciei Descriere și identificare: Corpul alungit, gros, cilindric, necomprimat lateral. Grosimea puțin mai mică decât înălțimea. Profilul dorsal slab convex, cel ventral orizontal. Botul ascuțit, aproape totdeauna mai lung decât spațiul postorbital. Ochii privesc mai mult în sus. Mustățile sunt mult mai dezvoltate decât la celelalte specii ale genului. Ventralele se
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup și tufe sau pietre, eligibile pentru calcularea ponderii minime până la o suprafață maximă de 0,9 ha, sunt elemente neproductive. Se consideră grup de arbori, doi sau mai mulți arbori, ce pot fi de grosimi și înălțimi diferite, care se găsesc într-un perimetru mic de teren, coroanele lor sunt unite și sunt vizibili pe ortofotoplanuri. Exemplu arbori în grup Exemplu pâlc arbustiv Exemplu arbori în grup Grupul de arbori va fi delimitat pe imaginile
GHID INFORMATIV din 21 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295994]
-
freatice din luncile și terasele Prutului și ale afluenților săi (Jijia, Bahlui, Elan și Covurlui) sunt slab dezvoltate atât ca extindere, cât și granulometric. Orizontul acvifer freatic este constituit din nisipuri fine și medii, mai rar elemente de pietriș, cu grosimi de 2 - 10 m, semnalându-se grosimi mai mari în lunca Prutului la Cârniceni, Cristorești, Costuleni, Grozești, Lunca Banului și Măstăcani. În lunca și terasele Bârladului și ale afluenților săi, depozitele purtătoare de ape freatice sunt constituite din nisipuri cu
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
ale afluenților săi (Jijia, Bahlui, Elan și Covurlui) sunt slab dezvoltate atât ca extindere, cât și granulometric. Orizontul acvifer freatic este constituit din nisipuri fine și medii, mai rar elemente de pietriș, cu grosimi de 2 - 10 m, semnalându-se grosimi mai mari în lunca Prutului la Cârniceni, Cristorești, Costuleni, Grozești, Lunca Banului și Măstăcani. În lunca și terasele Bârladului și ale afluenților săi, depozitele purtătoare de ape freatice sunt constituite din nisipuri cu rare elemente de pietriș (grosimi de 2
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]