257,544 matches
-
fost intenția. Urma analiza scenei, o extraordinară hermeneutică a textului, o provocare intelectuală prin care regizorul te trimitea la esența scenei, a piesei, a conflictului sau a personajului. Limpeziri ce trezeau noi și noi întrebări, meditații. În stil meyerholdian, două grupuri ale aceleiași scene din Visul unei nopți de vară au fost rugate de regizor să dea următoarea interpretare: primul grup spunea textul, în timp ce acesta era exemplificat prin gesturi de celălalt grup. De ce? Ca să se înțeleagă acțiunea scenei. ,Îngăduința de a
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
scenei, a piesei, a conflictului sau a personajului. Limpeziri ce trezeau noi și noi întrebări, meditații. În stil meyerholdian, două grupuri ale aceleiași scene din Visul unei nopți de vară au fost rugate de regizor să dea următoarea interpretare: primul grup spunea textul, în timp ce acesta era exemplificat prin gesturi de celălalt grup. De ce? Ca să se înțeleagă acțiunea scenei. ,Îngăduința de a da cuvânt actorului ar fi bine să nu i se acorde decât după realizarea unui scenariu de mișcare. În teatru
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
noi și noi întrebări, meditații. În stil meyerholdian, două grupuri ale aceleiași scene din Visul unei nopți de vară au fost rugate de regizor să dea următoarea interpretare: primul grup spunea textul, în timp ce acesta era exemplificat prin gesturi de celălalt grup. De ce? Ca să se înțeleagă acțiunea scenei. ,Îngăduința de a da cuvânt actorului ar fi bine să nu i se acorde decât după realizarea unui scenariu de mișcare. În teatru, cuvintele nu sunt decât desene pe canavaua mișcărilor", spunea Meyerhold. Au
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
istoric și social, a textului; cei de la psihanaliză, introduși deja în Jung, ar fi putut vedea pe viu o metodă - teatrală - de căutare și de atingere (fie chiar pentru scurtă durată) a unității persoanei și a comunicării inclusiv inconștiente cu grupul și cu locul, cu mediul. Bineînțeles, Andrei Șerban nu se revendică nici de la psihologia analitică a lui Jung, nici de la teoriile teatrale colectiv-regresive pe care le sugerează Eliade în proza sa. Andrei Șerban se revendică de la Peter Brook și de la
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
un alt destinatar"), colonelul Geană cu interogatoriile și amenințările sale, inginerul Satanovski cu biletele lui de loto, Ambasadorul Scandik, Petrică Papachioru, ,concurentul" de pe piața icoanelor pictate, vînzătoarele de ziare Bertha & Mathilda, doctorul Noimann (numit cînd Paul, cînd Edward), membru al grupului de la ,Corso", trăind ,pustietatea bîntuită de pantofi și costume" ca pe o simfonie, doamna Lilith Noimann și copilul cu glas de adult, care scrie lozinci pe trotuar (,un mic monstru cu apucături nu tocmai curate") - acestea sînt personajele din Tălpi
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
monumentelor din Arad (începând cu ,Monumentul Libertății" al celor 13 generali maghiari uciși în 1949) în instrumente de propagandă etnică sau politică. Rezultatul? O ceartă fără criterii, generalizată și neproductivă: , S-a ajuns până acolo încât nu există statuie și grup statuar în Arad (altfel destul de sărac în acest gen de artă) care să nu fi fost contestate fie ca simbol și reprezentare, fie ca realizare artistică, fie ca locație inadecvată...". În același număr sunt transcrise de pe banda de magnetofon intervențiile
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
celebrul său eseu, "Domina bona", cu lumea lui Caragiale, Jiquidi poate fi socotit o adevărată conștiință "mistică", un creator de tipuri exemplare și un spirit a cărui dominantă este devoțiunea. Focalizîndu-și privirea exclusiv asupra omului, în singurătatea sa ori în grup, descriindu-i comportamentul tipic și analizîndu-i pas cu pas existența, el se transformă dintr-un martor de circumstanță în purtătorul de cuvînt al unei aspirații. Lumea străzii, a cafenelei și a terasei, într-un cuvînt a exteriorului și a interiorului
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
se poate sugera. Fiecare fotografie este nu doar o ipostază, ci un mic studiu al unei stări, al unei apariții, al unei penumbre, al unui profil sau al unui chip cît toată pagina. Imagini și mișcări, desprinderi, zboruri, cupluri, mici grupuri, personaje singure analizate, puse sub lupă, desfăcute în alcătuiri esențiale ale unui personaj sau altul. Întregul pe pagina din dreapta, fragmentele, frînturi de ritmuri și alcătuiri, tensiunea lor, a personajului, a actorului, detaliul stării, al costumului, al accesoriului, al machiajului, pe
Povestea fotografului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11590_a_12915]
-
Fusese prevenit că traseul e spinos, dar își alesese voluntar misiunea, de a mobiliza sufletele. }elul? Satisfacerea drepturilor fundamentale ale omului, desființarea tiraniei, izbânda libertății. Pe acest plan numele a devenit sinonim cu aspirația către plenitudinea umană, în afara intereselor de grup, de neam, de rasă, de religie. ,Sire! Dă-ne libertatea de gândire!" îi cere marchizul de Posa regelui Filip II al Spaniei. O somație care a făcut școală! La rubrica rezervată cititorilor (Scrisori către editor din ,Frankfurter Allgemeine Zeitung" - 15
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
între două generații. În literatură li s-a spus "generația '80" și "generația 2000". În restul vieții publice li s-ar putea spune "generația celor fără ideologie" și "generația re-ideologizaților". Ca unul care mă aflu în plină confruntare cu un grup de astfel de personaje ce privesc realitatea prin prismă exclusiv ideologică, știu câte ceva despre metodele folosite și scopurile urmărite. Realist vorbind, nu cred c-a sosit încă momentul ca oameni de talentul lui Cristian Tudor Popescu (dar și de încrâncenarea
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
despre sine, cum a scris Medelenii, pe Arghezi l-am vizitat la Mărțișor - i-am cunoscut în cenaclul lui Vladimir Streinu pe Radu Tudoran, Camil Baltazar, pe tinerii Ben Corlaciu, D. Stelaru, Const. Tonegaru, Al. Lungu. Nu eram străin de grupul "Albatros", condus de Raul Teodorescu, la seminarul căruia, alături de Geo Dumitrescu, veneau Dinu Pillat, Marin Sârbulescu, Tib Tretinescu. Legături mai importante aveam cu cei de la "Decalogul", unde, înțelept, Coriolan Gheție ne era ca un frate. La căminul Asumpționiștilor, prin Louis
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
am putut cunoaște pe Gala Galaction, Bazil Munteanu, Em. Ciomac ș.a. Mai aproape, însă, de cei de la "Meșterul Manole", grație lui Ion Șiugariu, am avut prilejul să-i știu îndeaproape, pe Vintilă Horia și Ovid Caledoniu. Am rămas fidel acestui grup. Ca și lui Const. Fântâneru, de care mă voi atașa la "Universul literar". în fine, colegii Teohar Mihadaș, Ion Cutova, Pavel Chihaia, George Maria Prina, Laurențiu Fulga - inimi mari, inteligențe ascuțite, spirite subțiri, talente admirabile - întrețin climatul în care m-
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
liceu - va deveni în scurtă vreme soția lui. La o ședință a corpului didactic, Mihadaș ia cuvântul și foarte pornit insultă un om politic din prezidiu. Toamna nu mai este numit în învățământ. Nu știu prin ce întâmplare, cunoaște un grup de turci sau aromâni din Dobrogea, care făcea negoț cu lemne de Rebrișoara, duse la Constanța. Aici, el veghea transferul lemnului în vagoane. Intră în legătură cu un căpitan Bodiu, care, împreună cu câțiva oameni din partea locului, o făcea pe partizanul. Căpitanul ăsta
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
Căpitanul ăsta venise cu Divizia "Tudor Vladimirescu". în scurt timp, de la Cluj sosește o coloană de vreo 30 de mașini. S-au făcut multe arestări. Căpitanul a fost și el ridicat. Nu mult mai târziu, eram la Bistrița, într-un grup de colegi, după o ședință. Mihadaș perora printre noi, la o bere. La un moment dat, un fost elev de-al nostru îi zice că este chemat până afară de un necunoscut. Un alt elev mi-a șoptit: "Acum o oră
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
Daniel Cristea-Enache Intrați în literatură în grup compact, prin poarta cenaclurilor și a unor volume colective de debut, autorii "optzeciști" și-au constituit cu dificultate profilul individual, conturul pe care o voce lirică - și numai una - poate fi recunoscută și omologată. Dacă anii tinereții și ai maximei
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
de maturitate postrevoluționară, în care poezia a lăsat loc publicisticii, și contemplația artistică - implicării civice. Dezertarea de pe frontul literar a ajuns să constituie regula pentru această generație atât de promițătoare, și care pare și astăzi încremenită într-o poză de grup juvenil, cu ochii arși de speranță într-un viitor ce va să vină. Cincuagenari acum, aflați la momentul "jubiliar" (și nu jubilativ) al antologiei de autor, ei par să-și încarce bateriile și să forțeze reintrarea pe velodromul poetic la
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
George Banu Peste pădurea din Dumbrava Sibiului se lăsase întunericul; liniștea deplină a nopții era tulburată doar de larma unui mic grup de participanți la festival, reuniți după un spectacol. Atmosferă efervescentă, râsete și agitație, o surescitare stârnită parcă de tăcerea adâncă din jur. La un moment dat, apare lângă noi o trăsură și, potrivit obiceiului, oaspeții sunt întrebați dacă doresc să
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
Congresul Asociației Internaționale de Analiză a Dialogului (IADA), desfășurat între 26 și 29 la București, găzduit de Facultatea de Litere a Universității, a fost un succes pentru organizatori, pentru numeroșii participanți și publicul prezent la lucrări. Tema - " în comunicarea de grup și între grupuri" - a fost ilustrată în primul rînd de conferințele unor profesori prestigioși: Marcelo Dascal (Tel Aviv) a invitat la o abordare psiho-pragmatică a dezbaterii interioare; Edda Weigand (Münster) a propus un model general de analiză a dialogului și
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
de Analiză a Dialogului (IADA), desfășurat între 26 și 29 la București, găzduit de Facultatea de Litere a Universității, a fost un succes pentru organizatori, pentru numeroșii participanți și publicul prezent la lucrări. Tema - " în comunicarea de grup și între grupuri" - a fost ilustrată în primul rînd de conferințele unor profesori prestigioși: Marcelo Dascal (Tel Aviv) a invitat la o abordare psiho-pragmatică a dezbaterii interioare; Edda Weigand (Münster) a propus un model general de analiză a dialogului și aplicarea sa la
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
situației se risipește într-un soi de "consolare": se poate și mai perfid. Doar că prozele lui Alexandru Vlad nu au vreo pretenție de "exemplaritate" a întîmplărilor de care se ocupă. Poate doar o pretenție de terapie, personală și de grup. Așadar, nu-și fac un principiu din a denunța lucruri ce îmbină dureros frumusețea care, în orice context, se păstrează, a anilor de tinerețe, cu prețul, mare, al șansei irosite. Mai degrabă încearcă, printr-o privire nu de tot iertătoare
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
era nevoie, că poezia românească actuală merită toată atenția și că vocile acestei poezii dezmint discriminările dintre așa-zisele culturi mari și culturi mici. De altfel, exact în aceeași perioadă, această concluzie era confirmată la Londra și de expoziția unui grup de 12 artiști plastici din Cluj Napoca, prezentată de Nicole Bartos în cadrul Bienalei de artă contemporană de la Liverpool și al Festivalului de la Hammersmith și expusă apoi în sălile Institutului Cultural Român din Belgrave Square. Aducându-le tuturor un omagiu, la capătul
Poezia în traducere by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/11686_a_13011]
-
în cretă roșie reprezentînd Fecioara cu Pruncul, prin Guercino (cu două desene), și doi dintre membrii familiei Caracci: Ludovico și Agostino. Dintre operele școlii române merită semnalate două studii de Pietro da Cortona, un peisaj de Gaspard Dughet și un grup de trei desene de Pier Francesco Molă, un artist de o rară prospețime în desene (după cum o demonstrează studiul pentru Agar și Ismail în deșert), asemănătoare poate doar celei din peisajele lui Guercino, prezent în expoziție cu un studiu de
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
de glosele care nu se feresc de excese elogioase, îi ține, încă, în aceeași poză. Completată, la sfîrșit, de două detalii, din unghiuri diferite, ale unui posibil autoportret. Primul reia, oarecum, argumentele din introducere, aceea care stă "în loc de portret de grup". Vorbește, adică, despre critica așa-zicînd poeticească, despre finețurile și limitele ei. Al doilea, în încheierea unei serii de (aproape) instantanee, este o poveste, condensată, despre afinitățile (și repulsiile...) elective, într-o anume măsură aceleași pentru toată generația. O generație care
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
astfel de personaj nefast, însetat de putere ca nici un alt actor de pe scena politică actuală, societatea românească - spun o banalitate - ar fi fost cu totul altfel. N-ar mai fi existat această fractură - parcă tot mai de nevindecat - între diversele grupuri și clase sociale. Dihonia sădită cu bună știință de acest expert al manipulărilor contondente în momentele decisive pentru emanciparea societății românești a creat o nouă tipologie umană: sinucigașul iliescan, individul decerebrat, incapabil să vadă cu propriii ochi, dar gata să
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
privească în ochi pe cei cărora, în aparență, li se adresa. N-a rostit nici un nume, n-a invocat nici o împrejurare concretă. În stilul vechilor plenare ale PCR, Iliescu a vorbit în binecunoscutele dodii în care se specializase Ceaușescu: "un grup de tovarăși au comis niște fapte în anumite împrejurări". Entuziasmul presei, care a găsit un nou prilej de a crea spectacol, rămâne, în cele din urmă, fără obiect. În opinia mea, Iliescu a fost fundamentalmente defensiv: cuvintele sale trădau teama
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]