1,381 matches
-
supusă unui examen de către N. Tertulian, care, din perspectivă marxizantă, formulează numeroase obiecții, dar totodată o readuce în atenție, facilitând viitoare reeditări. Pe o treaptă superioară se află „introducerea în poezia lui Ion Barbu” realizată de Alexandru Paleologu sau un grupaj închinat lui Mateiu I. Caragiale. Sunt de consemnat și numerele speciale consacrate unor scriitori a căror „revalorificare” începuse anterior, dar continua să fie superficială, incompletă: Tudor Arghezi (5/1960, 8/1967), Mihail Sadoveanu (11/1961, 9/1970), I. L. Caragiale (6
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
și a unui fragment de jurnal aparținând lui Eugen Ionescu. Semnificative pentru distanța parcursă în desprinderea de dogme ar fi realizarea unor numere speciale, cum sunt cele închinate umorului (6/1966) și literaturii de anticipație (7/1966), sau a unui grupaj strângând comunicări de la Colocviul Internațional de Sociologia Literaturii de la Royaumont (7/1968), dar mai cu seamă introducerea, din ianuarie 1968, a paginilor care alcătuiesc „Caietele de poezie”, înmănunchind, în fiecare număr, texte lirice românești și străine cu o temă comună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
ori al UTC - toate, cuprinzând oportunist și elogiul lui Nicolae Ceaușescu, căruia i se închină și numere speciale. Glorificarea „cârmaciului”, abundentă în editoriale, în telegramele și mesajele ce i se adresează sau în circumstanțiale profesiuni de credință, strânse îndeobște în grupaje, anchete ori mese rotunde, este ceva mai discretă în lirică sau în epică, excepție făcând, de pildă, romanul Tinerețea unui erou al lui Petru Vintilă, găzduit în 1984. Îi este preferată omagierea intermediată de patriotism, de atașamentul la „era socialistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
lecturi ale „Mioriței” (5/1989) - și se alcătuiește un „dosar” documentând asupra drumului cărții de la scriitor la cititor. În structura revistei intră și serii de interviuri, îndeosebi în intervalele 1971-1973, când sarcina și-o asumă Petru Popescu, și 1985-1989. Prin grupaje sau chiar numere întregi sunt omagiați Camil Petrescu (5/1972), Zaharia Stancu (10/1972), Cezar Petrescu (11/1972), Dimitrie Cantemir (9/1973) Octavian Goga (4-5/1981), Marin Preda (6-7/1981), George Enescu (8/1981), G. Bacovia (9/1981), Ion Agârbiceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
de menționat, de asemenea, tentativele de a aduce mai aproape și celelalte arte - muzica (prin comentariile lui George Bălan), teatrul (cronici de Ovidiu Constantinescu), plastica (medalioane și articole ale lui Cornel Bozbici), cinematografia (Florian Potra). Începând din 1984, intermitent apar grupaje intitulate „Colocviul (sau dialogul) artelor”. Și în secțiunea beletristicii se distinge bine coexistența cedării și a „rezistenței” la imperativele regimului. Alături de texte ocazionale, aparținând câtorva autori „specializați” în acest gen (de pildă, Ion Crânguleanu, Eugen Evu, Petru Vintilă) ori numai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
V.r. apărut după 22 decembrie 1989 (numerotat 10-12/1989, dar editat la începutul anului 1990) se deschide cu editorialul Viața românească în libertate, în care sunt exprimate intențiile colectivului redacțional în contextul noului moment istoric. Numărul mai cuprinde un grupaj dedicat centenarului morții lui Ion Creangă, un dosar intitulat Istoria unui număr topit de cenzură, unde se prezintă avatarurile unui text de Constantin Noica, a cărui publicare fusese interzisă de autorități, semnatarii fiind Ileana Mălăncioiu, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
îndireptat” doar pe Dosoftei. Deceniile brâncovenești ale literaturii române au avut în G. și un productiv autor de versuri. A scris „stihuri heraldice”, „versuri la stemă” pretinse de protocolul baroc al cărților în a căror apariție a fost implicat. Primul grupaj - Stihuri 8 asupra stemei prealuminatului și înălțatului domn Ioan Șărban C[antacuzino] B[asarab] voevod - a fost tipărit în Biblia de la 1688 și convoacă, encomiastic, toate „modelele” importante ale emblemei („soarele, luna, gripsorul și corbul împreună, /încă și spata cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
începând chiar din întâiul volum. În spațiul rece al Visărilor păgâne se constituie intermitent, în marginile canoanelor adoptate, priveliști care încântă prin stilizarea delicată, prin grație, prin conturul ferm al desenului. Piese de rezistență sunt unele dintre cele cuprinse în grupajul Centaurii, alături de care pot fi așezate ierarhic Barbarul și Krum cuceritorul, ce anunță Cântecele stepei din Eternități... Alcătuit sub impulsul Centaurului lui Maurice de Guérin, pe care îl va și traduce, dar cu punctul de plecare într-un vis, ciclul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
o luminozitate mai sudică, iar liniile desenului câștigă în suplețe, schițând o tendință de muzicalizare. Lui P. îi reușesc profiluri grațioase, vrednice să ornamenteze vase grecești. Funciar parnasiene, poemele sunt lucrate deseori cu o tehnică simbolistă. Vocea de pe proră din grupajul Ecouri marine, de exemplu, e transmisă cu mijloacele lui D. Anghel. Unul dintre Sonetele corintiene, Lais, pare o variantă a vreunei „romanțe pentru mai târziu” de Ion Minulescu. Pe scară mult mai largă se recurge la tehnica simbolistă în Amăgiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Ungureanu, Wolfgang Dahmen, Klaus Bochmann, Paul Miron, Andrei Corbea, Const. Ciopraga, Nicolae Dabija, Ion H. Ciubotaru, Ion Taloș, Vitalie Belousov, Valeriu Anania, Eugen Coșeriu, D. Vatamaniuc, Alexandru Moșanu, Gelu Ionescu, Alexandrina Cernov, Ion Iovcev ș.a. Pagina intitulată „Poesis” adăpostește substanțiale grupaje de versuri ale unor poeți consacrați, între care Grigore Vieru, Ioanid Romanescu, Nichita Danilov, Nina Josu, Nicolae Ionel, Arcadie Opaiț, Lucian Vasiliu, Leo Butnaru, Cassian Maria Spiridon, Horia Zilieru, Ion Hadârcă, Ion Beldeanu, Dorin Popa, Liviu Antonesei, Emilian Galaicu-Păun, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
ale Balcanismului (Rastko Močnik), războiul din Kosovo (Grigoris Ananiadis), geografia simbolică a Balcanilor, identități și identificări (Alexander Kiossev), atitudinea ambiguă a românilor față de apartenența lor balcanică (Adrian Cioroianu), erosul identității (Ivaylo Ditchev), gen și sexualitate în Serbia (subiect al unui grupaj de eseuri semnate de Branca Arsić, Vesna Kesić, Dušan I. Bjelić și Obrad Savić), tendințele depresive ale psihicului balcanic, exploatarea capitalului victimizării, film, arte plastice și literatură în Balcani. Autorii observă pe bună dreptate, de pildă, că în pe-rioada bombardării
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
emisiunile pe care le-a realizat se numără „O carte, câteva idei, un autor”, „Studioul de poezie”, „Europa - lumea spre care ne îndreptăm” sau „Gânduri creștine”. A debutat cu traduceri din poezia lui Evgheni Evtușenko în „Cronica” (1963), iar un grupaj de versuri, Ceruleum, îi apare, mult mai târziu, în volumul colectiv Incantații (1989). Își strânge poeziile în cărțile Planetă la marele bal (1995), Într-o bună dimineață (1999), Despre libertatea calului (1999) ș.a. O rememorare încărcată de emotivitate și admirație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
interdisciplinară inedită, tradiția aplicării nuanțate a conceptelor analitice la manifestările narative, promovată inițial de naratologia clasică și continuată de specialiști contemporani ca Dorrit Cohn, Seymour Chatman, Gerard Genette, Gerald Prince, James Phelan, Shlomith Rimmon Kenan și Franz Stanzel. Nünning construiește grupaje categoriale fără a stabili granițe clar definite și fără pretenția descrierii exhaustive. Naratologia post-clasică devine astfel: Acest tablou include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ochi : doi sunt ai mei, restul ai celor 20 de colaboratori !), primesc o veste incredibilă : a murit Petre Rado ! Petre Rado, unul dintre colaboratori, al cărui text (scânteietor de inteligență și empatie) îl plasasem în economia numărului chiar la-nceputul grupajului !... O moarte subită, survenită în urma unui infarct, la New York, unde trăia de peste 30 de ani. Am scris despre Petre Rado chiar aici, într-un jurnal-countdown care a apărut în numărul din februarie. Pe 19 aprilie ar fi împlinit 61 de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Rossignon, Horia Stamatu, C. Tacu, V. Țâră, I. Velicu. Sunt publicate, de asemenea, traduceri în limba franceză ale unor poeme de T. Arghezi, L. Blaga, V. Voiculescu, G. Bacovia, tălmăciri în românește din lirica universală (Lucian Blaga din Hölderlin) și grupaje de „poezii populare”, într-o rubrică intitulată astfel. Integral, numărul 10 din noiembrie 1956 „este consacrat mesajului de poezie și onoare românească pe care ni-l trimite un poet din țara ferecată”. Autorul, care semnează doar Haiduc, este o voce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
germană (Eminescu, tradus de Mathilde Kloss), ca și traducerilor din literatura universală (semnate de Al. Busuioceanu, Al. Ciorănescu, G. Ciorănescu, N. Novac, Giuseppe Cifarelli). Scurte „note biobibliografice”, conținând prețioase date asupra scriitorilor din exil, prefațează, începând de la numărul 3/1975, grupajele de versuri și proză scurtă. Textele critice, cronici și studii istorico-literare, adeseori contribuții de excepție la bibliografia operei, precum studiul lui Horia Stamatu Gr. Cugler - Apunake ori al lui G. Ciorănescu despre Ion Barbu. Poet de circumstanță (2/1974), risipite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285409_a_286738]
-
însă motivele, reduse la chintesență, sunt simple pretexte pentru exprimarea acelorași obsesii interioare. Conținând versuri notabile, placheta nu constituie totuși, cum s-a afirmat, un eveniment în lirica vremii. G. a mai publicat unele poeme disparate și, în 1939, un grupaj ce relevă o tentativă de înnoire, năzuind să se instaleze în zona de confluență a visului și realității. Tălmăcirile strânse în Duh de basm, din Paul Claudel, Jules Supervielle, François Mauriac, Georges Duhamel și Léon-Paul Fargue, precum și cele rămase în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
a stârnit, în suficientă măsură, interesul public, încât să determine editura să o retipărească. Profit de ocazie pentru a îmbogăți volumul cu 25 de texte noi, apărute în presă după 2011. Le-am distribuit, cu ajutorul inegalabilei Lidia Bodea, la sfârșitul grupajelor deja existente, după cum urmează: trei la sfârșitul părții a doua, patru la sfârșitul părții a treia, nouă la sfârșitul părții a patra, șase la sfârși tul părții a cincea, unul la sfârșitul părții a șasea și două la sfârșitul părții
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Arena” (1990-1994) și „Acolada”, comentator politic în presa locală („Gazeta de Nord-Vest”, „Informația zilei”). Debutează la „Luceafărul” în 1964 cu versuri, la rubrica „Poșta redacției”; abia după doi ani, în 1966, revine cu poezie în „Contemporanul”; debutul editorial, cu un grupaj de versuri prezentat de Geo Dumitrescu, îl face în antologia colectivă Eu port această ființă (1972), alcătuită de Nicolae Prelipceanu. Prima plachetă personală, Patinoar (1979), este urmată de altele, între care Un domeniu al meu (1982) și Sonete din Nord
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
a extins ! Ei apreciază că n-au stabilit suficient de mult limita radiațiilor și de aceea ce n-a fost radiat și a fost bolnav a proliferat. Dar știu eu... De aceea, mama e supusă în continuare la un alt grupaj de raze cobalt și cred că până prin iulie va sta în spital. Măcar de-ar sta spre ceva bun! Sunt disperată, credeți-mă, și nu mă pot arăta nimănui. Titus nu mă înțelege, iar copilul e prea mic !Ai mei
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Simion și Tudor Opriș), traduceri-restituiri (din Andrei Saharov, Alexandr Soljenițân, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Italo Calvino, versiunile fiind semnate de Emilia Rusu și E. Bulai), S. încearcă timid să includă în cuprins și fragmente de proză ori versuri, cum e grupajul liric publicat de Daniel Corbu. Treptat, caracterul social va deveni covârșitor în ceea ce privește conținutul articolelor, iar componenta literară va avea numai o prezență ocazională, de circumstanță. Alți colaboratori: Theodor Codreanu (Portret Ion Druță), Nicolae Dabija. C.M.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289699_a_291028]
-
am dat numele de Ion Barbu. Nimănui nu-i va scăpa viziunea genetică, lapidaritatea concepției și a expresiei, sobrietatea relativă a acestui tânăr”. Debutul lui Ion Barbu în S. se va dovedi fast, în același număr intrând și cel dintâi grupaj liric, alcătuit din poemele Ființă, Lava, Munții, Copacul, Banchizele, din ciclul parnasian. Urmează altele, în numărul 38/1920 E. Lovinescu revenind asupra poetului, pe care îl susține cu mare simpatie și încredere (Iarăși d. Ion Barbu). În S. apar aproape
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
descrie neliniștea debuturilor și să urmărească, din interiorul pregătirii unui spectacol sau a unui rol, evoluția interpreților, mai ales a celor tineri. Asta ne-a propus regizorul artistic Mihai Zaborilă în volumul Licăriri și, în bună măsură, ne propune în grupajul de articole și cronici adunate sub un generic decis și incitant:u Panoramic artistic. Având numeroase informații despre viața artistică ieșeană (muzicală în primul rând, dar și teatrală) și preocupat cu obstinație de personalitățile trecutului mișcării muzicale (Florica Mărieș, Julieta
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Cezar Ivănescu, "Luceafărul", în 1982). Ce înseamnă azi scrisul și poezia pentru Daniel Corbu? Același lucru ca în 1982, cînd nu-mi apăruse încă o carte și pe cînd, student fiind la Facultatea de Litere din București, publicîndu-mi mai multe grupaje în revista "Luceafărul", Cezar Ivănescu îmi făcea această generoasă prezentare. Adică un exorcism, o punere în legătură cu miracolul ființei, cu înalta rostire. Dar lucrurile veneau, așa cum îmi place să spun, dintr-un blestem, un blestem în sensul inițial, grecesc al cuvîntului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
apreciat elogios, printre alții de Ana Blandiana, Ion Roșu sau Mircea Ciobanu), care, așteptând înfrigurat mai bine de un deceniu, rezultatele concursului de debut la Editura Eminescu, și trezindu-se pe piață într-un volum de debut colectiv, cu un grupaj complet desfigurat, s-a sinucis, mărturisesc că nu am fost în stare în acele vremuri să bat la poartă niciunei edituri. Așa cum am explicat în prefață la cartea de eseuri Din condici și carnete (2007), aș fi putut oricând, operând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]