6,001 matches
-
În ușa bucătăriei s-a strâns tot personalul, în frunte cu maestrul bucătar. Lionel desface cutia, împroșcând toată masa cu lichid. Toarnă puțină Coca peste vinul din pahar și gustă combinația. Strâmbă din nas și mai toarnă puțină Coca. Mai gustă o dată. Satisfăcut, se întoarce spre Gustave și-i spune: — Abia acum e perfect. Mie-mi plac vinurile mai dulci. Gustave leșină. E prins în ultima clipă de doi picoli care-l târăsc în pivniță. Lionel îi toarnă niște carcalete de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
fie flămânde rău ca să le mănânce. Nu accept să fiu luat de prost. — Îmi pare rău, domnule, dar crestele de cocoș fac parte din patrimoniul gastronomic național. — Bagă mare! îi face semn Lionel lui Jean că se pot ridica clopotele. Gustă din creste, caută cu disperare coițele de cocoș care, în absența unei lupe, nu pot fi reperate, după care mai ia o dușcă de șampanie. Se relaxează. Se descheie la haină și își scoate cravata. Liliane, care s-a abțiguit
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
și Liliane îl văd pe Jean aducând ananasul într-un frumos vas de cristal, plutind într un lichid roșiatic. Chelnerul îi șoptește ceva la ureche lui Robert, care anunță pompos: — Ananas à la bulgare. Liliane își taie o felie, o gustă, se strâmbă puțin, după care se pronunță: — E bun. Puțin cam acrișor. — L-am făcut în oțet, cu boabe de piper și o linguriță de zahăr, îi explică Jean. Pe Lionel nu-l interesează dulcele. Acrișorul, în cazul de față
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
chinuitor către grădina suspendată a dragostei tale purificate. nouă deasupra: cerul tău, cel de deasupra cerului celorlalți, aprinde șapte constelații dintr-odată pentru a te binecuvânta, tu te bucuri, te înalți pe vârfuri, culegi steaua cea mai strălucitoare și o guști. de-acum încolo, steaua gustată de tine va fi denumită de către ceilalți stea căzătoare. casa de la țară casa mea de la țară a fost conac, apoi școală, apoi numai locuința bunicii în curtea ei, cu mișcări ușoare de verde, nu se
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
dragostei tale purificate. nouă deasupra: cerul tău, cel de deasupra cerului celorlalți, aprinde șapte constelații dintr-odată pentru a te binecuvânta, tu te bucuri, te înalți pe vârfuri, culegi steaua cea mai strălucitoare și o guști. de-acum încolo, steaua gustată de tine va fi denumită de către ceilalți stea căzătoare. casa de la țară casa mea de la țară a fost conac, apoi școală, apoi numai locuința bunicii în curtea ei, cu mișcări ușoare de verde, nu se mai joacă nimeni cu excepția pisoilor
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
dragostei tale, ei vor să asculte cuvintele tale pline de har, vor să învețe acest drum, vor să povestească tuturor călătoria ta plină de încercări, te uiți în ochii fiecăruia ca într-o oglindă, pui suflețelul tău pe masă să guste toți din el, să priceapă toți gustul purificării tale, le spui povețele necesare, le arăți desaga-fără-fund, însoțitoarea devotată a drumului tău, o întorci cu gura în jos, din ea nu cade nimic, dezbraci vestuța de pluș kaki, să vadă toți
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
uită ce au de făcut... Gata. Ei, cred că de-acum am și eu timp să-mi termin partida cu Iordache. Pe-o bere, atât! Mai lungiți-o și voi până la următoarea "vedere". (iese) BUFONUL: Hotărât lucru, Nea Costică nu gustă modernitatea... IERONIM: Ce mai spune povestea, Bufonule? BUFONUL: Ochii lor străluceau ca doi stropi de întuneric topit... CEZARA (șoaptă către Ieronim): Începe să fie adevărat. (Bufonului) Mai departe! BUFONUL: Ea îl iubi, căci nici n-ar fi știut să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
eu bat perinile să-și rezeme capul cu plăcere Brăduț când s-o așeza să se-ntremeze. Împinge lângă pat mescioara ceea din colț; i-om pune la-ndemână o ulcică de vin din care știu că-i place să guste. În timp ce se pregătește patul, intră Fata, cu o oală mărișoară și cu o ulcică, ambele smălțuite.) Ai venit, fată? Uită-te-n dulăpior și scoate o tabla, pe care să pui oala și ulcica. Scoate și-un ștergar mai mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să aflu ce-o să zică împărătița mea și maică a ta, Lioara, când o auzi ce-am auzit eu de la tine... Vin' să te sărut, Brăduțule! Pare-mi-se că ar trebui să ne îngrijim și noi de straie nouă... (gustă din ulcică) Hm, cu adevărat, bun vin! (Cortină de lumină. Muzică. În sală intră mai mulți Privitori și Crainicul toboșar. Spot pe Crainicul toboșar.) TOBOȘARUL (strigă puternic, intercalând răpăituri de tobă): Să afle tot omul, și boierul și calicul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și bucate destule. HULPAV: Eu asta n-am de unde ști; ce-i mâncat e bun mâncat! GÂND: Cum ți-i voia! Luați, ospătați-vă și vă veseliți! (Toți mănâncă, rumoarea de circumstanță. Gras și Slab își fac negoțul lor. Pricină gustă, pare nedumerit, se uită la ceilalți. Gustă iar.) PRICINĂ: Hm... Asta oare ce-o mai fi? (gustă din nou, cu grijă) GRAS (către Slab): Frățioare, văd că Pricină nu prea se-ndeamnă la mâncat. O fi bolnav sau o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
am de unde ști; ce-i mâncat e bun mâncat! GÂND: Cum ți-i voia! Luați, ospătați-vă și vă veseliți! (Toți mănâncă, rumoarea de circumstanță. Gras și Slab își fac negoțul lor. Pricină gustă, pare nedumerit, se uită la ceilalți. Gustă iar.) PRICINĂ: Hm... Asta oare ce-o mai fi? (gustă din nou, cu grijă) GRAS (către Slab): Frățioare, văd că Pricină nu prea se-ndeamnă la mâncat. O fi bolnav sau o fi având vreo grijă... Ia vezi tu... ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Cum ți-i voia! Luați, ospătați-vă și vă veseliți! (Toți mănâncă, rumoarea de circumstanță. Gras și Slab își fac negoțul lor. Pricină gustă, pare nedumerit, se uită la ceilalți. Gustă iar.) PRICINĂ: Hm... Asta oare ce-o mai fi? (gustă din nou, cu grijă) GRAS (către Slab): Frățioare, văd că Pricină nu prea se-ndeamnă la mâncat. O fi bolnav sau o fi având vreo grijă... Ia vezi tu... ce-i prisosește... SLAB: Eu văd... Da' cât dai? GRAS. Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să-mi dai doi gologani. PRICINĂ: Hm! Pentru asta, celor din împărăția mea le-aș tăia numaidecât capul! Vrei plată pentru bucate primite pe degeaba de la altul? SLAB: Acuma-s ale mele... PRICINĂ: Bine, ți-oi da. (îi dă banii, gustă) Tare bune bucate! Numai ale mele... Frate Lehamite, nu-mi dai și mie o îmbucătură de la tine? LEHAMITE: Da' tu n-ai? PRICINĂ: Am, da' parcă-s aduse de pe altă lume. Poftim, ia de ici, să vezi și tu... LEHAMITE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
se cheamă că faci o economie. Acasă la tine-i mânca după pofta inimii... GÂND: Ba nu așa! Eu am voit să-mi știu oaspeții mulțumiți și bucuroși de bucuria noastră. (vine la Pricină) Să-mi îngădui, rogu-te, a gusta și eu din bucatele care zici că nu-ți plac. PRICINĂ: Cum nu? Ia de ici, și-i vedea! GÂND (gustă, pare uimit): Hm! Are dreptate omul! Să vină numaidecât Ceaun, mai-marele bucătarilor! (Rumoare. Mesenii vor urmări schimbul de vorbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să-mi știu oaspeții mulțumiți și bucuroși de bucuria noastră. (vine la Pricină) Să-mi îngădui, rogu-te, a gusta și eu din bucatele care zici că nu-ți plac. PRICINĂ: Cum nu? Ia de ici, și-i vedea! GÂND (gustă, pare uimit): Hm! Are dreptate omul! Să vină numaidecât Ceaun, mai-marele bucătarilor! (Rumoare. Mesenii vor urmări schimbul de vorbe cu aprobări sau dezaprobări.) PRICINĂ: La ce să mai vină aici? Să-i taie capul pe loc, acolo unde se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mecanismele de tâmpire ale societății multilateral dezvoltate. Zicea un muncitor că „în timpul liber, pentru că trebuie să faci ceva și cu timpul ăsta liber, io mă ocup cu inventatul. Aș inventa o mașină de oprit timpul, sper, domnu’ reporter, că ați gustat gluma, pentru că, trebuie spus, noi, muncitorii, muncim, dar mai și glumim“. Probabil interviurile aveau o bază reală, plecau de la niște conversații absolut autentice, după care Monciu le îmbunătățea, adăuga câte o perlă de gândire schimonosită și ceea ce rezulta era absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mers bine pe unde ai umblat. Ia descarcă traista! Ho, șatră! Lasă-mă să-mi prind sufletul și ți oi povesti și toaca-n cer... După ce și-au pus burțile la cale, s-au așezat la gura sobei. Vinul aburind gustat gospodărește le dădea chef de vorbă... Strașnic om, căpitanul cela. Se vede treaba că o mâncat pâine de tranșeu - a apreciat Petrache atitudinea căpitanului de la comisariat. Cred că ai băgat de seamă ce înseamnă sluga rușilor. Dacă era după majurul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a scăpat fără voie. Gândul însă n-a putut să-l rostească... „Ce crezi, Petrache? Eu sunt bucuros de asta?”... Petrache cu Didina s-au ținut de cuvânt. În jurul mesei îmbelșugate ședeau invitații. Didina, îmbujorată, își invita musafirii să-i guste bunătățile. Petrache, cu o oală fudulă în mâini din care adiau miresme de vin așezat, umplea ulcelele înșirate ca la paradă... Le-au ridicat, au ciocnit și au băut tihnit. Costăchel, ștergându-și mustața cu dosul palmei, a grăit: Apoi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
râse copios, avertizându-l: Mai ține-l în casă, domnule, pe năstrușnicul acesta de Bulă, că s-ar putea într-o zi să-l prindă în outside vreun flăcău cu ochii albaștri! (cu referire la ofițerii de securiate). * Simona nu gusta aceste glume periferice, dar mai cu seamă nu putea suporta vorbele care umblau în culise privitoare la cei care au absolvit un institut pedagogic de 3 ani. Se hotărî să se înscrie la universitate. În final, completarea studiilor îi putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
clătești mâinile, că un neavizat ar crede că ai adus cu tine toată pescăria. Ema zâmbi tropical și se execută fără să clipească. Reveni apoi în sufragerie, traseul fiind bine marcat de aburii unei cafele ce îmbălsămase încăperea. Miroase frumos! Gustă. Aaaa, dar asta e cafea-cafea! Da' ce credeai, că te voi tortura cu o porție de nechezol? (Nechezol, denumire ironică dată unui înlocuitor de cafea). Nu, fetițo, am un pachet special din așa-zisa cafea și îl păstrez pentru Margo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
La finalul celui de-al doilea an școlar de limbă engleză, copiii știau o sumedenie de cântece și poezii, fapt care a condus la prezentarea unui program artistic mult mai cuprinzător decât cel din anul precedent. Părinții și copiii au gustat cu plăcere această serbare inedită, aducându-i profesoarei calde mulțumiri. Serile, Răducu stătea în pat, cuminte, și-i povestea mamei sale întâmplările de peste zi, apoi o ruga să-i mai citească încă o dată povestea: CAPRA CU TREI IEZI. Îi plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
tandră și plină de iubire. Haideți În bucătărie! Tata supraveghează foarte atent bucatele ce se pregătesc pentru voi, ca nu cumva să aibă nici cel mai mic cusur. Știți cum este el ?! Când avem oaspeți, trebuie să verifice și să guste totul, pentru a da verdictul final. În timp ce mergeam spre bucătărie, și nu așa, oricum, ci atrași ca un magnet de mirosul ce venea dintr-acolomama ne vorbea și ne sorbea din ochii albaștri ca cerul În zilele senine de vară, ochi
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
din mașină, le-am așezat pe una din mese și am pregătit un prânz rece: șnițele, șuncă presată, crenvurști, brânză, cârnăciori subțiri, măsline, pulpe de pui, roșii, ardei gras, danone cremoso .... Sigur, n-am putut mânca atât de mult, am gustat din toate câte puțin, până am ajuns la saturație. Într-o sticlă de coca-cola, ½ litru, aveam pregătită cafeaua. Sunt fumătoare, nu Înrăită, și aveam la mine un pachet de Winston super slims, albastru. Țăgări „păioase”, le spuneam eu. L-am
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
spălau toți și așteptau dimineața cea Mare. Dimineața, când frații se întorceau, părinții lor aveau deja pregătit un vas cu apă în care lăsau un ou vopsit și altul nevopsit, niște bănuți, cu care se spălau pe față toți copiii, gustau din cele sfințite zicându-și „Hristos a Înviat!” și apoi se așezau la masa de sărbătoare. Momentele plăcute și bucuriile copiilor urmau încă. După masă, Alexandra și cu surioarele ei, ca toți copiii satului, îmbrăcați în hăinuțe de sărbătoare, se
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de fiecare dată când vin, eu trăiesc și retrăiesc adevărate clipe de bucurie. Pomii lui moș Anton Așa li se ziceau: „Pomii lui Anton”. Nu știu dacă din întreg satul nostru ar fi fost vreo persoană care să nu fi gustat măcar o singură dată fructe din acei pomi. Eu treceam pe lângă ei de câte ori mă trimetea mama la bunica. Crengile încărcate cu fructe gustoase și sănătoase se aplecau înaintea fiecărui trecător și-l îndemnau să ia din ele. Mie îmi plăcea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]