1,698 matches
-
centrală sau locală, încearcă prin intermediul unui program de acțiune coordonat, să modifice mediul economic, social, cultural al actorilor sociali. Obiectul acestei discipline cunoaște definiții variate, care însă cad de acord asupra unui aspect esențial: p.p. sunt efectul deciziilor luate de guvernanți. Elementele-cheie ale analizei p.p. sunt: decizia politică, luată de actorii politici, de a utiliza anumite mijloace pentru a rezolva o problemă. Decantând definiția de mai sus, rezultă o serie de elemente care dau consistență unei p.p. În primul rând, o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
puterii politice. Un s.p. este cu atât mai dezvoltat cu cât reușește să-și îndeplinească mai bine funcțiile sale în cadrul sistemului social global. Dacă rolul s.p. este de legitimare a celor care dețin puterea politică prin asigurarea unui echilibru între guvernanți și guvernați (Almond, Coleman, 1960, p. 7), putem spune că avem de-a face cu un s.p.dezvoltat atunci când clasa politică și exponenții săi reprezintă într-o măsură cât mai mare interesele celor care i-au ales și le-au
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de către membrii acesteia, a unor identități, valori și înțelesuri. În cazul în care se vorbește despre o comunitate a democrațiilor, faptul este posibil prin împărtășirea, de către toți membrii acesteia, a unor convingeri privitoare la drepturile omului, relațiile dintre guvernați și guvernanți etc. Spre deosebire de concepția lui Deutsch, care rămânea cantonată în termeni regionali, perspectiva promovată de Adler și Barnett permite, de exemplu, înțelegerea participării Israelului și Australiei la relațiile internaționale prin prisma integrării acestora în comunitatea de securitate occidentală (Ibidem, p. 33
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și Diogene până la primii creștini sau de la Rousseau până la fenomenele de azi, nu sunt ostile civilizației, ci, dimpotrivă, reacționează contra degradării ei prin barbaria acaparatoare și primatul mijloacelor asupra scopurilor. H) Rousseau nu concepea contractul social ca un acord între guvernanți și guvernați, așa cum afirmă Al. Ivasiuc. Din contră, el spune în mod expres că aceasta nu se poate. (Contr. soc, III. Cap. I.) Guvernanții nu pot exista ca atare în momentul (ipotetic) al încheierii pactului; ei nu există decât a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
acaparatoare și primatul mijloacelor asupra scopurilor. H) Rousseau nu concepea contractul social ca un acord între guvernanți și guvernați, așa cum afirmă Al. Ivasiuc. Din contră, el spune în mod expres că aceasta nu se poate. (Contr. soc, III. Cap. I.) Guvernanții nu pot exista ca atare în momentul (ipotetic) al încheierii pactului; ei nu există decât a posteriori, ca mandatari sau, propriu-zis: „miniștri” (lat.: ministro == a sluji). Dar fiindcă doresc să cunosc obiecțiile teoretice pe care Al. Ivasiuc a anunțat că
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
asemenea „incidente” care-i amână mereu intrarea în temă. Un singur lucru îi recomand în vederea acestor exegeze: să recitească atent Contractul social, căci autorul însuși spune într-un loc: „J’avertis le lecteur que ce chapitre (e tocmai cel despre guvernanți, n.m.) doit être lu posément et que je ne sais pas l’art d’être clair pour qui ne veut pas être attentif”. (ibid.) PUTEREA. ÎNTUNERICULUI Un scriitor care, mulțumită ignoranței altora, reușește să treacă drept intelectual și ale cărui
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dialogului social în țara noastră ar consta în faptul că, deși acesta se poartă doar cu finalitate consultativă, ca în țările membre ale Uniunii Europene, în unele situații se cere părerea partenerilor sociali, dar nu se ține cont de ea, guvernanții continuând procedura de adoptare a unor legi sau măsuri indiferent de verdictul dat de ceilalți actori sociali participanți la dialog. Un dialog social real ar presupune încercarea Guvernului de a convinge actorii sociali înainte de adoptarea respectivelor măsuri. Referitor la existența
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de către partenerii sociali ajung în posesia acestora mult prea târziu și nu mai pot fi nici măcar parcurse, cu atât mai puțin analizate în detaliu), dar și Guvernul (uneori se cere părerea partenerilor sociali, dar nu se ține cont de ea, guvernanții continuând procedura de adoptare a unor legi, indiferent de verdictul dat de ceilalți actori sociali participanți la dialog; se constată o lipsă a implicării dialogului social în realizarea de strategii). O altă serie de obiecții comune celor intervievați privesc dialogul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Uneori, mi se pare că, dacă aș reuși să conving pe toată lumea să spună ’sistematizează’ de fiecare dată când vrea să spună ’eliberează’ și ’mobilizare’ În loc de ’reformă’ sau ’progres’, nu ar mai trebui să scriu cărți Întregi despre interacțiunea dintre guvernanți și țărani În Rusia”. George Yaney, The Urge to Mobilize În volumul din care am citat mai sus, Yaney scria despre Rusia prerevoluționară, dar ar fi putut fi vorba la fel de bine și despre statul bolșevic. Până În 1930, asemănările dintre politica
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și al calității vieții oamenilor. Cu toate acestea și în ciuda oscilațiilor pe care le-a suportat, societatea românească a avut o direcție relativ constantă pe tot parcursul tranziției. Ea a fost continuu definită printr-un acord politic între populație și guvernanți cu privire la cele două puncte-cheie ale tuturor tranzițiilor începute și neterminate în acest timp. Primul punct asupra căruia a existat un consens politic a fost cel referitor la „ieșirea din comunism”. Nici populația și nici politicienii nu mai doreau comunism și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
postcomunism. Modelul global extern s-a fărâmițat acum într-o sumedenie de mici modele sectoriale, unele alternative, referitoare la domenii sau chiar realități punctuale din societățile occidentale. Cu toate acestea, ele reprezintă termenii de referință ai reformelor conduse politic de guvernanții României și au prioritate, cel puțin la nivel politic, față de presiunile induse din interior și de proiectele propuse de grupurile mai mari sau mai mici ale societății românești. Pe de altă parte, cel puțin unele dintre prioritățile acordate unor asemenea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
drept perioade de dominație politică neocomunistă - simple adaptări ale elitelor comuniste la condițiile lumii postcomuniste, prin irosirea „populistă” a resurselor societății - și considerate perioade mai puțin „reformiste” în istoria politică a postcomunismului românesc, indiferent de radicalitatea reformelor reale produse de guvernanți. Avem de a face cu un evident conflict între elite și populație, tradus prin atacul politic, ideologic, tehnic și cultural al elitelor împotriva oricărei distribuiri de resurse către populație. În aceste condiții, nici vorbă de transformarea creșterii prosperității populației într-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în esență, aceeași sursă: banii publici, colectați de la populație. Fiecare elită guvernantă a pompat către propriii membri bani, privilegii și statut social, pe care le-a obținut de fiecare dată pe seama reducerii prosperității populației. Democrația politică permitea populației să schimbe guvernanții la fiecare patru ani - ceea ce populația a făcut cu prilejul fiecărui moment electoral -, dar pentru că nici una dintre elitele în competiție nu propunea un mecanism de redistribuire care să producă prosperitatea populației, aceasta a rămas în afara procesului de dezvoltare, chiar și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a aderării la Uniunea Europeană -, au fost ținta politicilor de credit care au început să fie aplicate de bănci și de alte instituții financiare (instituțiile de leasing, de exemplu) pentru dezvoltarea pieței interne românești. Ceea ce i-a pus în încurcătură pe guvernanți, nevoiți să adopte politici de limitare a importurilor și a deficitului comercial și de susținere a cursului de schimb. După vreo doi ani de dezbateri în contradictoriu și de eforturi ale BNR de a reduce dobânda la creditele private prin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
suplimentar în bătălia politico-economică purtată în jurul privatizării. Într-un studiu care, în 1999, făcea un bilanț al dificultăților care stăteau în calea privatizării fostei economii socialiste și erau responsabile de ritmul lent al privatizării chiar în ciuda voinței politice exprimate de guvernanții aflați atunci la putere - adică partidele istorice -, din cele patru probleme esențiale enumerate, două se refereau la particularitățile politice ale partidelor istorice („Problema restituirii proprietăților de stat originare în naționalizări” și „Problema proprietății asupra pământului”), una se datora istoriei de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fostul CAER și din țările Lumii a Treia și se reorienta către piețele lumii dezvoltate, această dependență a crescut și mai mult. În al treilea rând, capitalul occidental dispunea de o legitimitate superioară în opinia publică și putea legitima superior guvernanții. Ca urmare a ideologiei cotidiene la formarea căreia au contribuit atât de mult intelectualii români, condiția de legitimitate a capitalului diferenția radical între capitalul autohton și cel străin, mai ales cel occidental. Căci în vreme ce capitaliștii români erau considerați din capul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
multe altele, cel al întreprinderii „Semănătoarea”, producătoare de utilaj agricol, pe care intenționa să o cumpere FIAT, prin intermediul subsidiarei sale olandeze. Managementul și muncitorii s-au opus activ privatizării și au avut loc manifestații de stradă, greve și negocieri cu guvernanții vremii. Ilustrat de numeroasele burse de studii occidentale oferite elitelor românești după prăbușirea comunismului. La rândul lor, privilegiile pot fi transformate cu relativă ușurință în venituri sau pot legitima venituri superioare. Nu există nici o metodă de a calcula această valoare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pune pe seama «democrației», si evocă un sondaj de opinie care constatase că germanii din Est apreciază În noul lor stat mai mult posibilitatea de a călători decât drepturile sau sistemul politic. Crede că evocarea trecutului este un mijloc utilizat de guvernanții Germaniei de azi pentru a-i ține cetățeni din scurt și a-i Împiedica să protesteze. Când i se replică că această politică face servicii PDS, asigurându-i o anumita popularitate În Est, ca apărător al drepturilor cetățenilor din «zona
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cum sub guvernarea dlui Ion Iliescu nici un fir de păr nu s-a clintit din frizura foștilor torționari, de parcă un acord secret ar fi stat la temelia a ceea ce s-a numit ulterior Revoluția din '89. Nesupărați cu nimic, nesancționați, guvernanții neocomuniști trecuți în opoziție și-au revenit din derută, și-au strâns rândurile, au trecut la contraatac. Lamentațiile președintelui țării, amestecate cu clipe de euforie, când părea că, iată, se întreprinde ceva concentrat, sistematic împotriva corupției, trecerea sarcinii pe umerii
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
agățat cu capul în jos deasupra ligheanului cu mangal fumegând stăruie în genele noastre. A fi introdus o fiscalitate de tip occidental într-o comunitate cu stricte venituri de subsistență este darul pe care-l va lăsa actuala putere noilor guvernanți de la finele anului 2000. Dacă aceștia își vor alătura vreunul din partidele actualei Coaliții, se va interpreta ca un meritat gest de recunoștință. Ironia soartei ar opera atunci ca dl Iliescu să fi fost nu numai începătorul, ci și terminatorul
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
ajuns atât de departe, Încă se desfășoară tratative. Probabil că este vorba doar de o reglementare provizorie a situației și Încheierea unui acord definitiv pentru Împrumut s-a amânat pentru mai târziu. Așa cum trag concluzia din declarațiile colegului meu german, guvernanții de la Berlin contează pe faptul că serviciul pe care Îl fac acum guvernului român va putea fi fructificat În anumite privințe. Se pare că de pe acum s-a Început ca anumite pretenții, care mai Înainte nu s-ar fi putut
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
16/28 iunie, negociat de Al. I. Cuza, unde se preconiza că „Principatele Unite pot În viitor a modifica și a schimba legile care privesc administrațiunea lor din lăuntru cu concursul legal al tuturor puterilor stabilite și fără nici o intervenție”, guvernanții statului român au trecut la elaborarea unui proiect de constituție ce trebuia finalizat Înainte ca domnitorul străin să fie adus. Proiectul de constituție, Întocmit de Consiliul de Stat și având ca model actele constituționale românești anterioare și mai puțin constituția
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
mondializarea crește și capitalizarea este centralizată, pregătind calea pentru o nouă expansiune. În plus, stagnarea producției în „centru” diminuează condițiile favorabile de care s-au bucurat altădată muncitorii din „metropolă”. Cum șomajul crește și veniturile scad, izbucnește conflictul de clasă. Guvernanții încearcă să-l reprime și adesea își pierd poziția. (Ă) Eventual, sunt făcute concesii muncitorilor sub forma unei redistribuiri economice. Aceasta sporește din nou cererea de consum, conducând la o nouă creștere economică. (Randall, 1988, p. 97) De prisos să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de sărăcie și creștere a inegalităților între și în interiorul economiilor naționale. Posibilitatea producerii unor sechele sociale ireversibile a fost recunoscută chiar și în rapoartele organizațiilor internaționale promotoare ale politicii de liberalizare. Din acest motiv, crede Townsend (2002), este important ca guvernanții să acorde atenție nu doar celor afectați de sărăcie severă, ci întregului segment al săracilor relativi, care probabil că nu se vor putea redresa prin propriile forțe în urma trecerii prin perioadele de criză economică. Tentația împrumuturilor la care țările mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
putea afecta ireversibil un segment tot mai larg de indivizi, împiedicând, astfel, participarea lor la procesul productiv, ceea ce, în timp, ar fi putut conduce la producerea unor conflicte sociale și nesusținere politică (în pofida extiderii libertăților în acest plan), a determinat guvernanții să includă aceste aspecte pe agendele de lucru și a dus la dezvoltarea statelor bunăstării. În felul acesta, a fost vizat segmentul celor ce, din diferite motive, nu puteau avea acces la o sursă de venit care să le asigure
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]