60,329 matches
-
cărți de peste 200 pagini, unori și peste 400, într-un an. E o muncă sisifică, o grabă justificată fără dor și poate, de a dărui lumii tot ce a adunat în ani mulți de trudă prin biblioteci, ori aplecat deasupra hârtiei, a tastaturii calculatorului. Autor a zeci de cărți, a publicat în zeci de reviste, au scris despre cărțile domniei sale alte zeci de scriitori și critici literari, s-au scris și cărți despre NIO! Este un scriitor ce a umplut rafturi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
cărți de peste 200 pagini, unori și peste 400, într-un an. E o muncă sisifică, o grabă justificată fără dor și poate, de a dărui lumii tot ce a adunat în ani mulți de trudă prin biblioteci, ori aplecat deasupra hârtiei, a tastaturii calculatorului.Autor a zeci de cărți, a publicat în zeci de reviste, au scris despre cărțile domniei sale alte zeci de scriitori și critici literari, s-au scris și cărți despre NIO! Este un scriitor ce a umplut rafturi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
popor are renume de-și respectă înțelepții Ce contează viitorul când și-au renegat străbunii Și-n prezent ție-ți dictează veneticii și nebunii Nu le pasă dacă țara a ajuns o colonie Pentru ei “patria-mamă” e o vorbă pe hârtie S-au împăunat cu titluri, fac avere prin trădare Viitorul le rezervă ani în ocnele de sare Cei ajunși la cârma țării nu mai vor democrație Oare cum de îi mai rabdă frații ajunși în sclavie? Alungați ca să trudească într-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
în nume propriu. Cei de astăzi nu mai sunt în număr de câteva sute, ca odinioară, dar punând laolaltă soți, soții și copii, ajung la câteva zeci. Noi petrecem două zile în Sufrageria mare, punând daruri în pungi, împachetând cu hârtie frumoasă și funde cadourile mai importante, distribuind cărți ilustrate semnate de mână și adăugând în pachete bomboane de pom, laolaltă cu mici ciocolate, portocale și biscuiți. Nu numai copiii apreciază pungile cu surprize de Crăciun, ci și adulții, chiar (sau
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1435 din 05 decembrie 2014. Străina din mine nu vrea să spună de unde mă știe, dar, uneori, îmi lunecă prin suflet cu pași foșnitori ca un grafit ascuțit pe luciul unei coli de hârtie. Tăcută ca umbra, de parcă ascunde o vină în fiecare noapte o aud cum suspină; întotdeauna se trezește în zori, scutură cerul de nori și zâmbește nefiresc de senină. Străina din mine nu vrea să spună de unde mă știe, dar cunoaște
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
împărțit același colț de cer pe vremea când avut-am aripi de vultur, ... Citește mai mult Străina din minenu vrea să spună de unde mă știe,dar, uneori, îmi lunecă prin sufletcu pași foșnitori ca un grafit ascuțitpe luciul unei colide hârtie.Tăcută ca umbra,de parcă ascunde o vinăîn fiecare noapte o aud cum suspină;întotdeauna se trezește în zori,scutură cerul de nori și zâmbește nefiresc de senină.Străina din minenu vrea să spună de unde mă știe,dar cunoaște bine arta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
este tot mai răspândită în lume și purtată cu dragoste de către emigranți, răspândită prin viu grai, precum si printr-un mare număr de scrieri, la care și-a dat „osteneala" și internetul. Un merit deosebit îl au revistele pe suport de hârtie, dar și prin internet, așa cum este și revista „Obsevatorul" din Toronto, care se bucură de un binemeritat prestigiu. Aceste publicații, din țară și din întreaga lume, au meritul deosebit de a fi adunat în același cadru scriitorii de pretutindeni și au
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
să pomenesc umorul de situație, pentru că, filmul fiind minimalist, ar fi mai corect să menționez existența unor umori infinitezimale - da, la termenul lui Alexander Pope mă raportez - de mini-situații. O ilustrare a acestei ipoteze constă în cele două bărci de hîrtie ale lui Pișcoci. Există un calcul care zice că, defalcînd comunicarea, 55% e non-verbală, 38% este para-verbală și 7% se face prin intermediul cuvintelor. Mi-e greu să gîndesc o compoziție similară, pe procente, a umorului din A fost sau n-
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]
-
și crescuți cu stigmatul de-a avea doar îndatoriri, nu și drepturi, față de stat, iar pe de alta, o adunătură de nesimțiți care nu mișcă un deget la locul de muncă dacă nu aud foșnetul mătăsos al bancnotei furișate pe sub hârtia pe care-o are de completat. Ce mă revoltă e strategia adoptată în ultimii ani de mai-marii Poliției și Serviciilor secrete: nesimțirea de a face spectacole pe scenarii precare, când marile teme (a se citit: marii hoți) rămân la adăpost
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
sper ca Dumnezeu să mă ajute s-o fac mai curând decât ne lasă condițiile actuale să întrevedem. Ce proiecte editoriale mai aveți la Scrisul Românesc? Îmi dau seama cât de greu este să editezi ceva, cu această scumpete a hârtiei. Cărțile, în orice caz, mi se par foarte ieftine, în ciuda condițiilor tipografice destul de slabe. Dar, oricum, este o activitate intelectuală și de cultură care îți face cinste și sunt convins că mulți încearcă în țară această luptă pentru lumină și
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
Acolo, timpul era dușmanul meu de moarte, el se dilata și se restrângea după niște legi necunoscute, dar totdeauna antiumane și trebuia să-mi fac un program care să mă scoată de sub teroarea lui. Nu aveam cărți, nici creion, nici hârtie, aveam numai mintea, care devenea tot mai mult o coală albă și memoria, care, adeseori, era atroce. Mă apăram împotriva acestor vrăjmași necruțători dinlăuntru și din afară prin amintiri plăcute. Tu erai una din ele. De aceea, și cartea și
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
unul singur, cu titlu și subtitlu; după cum e la fel de comic că autorul unei teze de master despre proza lui Tudor Arghezi afirmă, fără a clipi, că "metafora și parabola sunt arme extrem de rudimentare". Efortul vizibil al celui care pune pe hârtie asemenea enormități este să deplaseze, mereu, centrii și logica discuției și să transfere, așa-zicând, responsabilitățile. Mai toți scriitorii afirmați înainte de 1989, dimpreună cu criticii lor, au un fel de vinovăție abstractă, adusă la concret prin neputința sau neplăcerea lui
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
mai întâi: să prețuiesc singurătatea culturală - pe care aici o am din plin -, sau să disprețuiesc amalgamul, pestrițul, sordidul, vanitățile, impostura sufocante? Să deplâng absența unei biblioteci serioase, a unor reviste și edituri de prestigiu, a unor dezbateri fără intermediarul hârtiei, sau să mă fericesc că am aici anonimatul la care visam din copilărie?". De fapt, ambele ipostaze sunt nesatisfăcătoare, întrucât singurătatea în cauză nu e sieși suficientă ci un rezervor de mari ambiții, fragilizând ființa, făcând-o mai vulnerabilă în fața
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
Europă, până în îndepărtata Norvegie. Fumători care pierduseră accesul la și mai popularele Plugare sau Naționale au rămas credincioși Carpatelor pentru restul vieții lor. în chioșcuri se vindeau în loturi de câte cinci bucăți, prinse, de către chioșcar, într-o bandă de hârtie. S-a terminat, de asemenea, cu nobilele "Mihai" și "România". Peste decenii, scotocind prin casa memorială Cezar Petrescu, din Bușteni, am descoperit, cu emoție, o cutie de "România". Era, firește, goală. Și mi-am reamintit spaima cu care romancierul îl
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
mai știam Așa cum nu mai știam Nici clipa cand Începuse Să alunece În realitate. Rătăcesc dar prin lumea oglinzilor căutand ieșirea În spirala amintirilor. Doar ruga, Stă la graniță Zidind speranța Ultima din Cutia Pandorei. Scoateți o foaie albă de hârtie! Astăzi dăm extemporal Cu tema: „Cine știe De unde vine vara Și Încotro se duce...” (sau unde e a anotimpurilor răscruce...) Unii zic că vara vine din adânc de suflet de copii Ce visează la flori, fluturi, Soare, iarbă verde și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
un prieten al meu, deși era un lucru adevărat, dar mi s-a părut că totuși sună a turnătorie, am zis s-o facă alții. Acele documente care arătau cum se plimbau ei pe ambasade și semnau tot felul de hârtii, Dinescu cu socrii, cu Pleșu, cu alții [...], arată că erau manipulați și folosiți de puteri străine de România ca să nu spun altfel și că au rămas În continuare cu aceste contacte. Este evident aici, și ca să rămân la nivelul constatărilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ăsta să fie și ei vinovați că au schingiuit și terorizat colegi de ai lor de temniță, o formă clară, la fel putem considera și aceste vinovății. Când știe toată lumea că erai zvârlit afară din sistem dacă nu semnai acea hârtie de angajament ca universitar, mă refer la cazul Monei Muscă, toți știm acest lucru, și toți o practică și la ora actuală din Franța până În America, fiți siguri, toate serviciile secrete din lume Își folosesc cetățenii pentru a-și apăra
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de Sus!” [Arcașul este una dintre revistele fondate de Vasile Tarateanu] La Început a fost Cuvântul, așa ar trebui, poate, să Înceapă orice istorisire despre cuvinte și purtătorii lor. Când relatarea se referă la oamenii care le-au „țintuit” pe hârtie, din dorința de a nu li se șterge visele, simțirile și vrerile, adică la scriitori, Întrebarea firească este: și care ar fi vorbele potrivite să o descrie? Încrederea este cuvântul cheie al ultimei Adunări Generale a Asociației Canadiene a Scriitorilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și admiratori, care găseau Întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucura și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestală a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurândă ne-a scris : « Vă rog să faceți tot posibilul ca statuia lui Eminescu de la Montreal să fie Înălțată pe un soclu, așa cum am conceput-o ». Această dorință sfântă a Maestrului trebuie să fie Îndeplinită, și fac
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
clopotele acestui oraș? În febra ideilor, am schițat un sistem de control al loviturilor de clopot și un altul al combinațiilor dintre diferite sonorități. Ba chiar am început să mă gândesc și la o modalitate de a nota totul pe hârtie, în loc de sunete notând acțiunea realizată (în sens de performance). Nu știam cum se trag clopotele: există clopotari (văzusem la Hallmark un film polițist cu o întrecere între clopotari, dar asta se întâmpla în Anglia) sau e vreun mecanism care declanșează
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
și lung discurs. Abulia personajului (tânărul din Lipova părăsit de iubita plecată la mai bine, în Austria, împreună cu un perfid proprietar de Mercedes) și "lenea" creativă a poetului ajung să facă una. Identitățile lor tind să se confunde, lumea de hârtie fiind inundată de o apatie fără leac. Și fără V. Leac, amicul arădean, membru al grupării Celebrul animal. Nici reperele locale, regionale (malul Mureșului și cel al Someșului, centrul Lipovei și Mănăstirea de la Nicula, Aradul din apropiere și Timișoara până la
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
viața se mortifică fără a-și înceta cursul înfiorător: "pentru noi nu înseamnă ce-nseamnă pentru voi sonerie/ pentru noi sonerie înseamnă poliție/ un grup de brute care năvălesc (de-obicei noaptea)/ peste viața și coșmarele tale/ îți răstoarnă mațele, hârtiile și casa pe dos,/ sparg, te-njură, distrug, te pocnesc unde le vine,/ scuipă, te jefuie, îți pun ochelarii negri și te duc/ te duc (moartea nu pleacă niciodată cu mâna goală)/ pe tine și-i duc uneori cu tine
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
mă frânge în două. Devin butuc lovit de secure, eu, care odinioară eram securea... O, ființă umană grotescă, care-și vede în dreapta gândurile și în stânga obstacolele, ce poate, ce intenționează, nimic. Aproape nimic. Astăzi, locuința mea este aici, în această hârtie pe care aștern focuri stinse și jăratec rece. Ea va fi adevăratul meu mormânt, căci polițaii îmi sustrag în mod regulat caietele, oricâtă grijă aș avea să le ascund. Justine și Juliette continuă să se tipărească la Paris, știu bine
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
Mi-e teamă că îmi voi pierde mințile dacă nu o fac. Degeaba încerc să mă agăț de îndatoririle mele, care sunt numeroase, mă simt incapabil să-mi apăr spiritul de seducțiile și abisurile care îl amenință. Nu am sustras hârtia pe care scriu din stocul de registre ce-mi servesc pentru calcule. Am mers să o cumpăr pe insula mea, la Groix. Este un carnet de pescar. L-am văzut pe tatăl meu însemnându-și capturile într-un carnet asemănător
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
că scrie lucrări abjecte, după cum v-am zis, dar inundă planeta întreagă cu pamflete, petiții, scrisori, proteste, adrese, rectificări, articole, ba chiar și tragedii. Scrie și versuri. Asta-i tot ce știu. Va trebui deci fie să nu-i dăm hârtie, fie să ne limităm la a-i intercepta scrierile scandaloase. Depinde de felul în care se comportă. Nu e tânăr: tocmai a împlinit șaizeci și trei de ani.Vârsta ar putea să-l mai calmeze. Toanele ne părăsesc, mai devreme
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]