1,982 matches
-
cauză a unui comportament ce ține de hărțuirea sau de hărțuirea sexuală a acesteia. 11. La alineatul (2) al articolului 10, partea introductivă va avea următorul cuprins: (2) Constituie discriminare după criteriul de sex orice comportament definit drept hărțuire sau hărțuire sexuală, având ca scop. 12. Articolul 11 va avea următorul cuprins: Art. 11 Pentru prevenirea și eliminarea oricăror comportamente, definite drept discriminare după criteriul de sex, angajatorul are următoarele obligații: a) să prevadă în regulamentele de ordine interioară ale unităților
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
personală a altor angajați prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin acțiuni de discriminare, definite la art. 4 lit. a)-c) și la art. 10; b) să asigure informarea tuturor angajaților cu privire la interzicerea hărțuirii și a hărțuirii sexuale la locul de muncă, inclusiv prin afișarea în locuri vizibile a prevederilor regulamentare de ordine interioară pentru prevenirea oricărui act de discriminare după criteriul de sex; c) să informeze imediat după ce a fost sesizat autoritățile publice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
angajați prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin acțiuni de discriminare, definite la art. 4 lit. a)-c) și la art. 10; b) să asigure informarea tuturor angajaților cu privire la interzicerea hărțuirii și a hărțuirii sexuale la locul de muncă, inclusiv prin afișarea în locuri vizibile a prevederilor regulamentare de ordine interioară pentru prevenirea oricărui act de discriminare după criteriul de sex; c) să informeze imediat după ce a fost sesizat autoritățile publice abilitate cu aplicarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sau practici, în aparență neutre, care, prin efectele pe care le generează, afectează persoanele de un anumit sex, exceptând situația în care aplicarea acestor prevederi, criterii sau practici poate fi justificată prin factori obiectivi, fără legătură cu sexul; c) prin hărțuire sexuală se înțelege orice formă de comportament în legătură cu sexul, despre care cel care se face vinovat știe că afectează demnitatea persoanelor, dacă acest comportament este refuzat și reprezintă motivația pentru o decizie care afectează acele persoane; d) prin măsuri stimulative
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
graviditate. (3) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) acele locuri de muncă interzise femeilor gravide și/sau care alăptează, datorită naturii ori condițiilor particulare de prestare a muncii. Art. 10 (1) Este considerată discriminare după criteriul de sex și hărțuirea sexuală a unei persoane de către o altă persoană la locul de muncă sau în alt loc în care aceasta își desfășoară activitatea. (2) Constituie discriminare după criteriul de sex orice comportament definit drept hărțuire sexuală, având ca scop: a) de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
discriminare după criteriul de sex și hărțuirea sexuală a unei persoane de către o altă persoană la locul de muncă sau în alt loc în care aceasta își desfășoară activitatea. (2) Constituie discriminare după criteriul de sex orice comportament definit drept hărțuire sexuală, având ca scop: a) de a crea la locul de muncă o atmosferă de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectată; b) de a influența negativ situația persoanei angajate în ceea ce privește promovarea profesională, remunerația sau veniturile de orice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
promovarea profesională, remunerația sau veniturile de orice natură ori accesul la formarea și perfecționarea profesională, în cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament nedorit, ce ține de viața sexuală. Art. 11 Pentru prevenirea și eliminarea oricăror comportamente, definite drept hărțuire sexuală la art. 4 lit. c) și la art. 10, angajatorul are următoarele obligații: a) să prevadă în regulamentele de ordine interioară ale unităților sancțiuni disciplinare, în condițiile prevăzute de lege, pentru angajații care încalcă demnitatea personală a altor angajați
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
unităților sancțiuni disciplinare, în condițiile prevăzute de lege, pentru angajații care încalcă demnitatea personală a altor angajați, comițând acțiuni de discriminare definite la art. 4 lit. a) c) și la art. 10; b) să asigure informarea tuturor angajaților cu privire la interzicerea hărțuirii sexuale la locul de muncă, inclusiv prin afișarea în locuri vizibile a prevederilor regulamentare de ordine interioară pentru prevenirea oricărui act de hărțuire sexuală; c) să aplice imediat după sesizare sancțiunile disciplinare împotriva oricărei manifestări de hărțuire sexuală la locul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
art. 4 lit. a) c) și la art. 10; b) să asigure informarea tuturor angajaților cu privire la interzicerea hărțuirii sexuale la locul de muncă, inclusiv prin afișarea în locuri vizibile a prevederilor regulamentare de ordine interioară pentru prevenirea oricărui act de hărțuire sexuală; c) să aplice imediat după sesizare sancțiunile disciplinare împotriva oricărei manifestări de hărțuire sexuală la locul de muncă, stabilite conform lit. a). Art. 12 Constituie discriminare și este interzisă modificarea unilaterală de către angajator a relațiilor sau a condițiilor de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
angajaților cu privire la interzicerea hărțuirii sexuale la locul de muncă, inclusiv prin afișarea în locuri vizibile a prevederilor regulamentare de ordine interioară pentru prevenirea oricărui act de hărțuire sexuală; c) să aplice imediat după sesizare sancțiunile disciplinare împotriva oricărei manifestări de hărțuire sexuală la locul de muncă, stabilite conform lit. a). Art. 12 Constituie discriminare și este interzisă modificarea unilaterală de către angajator a relațiilor sau a condițiilor de muncă, inclusiv concedierea persoanei angajate care a înaintat o sesizare ori o reclamație la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
forme. Spre exemplu, el poate fi un spot video prezentând un accident de muncă, pentru a reflecta atitudinea participanților față de risc și măsurile de protecție; o istorioară scurtă despre o relație romantică la locul de muncă, pentru a accede problematica hărțuirii sexuale; un concept important; un eveniment întâlnit frecvent la locul de muncă etc. Toate informațiile obținute pe parcursul desfășurării focus-grupului sunt înregistrate video sau audio pentru a fi apoi prelucrate și analizate prin diverse metode calitative, cele mai întâlnite fiind analiza
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Sumar STUDII ȘI CERCETĂRI Manuela Ciucurel Antrenarea competențelor psihologice și sociale ale managerilor........................... Mădălina Matei Relația personalitate - leadership - dominanță cerebrală în organizația militară....... Adrian Brate Orientări actuale în studiul stresului ocupațional și perspective ale dezvoltării sănătății în muncă.................................. Adina Dinu Hărțuirea psihologică: dimanică, efecte și strategii de contracarare......................... Nicoleta Călin Influența politicilor de personal asupra indicelui de conflict și stilurilor de abordare a situațiilor conflictuale de la locul de muncă.......................................................... Cristina Leovaridis Dialogul social - fundament al colaborării dintre sindicate și patronat..................... METODOLOGIE
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
tranziției, Editura INI, București. Pitariu, H. (2000), Managementul resurselor umane. Evaluarea performanțelor profesionale, Editura All Beck, București. Pitariu, H. (1994), „Stresul ocupațional la ingineri: o realitate contemporană”, în Psihologia, nr. 1, Societatea Știință și Tehnică S.A., pp. 2-4. Adina Dinu∗ Hărțuirea psihologică: dinamică, efecte și strategii de contracarare Abstract This paper looks into a few details of mobbing, a severe form of aggression in the workplace. First, the paper brings together the scientific and the human resources management perspectives and introduces
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
În primul rând, el a apărut ca urmare a interesului deosebit generat de o temă din ce în ce mai des și mai serios tratată de literatura de psihologie organizațională și semnalată de practicienii din domeniul resurselor umane: mobbing-ul, care poate fi tradus ca hărțuire sau violență psihologică. Există din ce în ce mai multe semnale, atât din mediul academic cât și din zona managementului resurselor umane, că hărțuirea psihologică este un fenomen real, relativ frecvent, care poate avea numeroase implicații negative atât la nivelul angajatului, cât și la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
tratată de literatura de psihologie organizațională și semnalată de practicienii din domeniul resurselor umane: mobbing-ul, care poate fi tradus ca hărțuire sau violență psihologică. Există din ce în ce mai multe semnale, atât din mediul academic cât și din zona managementului resurselor umane, că hărțuirea psihologică este un fenomen real, relativ frecvent, care poate avea numeroase implicații negative atât la nivelul angajatului, cât și la cel al organizațiilor. O dată delimitat și analizat teoretic, companiile au asimilat conceptul cu destulă ușurință. În SUA, mobbing-ul deține astăzi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
analizat teoretic, companiile au asimilat conceptul cu destulă ușurință. În SUA, mobbing-ul deține astăzi statutul de fenomen ce aparține sferei de medicina și protecția muncii, terenul fiind anterior pregătit de sesizarea și recunoașterea altor fenomene de gen, precum discriminarea și hărțuirea sexuală sau rasială, care sunt astăzi unanim recunoscute și condamnate și care au dărâmat barierele agresiunii subtile, ale stigmatului victimelor, și au crescut credibilitatea dovezilor subiective. Un al doilea factor care a determinat scrierea acestui articol a constat în oportunitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
personală faptul că astfel de atitudine și deschidere sunt în măsură să promoveze în România un management performant al resurselor umane, autentic centrat pe valoarea umană, receptiv la nou și dispus să privească dincolo de limitele inerente ale activităților curente. 2. Hărțuirea psihologică 2.1. Mobbing și Bullying. Analiză terminologică Introducerea termenului mobbing în vocabularul științific este meritul etologului Konrad Lorentz, care l-a folosit pentru prima oară în descrierea comportamentului animal pentru a desemna atacul unui grup de animale mai mici
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
neajutorată în raport cu persoanele care o hărțuiesc. Același autor face o distincție între bullying-ul direct, care presupune atacuri deschise la adresa victimei, și bullying-ul indirect, indus de izolarea socială, excluderea din grup etc., o formă mai subtilă și mai greu observabilă de hărțuire, dar nu mai puțin gravă sau frecventă. Piatra de temelie în studiul hărțuirii psihologice este însă pusă de Heinz Leymann, care remarca la începutul anilor ’80 un comportament similar între adulți la locul de muncă. Observațiile lui au fost generate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
direct, care presupune atacuri deschise la adresa victimei, și bullying-ul indirect, indus de izolarea socială, excluderea din grup etc., o formă mai subtilă și mai greu observabilă de hărțuire, dar nu mai puțin gravă sau frecventă. Piatra de temelie în studiul hărțuirii psihologice este însă pusă de Heinz Leymann, care remarca la începutul anilor ’80 un comportament similar între adulți la locul de muncă. Observațiile lui au fost generate de munca de clinician pe care a desfășurat-o cu pacienți grav afectați
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
bullying-ului direct, strâns legat de violența fizică. În prezent, majoritatea cercetătorilor europeni și americani folosesc termenul de mobbing, pe când cei englezi preferă termenul de bullying. Literatura mai face referire la acest fenomen și prin termenii de abuz emoțional, violență psihologică, hărțuire morală, psihoteroare, teroare psihologică, victimizare ș.a. Indiferent însă de formulare, hărțuirea psihologică devine tot mai puternic conștientizată și se iau măsuri din ce în ce mai severe pe direcția prevenirii și diminuării efectelor sale. 2.2. Definire După Hadjifotiou (1983, apud Einarsen, 1999, pag
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
europeni și americani folosesc termenul de mobbing, pe când cei englezi preferă termenul de bullying. Literatura mai face referire la acest fenomen și prin termenii de abuz emoțional, violență psihologică, hărțuire morală, psihoteroare, teroare psihologică, victimizare ș.a. Indiferent însă de formulare, hărțuirea psihologică devine tot mai puternic conștientizată și se iau măsuri din ce în ce mai severe pe direcția prevenirii și diminuării efectelor sale. 2.2. Definire După Hadjifotiou (1983, apud Einarsen, 1999, pag. 2), mobbing-ul descrie toate acele acțiuni repetate și comportamente orientate asupra
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
un grup de angajați. Astfel de atacuri negative repetate adresate performanței profesionale și nivelului personal sunt de obicei imprevizibile, iraționale și nejustificate. Mobbing-ul, în schimb, este privit ca o formă distinctă de violență colectivă sistematică, orientată împotriva unui angajat supus hărțuirii psihologice, de exemplu prin exprimarea continuă a unor remarci critice negative, izolare, lansarea zvonurilor sau ridiculizarea persoanei. Prin urmare, putem delimita mobbing-ul de alte fenomene înrudite prin prisma câtorva caracteristici indicate de majoritatea cercetărilor efectuate până în prezent: caracterul repetitiv: acțiunile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cauzeze pierderi sau dificultăți victimei; dezechilibrul relației de putere și imposibilitatea de a se apăra a victimei. 2.3. Manifestări Heinz Leymann a operaționalizat conceptul de mobbing și a distins 45 de comportamente tipice, grupate pe cinci dimensiuni: activități de hărțuire cu scopul reducerii posibilităților victimei de a comunica în mod adecvat cu ceilalți, inclusiv cu agresorul; activități de hărțuire pentru ca victima să nu aibă posibilitatea de a menține contactele sociale; activități de hărțuire menite să discrediteze victima și să o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Manifestări Heinz Leymann a operaționalizat conceptul de mobbing și a distins 45 de comportamente tipice, grupate pe cinci dimensiuni: activități de hărțuire cu scopul reducerii posibilităților victimei de a comunica în mod adecvat cu ceilalți, inclusiv cu agresorul; activități de hărțuire pentru ca victima să nu aibă posibilitatea de a menține contactele sociale; activități de hărțuire menite să discrediteze victima și să o împiedice să-și păstreze reputația personală și profesională; activități de hărțuire dirijate spre reducerea ocupațiilor victimei și a potențialului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
tipice, grupate pe cinci dimensiuni: activități de hărțuire cu scopul reducerii posibilităților victimei de a comunica în mod adecvat cu ceilalți, inclusiv cu agresorul; activități de hărțuire pentru ca victima să nu aibă posibilitatea de a menține contactele sociale; activități de hărțuire menite să discrediteze victima și să o împiedice să-și păstreze reputația personală și profesională; activități de hărțuire dirijate spre reducerea ocupațiilor victimei și a potențialului de angajare prin discreditarea profesională; activități de hărțuire care afectează sănătatea fizică și psihică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]