2,077 matches
-
Haiducii este un film românesc din 1966, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu, Nicolae Mihail și Mihai Opriș. El este primul film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Ion Besoiu, Marga Barbu, Amza
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
interpretate de actorii Ion Besoiu, Marga Barbu, Amza Pellea, Toma Caragiu, Jean Constantin, Fory Etterle și Ion Finteșteanu. Acțiunea filmului se petrece în secolul al XVIII-lea, în Muntenia din plină epocă fanariotă. Amza (Ion Besoiu), căpitanul unei cete de haiduci, este trădat de fratele său de cruce, Sârbu (Amza Pellea), și ajunge la ocnă. Ros de ambiții și însetat de avere, Sârbu intră în slujba domnitorului fanariot și devine căpitan de arnăuți. El se însoară cu fiica vel-vistiernicului Dudescu, pe
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
lor după o înavuțire grabnică, fanarioții supuneau țara unor biruri istovitoare. În acele vremuri grele, din rîndul poporului umilit și apăsat, se ridicau ca răzbunători ai nedreptății haiducii.”". În Epoca fanariotă (1716-1821), Amza (Ion Besoiu) este căpitanul unei cete de haiduci din Muntenia, care pradă și dau foc la conacele boierești. După jefuirea unei case boierești, Amza sosește într-o seară cu camarazii săi la hanul Aniței (Marga Barbu). În dimineața următoare, ca urmare a trădării lui Sârbu (Amza Pellea), fratele
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
conacele boierești. După jefuirea unei case boierești, Amza sosește într-o seară cu camarazii săi la hanul Aniței (Marga Barbu). În dimineața următoare, ca urmare a trădării lui Sârbu (Amza Pellea), fratele de cruce al lui Amza, o parte din haiduci sunt prinși de poteră, iar o altă parte sunt uciși. Motivul trădării îl constituia faptul că Sârbu o dorea pe Anița, iubita lui Amza. Amza este plimbat în lanțuri prin București, biciuit și marcat cu fierul roșu, fiind condamnat la
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
cere urgentarea colectării taxelor. Între timp, Anița vânduse hanul și cumpărare o cafenea la București. Sârbu pierduse zestrea soției sale lajocurile de cărți șiavea datorii mari. Anița achiziționează datoriile lui Sârbu, dorind să se răzbune pe el atât pentru vinderea haiducilor, cât și pentru faptul că a profitat de ea; ea speră ca Sârbu să fie ruinat și să ajungă la temnița datornicilor. Căpitanul de arnăuți cunoaște faptul că vel-vistiernicul Dudescu, socrul său, l-a împrumutat cu 1 milion de galbeni
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Giugaru) și le dă Răspopitului (Toma Caragiu). Îmbătându-l pe părintele Ghedeon, Răspopitul pătrunde ca preot în ocnă, unde ține slujba de Înviere. El îi strecoară lui Amza planurile ocnei pentru ca acesta din urmă să evadeze. Astfel, fostul căpitan de haiduci ajunge cu o frânghie la o grotă pe care o străbate târâș și se aruncă într-un râu subteran care-l scoate la lumină. Aflat în libertate, Amza și Răspopitul încep să-și strângă vechea ceată de haiduci. Sârbu este
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
căpitan de haiduci ajunge cu o frânghie la o grotă pe care o străbate târâș și se aruncă într-un râu subteran care-l scoate la lumină. Aflat în libertate, Amza și Răspopitul încep să-și strângă vechea ceată de haiduci. Sârbu este trimis de Vodă să strângă birurile și face exces de zel, sărăcind populația. El îl șantajează pe socrul său, iar acesta din urmă îi cedează moșiile. Amza și ceata sa îi atacă pe arnăuți pentru a pune mâna
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
mortului actele de proprietate date lui Sârbu de tatăl ei. Scenariul filmului a fost scris de Eugen Barbu, Nicolae Mihail și Mihai Opriș. Contractul pentru scenariu a fost încheiat la 15 octombrie 1962, filmul urmând să poarte inițial titlul „Amza haiducul”. Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă a aprobat scenariul în 1963. "Haiducii" a reprezentat filmul de debut al regizorului Dinu Cocea în lungmetrajul de ficțiune. Filmul a intrat în faza de producție la 1 decembrie 1964. Filmările au avut
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
le-au gătit actorilor și personalului tehnic, cu aprobarea Patriarhiei Române). Regizorul a afirmat că toți caii de care dispunea Studioul Cinematografic București fuseseră repartizați lui Sergiu Nicolaescu pentru a fi folosiți în coproducția româno-franceză "Dacii" (1967). Caii din filmul "Haiducii" au fost obținuți cu sprijinul șefului Securității din regiunea Ploiești. Acestuia îi plăcea să bea, iar regizorul l-a îmbătat și a obținut acordul lui pentru a folosi timp de câteva zile caii de care dispuneau organele de securitate din
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Regizor secund a fost Ion Năstase, iar operator filmări combinate ing. Alexandru Popescu, fratele regizorului Ion Popescu-Gopo. Muzica a fost interpretată de Orchestra Simfonică a Cinematografiei dirijată de Paul Popescu. Înregistrarea muzicii a fost efectuată de ing. Valentin Bude. Rolul haiducului Amza trebuia să fie interpretat inițial de Emanoil Petruț, dar acesta a suferit un accident de călărie la filmări. Se filma la Mănăstirea Suzana și Petruț s-a dus la restaurant. După ce s-a întors, a vrut să încalece pe
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Piciorul actorului a rămas prins în scara calului, iar Petruț a căzut și s-a lovit grav la cap. Regizortul a fost nevoit să-l înlocuiască cu Ion Besoiu, deși nu-l considera pe acesta din urmă potrivit pentru rolul haiducului Amza. "„Eu aveam nevoie de o figură mai necioplită, mai din popor”", a afirmat Dinu Cocea. Actorul Jean Constantin făcea pe atunci doar figurație la Teatrul Fantasio din Constanța. Dându-și seama de potențialul comic al actorului, Dinu Cocea a
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
dar Franco-London Film a comunicat părții române după 12 ani că filmul nu se vânduse nicăieri. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
balansul de la început al cuștii cu Amza în borta Ocnei și legănatul în ștreang al lui Sârbu din final. Succes de public marcat de aproape nouă milioane de solicitări la casele de bilete.”" Analizând acest film, Andrei Gorzo a catalogat "Haiducii" drept un film cu multiple calități, însumate astfel: "„«Haiducii» are sânge în vine și are viteză, are (prin amabilitatea Margăi Barbu) o temperatură erotică mult peste medie, are un aer de amenințare serioasă (insuflat de Amza Pellea din postura sa
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Toma Caragiu) - în fine, are de ce să se considere un adevărat film popular”". Filmul a obținut în anul 1966 Premiul „Prima Opera” și Premiul pentru muzică la Festivalul Național al filmului de la Mamaia. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Șarpele monetar), inedit NĂSCUT GATA ÎNSURAT (Vulturul zboară prea sus), inedit IDOLUL DE TURTĂ DULCE (Sisif cel mic), inedit TRIBUNALUL DIVORȚURILOR IMPOSIBILE, inedit POVESTE DE DRAGOSTE DIN STRADA FELIX, inedit ÎN BRAȚELE TIMPULUI, inedit SURÂSUL CRISPINEI (Cane pictură), inedit UN HAIDUC ÎN FUSTĂ CADRILATĂ, inedit MINCINOSUL, inedit MI-AM SPUS ADIO ȘI-AM PLECAT DIN MINE, inedit GOI ÎN FAȚA DESTINULUI (trilogie) - FLUIERÂND PE GOLGOTA ÎN SUS, inedit - GOI ÎN FAȚA DESTINULUI - VREAU SĂ CRED ȘI N-AM UN DUMNEZEU, inedit CAVALERII MESEI
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
5 septembrie 2011 și s-a terminat câteva luni mai tarziu, fiind și ultimul sezon al serialului. În al treilea și ultimul sezon al serialului au mai jucat și următorii actori, cu mențiunea că Raluca Iurașcu, Draga Olteanu Matei, Ion Haiduc, Cristian Popa, Tania Budi și Nicole Duțu nu au mai apărut: Sezonul trei îl înfățișează pe Emil că avocatul líder al cabinetului, recent ieșit de la închisoare. Acest lucru se întâmplă fără că el să știe foarte bine care este motivul
Narcisa Sălbatică () [Corola-website/Science/321940_a_323269]
-
nijloșie necomplecta și nijloșie, "apărut "sub conducerea și redacția lui I.D. Ceban" și aprobat "de Intitutu Științific de Șerșetare Moldovenesc". Modul de ortografiere în acel "Cuvântelnic" era cel rusesc: "ghйnii" (pentru geniu), ghйograf (pentru geograf), ghidrбvlică (pentru hidraulică), gaiduc (pentru haiduc). Evident, un dicționar monstruos, total antiștiințific (sub aspectul adevărului, al felului în care este alcătuit și al modului pervers de documentare și argumentare) nu poate să impună existența unei "limbi moldovenești". Limba este un fenomen obiectiv. O spuneau și clasicii
Vasile Stati () [Corola-website/Science/299820_a_301149]
-
contruit fronturi pe Samsø , Hjelm , Sprogø , și Helgenæs. Nici o navă nu era în siguranță și nici un oraș nu era păzit de Stig Andersen Hvide. Conflictele ecleziastice au apărut din cauza ambițiosului Arhiepiscop de Lund, Jens Grand, care i-a sprijinit pe haiduci, rudele sale, în ciuda jurământului său de a-l sprijini pe rege. Episcopul Jen a dat o bucată de pământ a bisericii de la Hundehals exilaților, pentru a construi o cetate. Regele nu a putut tolera acest lucru și a ordonat arestarea
Eric al VI-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331277_a_332606]
-
a încurcat cu... Mă rog, am simțit că nu miroase a bine și am mai amânat. Bine am făcut! Lumea din ziua de astăzi e plină de șarlatani! De fapt, și pe vremuri, tot felul de tâlhari! Unii le ziceau haiduci! Vai de mama lor! Păi ce fel de haiduci erau ăia care veneau și îți băgau țeava puștii pe gât?! Apoi îți luau tot. Beau și chefuiau prin cârciumi mai dosite. De ochii lumii, mai aruncau ici, colo, cu banii
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
miroase a bine și am mai amânat. Bine am făcut! Lumea din ziua de astăzi e plină de șarlatani! De fapt, și pe vremuri, tot felul de tâlhari! Unii le ziceau haiduci! Vai de mama lor! Păi ce fel de haiduci erau ăia care veneau și îți băgau țeava puștii pe gât?! Apoi îți luau tot. Beau și chefuiau prin cârciumi mai dosite. De ochii lumii, mai aruncau ici, colo, cu banii la câte-o babă. La fel cum fac și
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
poeți și naratori populari) și Arte culinare. În zilele de 11-12 august 2007, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, a avut loc Adunarea Generală a Academiei Artelor Tradiționale din România, onorată de prezența președintelui Academiei Române, domnul acad. Ionel Haiduc și a vicepreședintelui, domnul acad. Florin Gheorghe Filip. Întâlnirea conducerii Academiei Române cu membrii "Academiei Artelor Tradiționale din România" a reprezentat un moment deosebit de important, prin legitimarea „academiei satului" de către Academia Română. Președintele Academiei Române a acceptat patronajul tutelar al Academiei Române, de for
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
dezertării în liniile aliate, din rândurile racovicenilor au dezertat plutonierii: Ioan Doican, Nicolae Diac și Gheorghe Drăgoi (numit „majoru”), precum și ostașii: Ioan Comănean, Gheorghe Breteșan, Ioan Catană, Dionisie Crișan, Gheorghe Crișan, Toader Balea, Alexandru Dan, Ioan Fogoroș, David Fogoroș, Pamfir Haiduc, „străjameșterul” (sergent-major) Gheorghe Ivan, sergentul Vasile Ignat, Gheorghe Haica, Irimie Brudar, Gheorghe Murărescu, Gavrilă Măierean, Vasile Mereș, Gheorghe Olaru, David Răcean, Gheorghe Rășinar, Gheorghe Racolta, Gheorghe Rusu, Toader Săbăduș, Gheorghe Stoica și Miron Vasiu. Din cauza dezertărilor frecvente pe frontul italian
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Dionisie Păcuraru, Emilian Stoichița, Aurel Stoichița, Ilie Sîrbu, Dionisie Breteșan, David Drăgoiu, Irimie Drăgoiu și aviatorul Gavrilă Măierean. Celor zece li s-au mai adăugat și cinci declarați dispăruți, rămași cu acest statut până astăzi: David Răcean, Miron Doican, Toma Haiduc, Dionisie Sîrbu și Gheorghe Rusu. Racovicenii scăpați cu viață de pe frontul de răsărit, cărora li s-au adăugat și cei încorporați din contingentele anilor 1944-1945, au fost trimiși după 23 august 1944 pe frontul de apus pentru eliberarea „Ardealului cedat
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]