2,384 matches
-
își luară masa adusă de-o firmă de catering. Acțiunea le goni cheful de-a mai râde. Se concentrară exclusiv asupra efectului mâncării asupra papilelor gustative. Și curios, nici ness-ul de la tonomat nu-i făcură să se-ntoarcă la hazul făcut în cursul dimineții. Pesemne siesta le subțiase potențele satirice?! De ce oare? Aveau vreo presimțire sau ce? ... Revenit la amiază de pe teren cu capabilitățile de concentrare ascuțite se dovedi că reușita acționase asupra lui Antonel aidoma unei serii de șocuri
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
Vâslirea clipelor în apa curată, Izvor de blândețe ce viața ți-adapă! Să zburdăm ca și orice hoinari În viața fară de griji și ispite, Din a obiceiurilor mari sugari, De vlagă și eforturi nedospite..! Să fugim de seriosul fără haz, De oameni ce iubesc în glumă, Ce-ți spun adevărul fără obraz, Dar au viața anostă că o brumă! Să mai fim copii pentru veșnicie, Cosițele condorii să-ți împletesc, Să simțim înfrunzirea vieții vie, Pletele-comori să ți le-ndrăgesc
ŞTRENGARI COPILĂRIŢI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382598_a_383927]
-
Uriașe, iar în ținuturi vezi ce faci cu Oamenii de Zăpadă! - `Țeles, Majestate! bătu călcâiele matahala. - Iar tu, Babă Cloanță Cotoroanță, unde ești? - Aici, Măria Ta! zise Cotoroanța ieșind grăbită dintr-un cotlon și împiedicându-se în fusta flenduroasă spre hazul celorlalți. Iarna se înfurie: - Apăi nu așa, Cotoroanță spurcată, că te biciuiesc! Ia poziția de drepți, că suntem în război! Eu am nevoie de soldați pricepuți și nu de împiedicate ca tine. Baba se străduia să ia poziția de drepți
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
Iarna se înfurie: - Apăi nu așa, Cotoroanță spurcată, că te biciuiesc! Ia poziția de drepți, că suntem în război! Eu am nevoie de soldați pricepuți și nu de împiedicate ca tine. Baba se străduia să ia poziția de drepți spre hazul celorlalți, dar, cum era cocârjată, nu reuși. Cu ochii bulbucați și vocea pițigăiată se agita întruna: - Îi mănânc, Măria Ta ! Îi jupoi dacă mișcă vreunul! - Fii rea, afurisito! Așa să fii, că altfel te jupoi eu pe tine! Apoi Iarna
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
interveni și Sandu. Ar fi zis că s-a tâmpit, dar o lașitate ocrotitoare, plină de precauție îi cenzurase exteriorizarea. C-ești copil? Ei, nu, zău?! Spoveditul ieși din starea nefirească în care se băgase din proprie inițiativă și făcu haz de necaz, schimonosindu-se către fiecare ca un veritabil Charlot. Semăna cu acela grozav! Știa și el. Și-și folosea cu artă figura aprope identică. Mima îi reuși. Începură înfericirea. Făcură politică, preluară unul de la altul știri, spuseră bancuri. Ce
LA O BĂUTĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382622_a_383951]
-
pe oriunde trece. Seamănă flori de cânt, balet și comedie, lăcuind cu roua bunei dispoziții sufletul, reîmprospătându-l cu speranțe! Sâmbătă și duminică, 18 și 19 octombrie 2014 în partea de Moldovă nordică ce și-a scris istoria cântând, făcând haz de necaz, scurgând spirit din pană și având numai și numai brațele dragostei pentru glie, a Sucevei, Botoșaniului și Dolhascăi, artiștii Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București vor drumeți, ca etern închinați unei tainice atrageri - mai cu seamă în
VIVA REVISTA PEREGRINÂND MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383810_a_385139]
-
scurt mai ceva decât Făt-Frumos din poveste. Cei afectați pufnesc, înjură în surdină sau cu voce tare, strâng cureaua până dincolo de ultima gaură, dar nu au încotro și târâș-grăpiș merg înainte. Ștefan nu se dezminte și ca tot românul face haz de necaz. Se declară nemulțumit de politica băncilor, de comisioanele de risc sau alte clauze abuzive, consideră că este o victimă a rapacității bancherilor, se autoironizează scrâșnind din dinți “cine dracu m-a pus să-mi leg singur ștreangul de
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
ia cu sine, sentimentele plăcute. Și pârjolește destine, de iubirile pierdute. Cerul este ca pământul. Ceața scurtează orizont. Aspru și tăios e vântul, impunător ca un despot. Omul își îneacă necaz în vinul proaspăt fermentat. De soartă să mai facă haz, când cheful de viață-i curmat. © Maria Filipoiu 20.10.2014 Referință Bibliografică: TOAMNA IUBIRII PIERDUTE / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1392, Anul IV, 23 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate
TOAMNA IUBIRII PIERDUTE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384134_a_385463]
-
și a răsturnat toate cuștile. Era nebună când a văzut atâta forță în râtul lui. - Fii serios! a mormăit nea Martin. Are ea un leopard, nu se încurcă cu nespălatul de mistreț. Și tot așa se bârfi pe seama acestora, în hazul tuturor. Se vede treaba că bârfa este universală... Pe un gard, o nuntă de pisici era în toi și adunarea fu intrigată de atâta miorlăială obraznică. Domnul Leo spuse unui dulău să facă ordine. Acesta lătră scurt la ele: - Hei
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
Veselia să-ncolțească precum grânele-n câmpie, Soarele să strălucească pe un cer surâzător Fără trăsnete și fulger, fără urmele de nor. Hai să râdem fără teamă de ursită, de necaz Și să facem din durere un tablou pictat cu haz, Pe obrazul care plânge să-nflorească doar bujorii, Să ne fie viața viață până ne apucă zorii... Hai să râdem fraților, chiar de pâinea nu-i pe masă, Chiar de lemne nu avem și pereții-s reci în casă, Râsu-i
ODĂ RÂSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382945_a_384274]
-
poate suferi. Am abuzat, prin spirit de paradă și de bravadură, de închipuit prestigiu; am profesat cu furoare insolentă grandomania; am tot aruncat praf în ochii lumii - pînă cînd am ajuns în sfîrșit să dispunem lumea întreagă a face astăzi haz de nenorocirile noastre.” Florin Ionescu
Ion Luca Caragiale – n. 1/13 februarie 1852, Haimanale, jud. Prahova, Ţara Românească [Corola-blog/BlogPost/92435_a_93727]
-
studiile post-universitare la o facultate a țării în care începe să lucreze. E o metodă de învățare clasică și foarte eficientă dar, spre ghinionul sau, tânărul diplomat nipon studiase la Cluj și nu mai reușea să scape de accentul locului. Hazul de a asculta un japonez vorbind românește cu un puternic accent ardelenesc e savuros. De partea noastră, tradiția solidă este de a avea demnitari înalți care vorbesc prost chiar și cele mai uzitate și facile limbi străine. Engleză lui M.R.
De ce s-a enervat Internetul românesc [Corola-blog/BlogPost/92933_a_94225]
-
au conjugat - cu destul rafinament și cu mijloace ,,tehnologice” specifice veacului XXI - verva spiritului latin, umorul suculent și satira eclatantă specifice gasconilor, bascilor și sicilienilor, zeflemeaua și aura de misterii din poveștile vesele orientale, câte ceva din ,,bășcălia” comunităților de rromi, hazul de necaz al evreilor, petele de culoare filtrate de la slavii de Est: polonezi, cehi - reunite în creuzetul umorului de un calibru cu totul aparte, special, creat de Spiritul Oltenesc. Ingeniozitatea a constituit un solid temei pentru spectacolele lor electrizante, în
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
doilea. În 1840 a murit și soția! Verdi a intrat atunci într-o mare criză sufletească. Cu toate aceste suferințe tânărul compozitor a terminat cea de a doua operă a cărei muzică va fi departe de a corespunde vervei și hazului cerut de genul comic. Este vorba de opera comică „O zi de domnie”, premierea ei fiind un eșec. Deprimarea ce a urmat acestui lanț de nefericiri l-a determinat să se retragă într-o prelungită izolare; se hotărâse să nu
Giuseppe VERDI – 200 de ani de la naştere [Corola-blog/BlogPost/93452_a_94744]
-
oșean, care ducea o straiță doldora de merinde ortacilor ce lucrau pe un șantier de construcții din apropiere. Îl luaseră la mijloc pe bietul om, împingându-l din unul în celălalt, îi smulseseră straița de pe umăr, împrăștiindu-i cu mare haz merindele pe jos, îi tufliseră micul clop din paie în creștetul capului, poate îi încercaseră cu câțiva ghionți grosimea ciudatei gube mițoase, când Valentin auzise ridicându-se în văzduh un țipăt subțire și prelung, cum din gâtlej de bărbat nu
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
De unde până unde? Toată lumea vorbește despre gândire, inteligență, ars combinatoria, chestii, nicidecum despre... A, stai puțin, m-am prins: probabil că tocmai mi-ai servit o mostră din atât de specialul umor englezesc. N-are poantă, În schimb, Îi lipsește hazul. - Absolut deloc. Repet, șahul e un joc de noroc sută la sută: dacă ai norocul să nimerești un adversar mai slab, câștigi; dacă nu, nu. Poftim, acum poți să râzi... Cât privește chestia cu umorul, ce să spun... bine că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ferit, așa cum probabil se așteptase, drept pentru care, după câteva clipe În care mi-a cercetat fizionomia, de parcă atunci mă vedea Întâia oară, a lăsat spotul gălbui-roșiatic să alunece iar de-a lungul pereților tunelului. - Ziua ai ceva mai mult haz. Și cu eforturi mai mici, pe deasupra. O să te pun imediat la curent cu tot ce trebuie să știi, deși aș fi preferat să aleg eu momentul. Și poți să fii convins că l-aș fi ales mai bine. Dar asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
poveste de adormit copiii romanțioși. Respectiv, că există cu adevărat și poate fi găsit - Îngropat, bineînțeles - În subsolul Centrului, unde abia așteaptă să fie degropat și dat În folosință publică În beneficiul omenirii... - Ți-am mai spus că n-ai haz, dar văd că insiști În mefiența ta bășcălioasă de trei parale. Te privește... Nu, nu așa s-au petrecut lucrurile, cu toate că Întâmplarea a avut și ea, Într-adevăr, un rol incontestabil. În absența perspicacității și inteligenței mele native Însă, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ați accepta să dormiți într-una din jaimele noastre. — Știu, răspunse interlocutorul său, făcând un efort să zâmbească din nou. Cunosc foarte bine ospitalitatea tuaregilor... Sunteți tuaregi, nu-i așa? — Desigur! Ce altceva să fim? — Eschimoși nu, bineînțeles... Bun! Facem haz de necaz. Ce să facem... Pierduți, dar mulțumiți... Și după toate astea, nici nu ne-am prezentat încă: mă numesc Marcel Charrière, iar colegul meu este Alain Guitay. — Aceasta este mama mea și aceștia, frații mei. Tot ce avem vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
nume atît de suprarealist alături de un spion, ca pîlnia și stamate. Ce formidabilă idee de reclamă, ce excelent captatio benevolentiae. Tot ce se spunea În continuare despre expectativa lui Roosevelt, despre Pearl Harbour, despre credulitatea nemților, nu mai avea nici un haz. Singurul lucru interesant rămînea Tricicleta. Detaliile nesemnificative care ne disting. Micile noastre anormalități care ne impun celorlalți, ne fac să fim văzuți, asemenea unei vocații speciale, asemenea talentului. Probabil că fiecare om are nevoie de un semn anume prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cel mai voinic elev din clasă. Acest armean era iubit de toți pentru capacitatea lui uimitoare de a devia batjocura dinspre sine spre nota proastă pe care o primea. Spre deosebire de alți colegi, el nu purta pică profesorilor, ba chiar făcea haz mai mult decât noi toți de propria lui situație. Ca și Stein, avea și el expresia lui preferată pe care a descoperit-o întâmplător. Într-o zi, pe când împărțea caietele corectate, profesorul de literatură, un om deștept și bun, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
care informează din surse totdeauna credibile și formează cititorul fără a-l supune unei retorici agresive și fără a forța domeniile, cum se întâmplă adesea în cazul unor autori "protocroniști" care sfârșesc în improvizații, metafore și eresuri, uneori de tot hazul și necazul bunului gust, bunului-simț și al logicii narative. Dan Tomorug "recidivează" acum cu Hotarul zeilor (Editura Junimea, 2015); Ktistai n-a fost, așadar, o întâmplare, o carte pe care cineva o scrie, cine știe cum, o dată, o singură dată, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
din sat. Țin minte că, împreună cu fratele meu, tata ne trimitea să le ducem la boieri câte ceva de mâncare. Apăruse atunci laptele praf în cutii, se dădea ca rație, și dimineața le duceam lapte, despre care coana Sofia spunea, spre hazul tuturor: „Laptele ăsta a lui Cernat e prea dulce”. Săraca, pierduse la vârsta ei, contactul cu realitatea dură și nemiloasă. N-au trăit mult, au murit unul după altul, și au fost înmormântați în cimitirul de la Lunca. Eu am ținut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care au sprijinit material reconstrucția și repararea bisericii îl amintim aici pe tatăl învățătorului Sandu Gheorghe din Valea Boțului. Nu că n-ar fi și alți credincioși cu dare de mână, dar lui și s-a întâmplat ceva de tot hazul cu niște lucruri sfinte. A dat o comandă la un pictor din Bacău pentru două icoane de sfinți și a plătit cât și s-a cerut, nu puțin. A luat icoanele, le-a adusă acasă și le-a tot privit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care l-au cunoscut, amplificate de urmași, cărora nu trebuie să li se acorde mai multă importanță decât necesită, însă „povestea” despre „îmblânzirea” hoților, povestită de învățătorul Gh. Postoiu, atunci când a mersă cu popa Chirilă la Bacău, are miez și haz. Popa Gh. Chirilă s-a petrecut din această lume în 1915 și parohia a fost cerută de popa Nourescu Constantin care era prea pretențios: nu-i plăcea casa parohială (două odăi, sală la mijloc și chiler) făcută de epitropi, „Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]