2,407 matches
-
hoțului. Furtul se petrecuse, boarfele au fost găsite În casele Împricinaților, aceștia recunoscuseră, norma era să suporte consecințele și ei se supuneau vechiului obicei. Respectau o cutumă și se purtau după o rutină: polițistul era cam plictisit, borfașii făceau ceva haz. Noi, copiii, Însoțeam alaiul, făceam un fel de ariergardă, iar eu Îmi amintesc că, deși era În plină vară, aveam impresia că mergem pe la case cu capra și mascații, cam așa arătau atunci păstrătorii obiceiurilor vechi, erau decorați cu cordele
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
impresia că mergem pe la case cu capra și mascații, cam așa arătau atunci păstrătorii obiceiurilor vechi, erau decorați cu cordele și cârpe. Gospodarii ieșeau pe la răspântii și așteptau procesiunea, comentau, se bucurau. Mai târziu am aflat și de ce era atâta haz și atâta satisfacție: hoții erau dintr-un neam bine cunoscut pentru isprăvile sale, din capătul satului, dintr-o mahala (azi le-am zice clan), dar care Încercase să iasă din etichetă, prin aderarea recentă a celui mai căpos dintre ei
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fără să exceleze: Hamlet de William Shakespeare, Cântecul șoimului de Maxim Gorki, Vladimir Ilici Lenin de Vladimir Maiakovski ș.a. SCRIERI: Poezii, Chișinău, 1947; Lumina, Chișinău, 1948; O zi neuitată, Chișinău, 1952; Doina mulțumirii, Chișinău, 1954; Intrare în baladă, Chișinău, 1954; Haz de necaz, Chișinău, 1957; Meșter faur, Chișinău, 1958; Frate al pământului, Chișinău, 1959; Mijatca, Chișinău, 1962; Legea găzduirii, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; Cărțile și răbojul anilor, Chișinău, 1969; Gromovnic, Chișinău, 1973; Scrieri, I-III, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
ca pe o zaveră pusă la cale de oameni de rând pentru a surpa vechea și buna rânduială. Cu toate acestea, zelosul militar nu apare mai niciodată ca o figură antipatică. Veșnica lui fanfaronadă, când nu devine agasantă, își are hazul ei și, dacă L. sfârșește prin a se acoperi nu de glorie, ci de ridicol, e cel puțin un ridicol pitoresc și amuzant. Pentru că, în fond, omul e de bună credință în convingerea lui neclintită că el este cel chemat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
Pentru că, în fond, omul e de bună credință în convingerea lui neclintită că el este cel chemat să apere ordinea și instituțiile legiuite. Ciudată, dar nu inexplicabilă, apare în aceste memorii devierea înspre parodie, alunecarea, fără voia autorului, în grotesc. Hazul însemnărilor, generat de nepotrivirea flagrantă dintre situația reală și felul în care e răstălmăcită, este involuntar, memorialistul, mereu crâncen și pus pe răfuială, fiind aproape cu totul lipsit de umor. Nu însă și de darul povestirii. Evocarea e vie, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
activitate, conținând procese raționale și impulsiv-afective care contribuie la decizia vocațională. [Marcus S. et al 1999] Astfel, vocația pedagogică proprie „educatorului de vocație” care îl deosebește de „educatorul de profesie” ar fi dependentă de o serie de însușiri, unele înnăscute: hazul, darul intuitiv de a-i cunoaște pe copii, flerul, bunul simț, inteligența, voința de desăvârșire (Al. Kembach, cf. P. Golu și N. Mitrofan, 1982). Multe dintre aceste însușiri psiho-morale ca și altele de ordin fizic (fizionomie, voce) sau intelectual (spirit
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
și vin. Și totuși domn fusesem darnic Și bun de inimă cu toți. De câte ori l-al meu păharnic Umplut-am cupa numai zloți! Că ce sunt recile mademuri, Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe lâng-un haz, pe lâng-un chef. împresurat-am eu și Beciul Cu oaste bună și strânsuri; Soroca, Vrancea și Tigheciul Trimis-au mii viteze guri Să certe craii cu mânie... Ce-mi pasă? Mie deie-mi pace Să-mi duc Moldova-n bătălie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
între altele, redactor-șef la numerele anuale din „Izvoare”, vicepreședinte (1967) și președinte (1981, 1983, 1986) al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, laureat al Premiului „Sion” (1977). Pana ironică și corozivă a lui S. exprimă, cum spune Radu Cosașu, „hazul și tristețea ghetto-dacă”, plasându-l oarecum în sensul unei tradiții ilustrate de Tudor Arghezi (ca foiletonist) și mai ales de I. L. Caragiale. Între contemporani, scrisul lui, transpus în foiletoane, cronici fanteziste, secvențe dramatice etc., își află spirite congenere în Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
Ioan Slavici (abordat din perspectivă psihanalitică). Micromonografia Introducere în opera lui Ion Creangă (1976) uzează de conceptul „natură sintetizatoare”, folosit în cazul lui Eminescu (și apoi și al celorlalți mari clasici). „Nucleul emblematic” al sintezei înfăptuite de Creangă stă în hazul de necaz și în istețime, în competiție homerică cu prostia. Alte contribuții exegetice se referă la cultura și filosofia povestitorului, la aspectul de bildungsroman al unor narațiuni, la metafora (centrală) a drumului și la motivul lumii ca spectacol, la lirism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
de lumi șkosmoiț nu admit nici una care să fie guvernată de rațiune divină șlogos theiosț 2. Toate aceste lumi, Încă de la Începutul lor, nu sunt condiționate decât de Întâmplare 3, În ceea ce privește originea, precum și durata lor. Dacă totuși trebuie să facem haz În materie de filosofie, mai curând să râdem de acele simulacre șeidolaț surde, oarbe, neînsuflețite șapsychaț 4, «turme» ai căror păstori sunt. Ele le scot la iveală În cursul unor infinite perioade de timp și le plimbă de colo până
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
inocente. Haine vechi sau Zdrențele politice, sugerată probabil de Vieux habits, vieux galons! de Béranger, provoacă, astfel, un răsunător scandal în cercurile politice ale vremii. În Chirița la expoziția de la Viena și în Cucoana Chirița la carantină reapare, sărăcit în haz, popularul personaj al lui Alecsandri, de care M. este influențat covârșitor nu doar în „cânticelele comice” și cu care a colaborat (Lipitorile satelor în Moldova, Nunta țărănească în Moldova). E greu de spus dacă vodevilul feeric Zavistia, comedia Danga sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
exotică pentru ambii - a țăranului cu porcul în lesă după trufe prin pădure năștea un echivoc susceptibil, în vremurile noastre, să degenereze în conflict politic: care dintre cei doi era porcul și care purtătorul lui în lesă? După conjecturi cu haz asupra relației lor, conveniră că lesa era de fapt firul cu plumb, ceea ce însemna că, împreunate, trupurile lor deloc greoaie dădeau nici mai mult, nici mai puțin decât sensul local al legii universale a gravitației, impunându-i o necesară deviație
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ilustrată” semnează, între 1909 și 1914, poezii și cronici rimate, amintiri și evocări, susține „Rubrica lui Mitică”, înțesată cu „mofturi”, „miticisme” și anecdote, răvașe și epigrame, scrie snoave, farse, schițe umoristice, sonete. În foiletonul săptămânal al revistei publică întâmplări cu haz, portrete și dialoguri comice. A folosit uneori semnăturile D.T., D.C.T.&I.L.C. sau pseudonimele Blitz, Camil, Cardamus, Condé, Decon, Demcon, Lear, Mireille, Mitică, Nocturn, Radamante, Rafael, Roel, Roelet, Tel, Tiriplic, Trubadur, -View-. Schițele și nuvelele sale au fost adunate în volumele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
accentuează partea teatrală a acestui spectacol popular. Costumația joacă un rol deosebit În teatrul popular, având rolul de a Întregi textul. În legătură cu elementele de teatru, el pune În valoare scenele burlești ale Mutului, personaj care se Întrecea pe sine spre hazul satului, care ieșea cu mic cu mare să vadă Războiul. Etnologul observă că „ceremonialul de alta dată al constituirii Călușului, Legământul și toate celelate acțiuni care-l pregăteau după un rit străvechi, plin de farmec, mister și fabulos, nu se
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
oamenii duceau grâul la spălat. Ei cărau sacii la malul Șiretului prin locurile pe unde veneau boerii să se scalde. Oamenii spălau grâul, îl întindeau apoi să se usuce, în timp ce Alecsandri cu musafirii săi se scăldau în Siret și făceau haz, lucru mare. Ei se scăldau, înotau și râdeau rămânând în apă până, ce grâul se usca bine de tot la arșița soarelui, după care în alți saci și mai curați era cărat din nou la curte», zise bătrâna sub farmecul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
neașteptate situații ivite în procesul educativ, prin pasiunea și sinceritatea demersurilor acțiunilor pentru realizarea unor proiecte. Drept urmare, vocația pedagogică proprie „educatorului de vocație” care îl deosebește de „educatorul de profesie” ar fi dependentă de o serie de însușiri, unele înnăscute: hazul, darul intuitiv de a-i cunoaște pe copii, flerul, bunul simț, inteligență, voința de desăvârșire. 3 P. Gelu, N. Mitrofan, Dimensiuni psihologice ale competenței didactice în Revista de psiholigie, nr. 2, 1982, pp. 129 149 4 S. Marcus (coord.), Cunoașterea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Darclée, serial inițiat de N. Carandino, cronicarul dramatic al publicației, nu depășește cadrele epicului senzațional, după cum un roman al lui Sandu Emilian, Ochiul lui Vishnu, tipărit tot în foileton, reprezintă o tentativă de captare a interesului publicului. Cu Viața de haz și de necaz a lui Tănase, N. Carandino apelează la aceleași mijloace facile, întărind ideea de literaturizare în scop comercial. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289344_a_290673]
-
legiuita onoare de familist -, o acuză de faptul că ar flirta cu necunoscuții (soțul, dimpotrivă, o scuză!) la grădina de vară, ci amantul. Veta preia acuzele lui Chiriac, pare a și le Însuși, În fapt ironizează bărbatul suspicios și face haz de necaz. Emoția Îi trădează autenticitatea trăirilor și contrastează cu spusele ei: „VETA (cu emoție din ce În ce mai nestăpânită): Ce folos! Dumneata crezi mai mult În prostiile și În bănuielile lui bărbatu-meu decât În jurământul meu, și gândesc că trebuia să
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ține să lanseze și un personaj popular, Fâl-fâl-son: Trei feți logofeți sau Povestea lui Fâl-fâl-son, Botezul lui Fâl-fâl-son în balta Cișmegiului, Căința lui Fâl-fâl-son (toate tipărite în 1857). Dar anecdotica lui e cu totul nesărată. Ca umorist, O. are un haz forțat, grosier și chiar imund uneori. Satirele lui - incluse și în cele trei volume de Opere satirice (1875) - impun prin alura teribilă, prin temeritate, șocând prin violențele de limbaj. Cu firea lui pătimașă, gazetarul nu e deloc străin de plăcerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
și o fată de familie (1967), General la patru ani (1969), Povestiri. Marea și mica bătălie teatrală (1970), Tovarășul meu de drum, tutunul (1973). Cu simț al amănuntului comic și pitoresc, memorialistul recompune în manieră anecdotică figuri și scene cu haz, încercând, în tonuri surâzătoare, să reînvie o epocă pe care o cunoaște bine. Târgurile de provincie, unde peregrinează trupe de actori, sunt cadrul predilect al evocării, ispitită, cu un pronunțat gust al picanteriei, să promoveze vorba de duh și momentele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
sunt precum cei arhaici, oameni ai munților, aspri, „crescători de vulpi argintii”. Reporterul pendulează mereu între Țara Făgărașului - „ținutul alb”, „țara de sus a sufletelor și merilor” - și toposul marin, la care se întoarce în Zile de pescuit (1985) și Haz cu pește (sau Fals tratat de adolescență și pescuit) (1994), ca și în romanul Vara nimănui (1978). Tărâmul mirific al Deltei este chiar personaj în Vara nimănui, o poveste specifică anilor ’70, cu gazetari - ca protagonistul Mihai Lupașcu - și tovarăși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
face cântec”. Predilecția pentru râpele și adâncul Dunării, cu mâl, stuf, ghioluri, câini-enoți, știuci, se păstrează și în cărțile despre pescuit - până la urmă niște „fantezii” anecdotice, amuzante, care fac din memorie un „tărâm străin”. „Participă” la această patimă comună, în Haz cu pește, Ion Băieșu, Mircea Dinescu, D. R. Popescu, Titus Popovici, dar și actori și cântăreți de notorietate. Autorul pare a nu se lua în serios în discursul său asupra naturii, uneori licențios, cu post scriptum-uri și o pseudoîncheiere. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
prin cultură, folclor și sociologie polarizat de „secretele” bucătăriei tradiționale. SCRIERI: Ohaba, țara asta, București, 1972; Țările de sus ale merilor, București, 1974; Călătorie spre nord, București, 1976; Vara nimănui, București, 1978; Elegii, București, 1980; Zile de pescuit, București, 1985; Haz cu pește (sau Fals tratat de adolescență și pescuit), București, 1994; Precum fumul, București, 1996; Bucate, vinuri și obiceiuri românești, București, 1998. Repere bibliografice: Mircea Constantinescu, Poezia unui pelerin poet, VR, 1976, 1; Virgil Mazilescu, „Călătorie spre nord”, RL, 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
și mitocănia (< termenul "mitocan") - ultimele două comportamente caustic radiografiate de către Paul Zarifopol și nu numai 14. Portretul robot al lui homo duplex ar însuma, sub raportul atitudinii, următoarele componente, cu distribuție diferită în reprezentările literare: scepticism funciar, adaptibilitate câteodată absolută, hazul de necaz, toleranță, versatilitate, comportament umoral, coabitarea stărilor contrastante, împinse uneori la limită, spirit tranzacțional, amoralitate. Să reamintim faptul că trăsăturile enumerate, ce intră în alcătuirea abstractului homo duplex, sunt doar un segment din așa-zisa "mentalitate balcanică" și prin
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
dialog neîntrerupt între imaginar și concretețe. Într-o manieră sobră, austeră, U. își exprimă incertitudinile privitoare la destinul său omenesc și la vocația de scriitor: „Personajele cele mai importante/ale fiecărei zile/sunt oamenii și cărțile./ Primii mă îmbrâncesc,/fac haz, mă plâng./ Cărțile mă obligă/să-mi semnez sentința/cu propria mână” (Punct de sprijin). Discursul poetic se structurează într-un balans nesfârșit între viziunea expresionistă tragică și fiorul elegiac, aproape imnic. Livrești ca sursă de inspirație (Biblia, doctrinele mistice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]