799 matches
-
prezent în cenaclul lovinescian. Gazetar profesionist, membru al Sindicatului Ziariștilor din București, parcurge treptele acestei cariere de la corector până la secretar de redacție și redactor la periodice precum ,,Facla”, ,,Adevărul”, ,,Omul liber”, ,,Capitala”, ,,Curentul”. Mai trimite versuri la ,,Azi”, ,,Cetatea literară”, ,,Herald”, ,,Abecedar”, ,,Radical”, ,,Viața literară”, ,,Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Circumstanțe potrivnice au făcut ca un volum, Poeme, aflat în manuscris în 1940, să nu fie editat. Figurează, totuși, în antologia lui Emil Giurgiuca, Poeți tineri ardeleni, împreună cu Ștefan Baciu, Mihai Beniuc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
ce aparțin mai ales parnasianismului și simbolismului, poetul reușește într-o măsură să descopere un ton propriu. Comentatorii notează mai târziu un „ermetism structural” și „o putere de sinteză remarcabilă” (Emil Gulian). Mai bine conturate liric sunt poemele În margine (,,Herald”, 1933), Verset, Cuprindere (,,Azi”, 1934), tipul de text fiind, de pildă acesta: ,, Dincolo de vis le vei găsi altfel pe toate - / În adormire fi-vei trecută de vad./ Dar toată acolo, peste întinderi te arată,/ În acest parc de ciment și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
1912, la „Convorbiri literare”, sub inițialele V.V. Publică ulterior în „Flacăra”, „România”, „Dacia”, „Revista copiilor și a tinerimei”, „Însemnări literare”, „Răsăritul”, „Luceafărul”, „Lamura” (va face parte din redacție), „Cugetul românesc”, Năzuința”, „Ilustrațiunea națională”, „Flamura”, „Ramuri”, „Graiul nostru”, „Duminica Universului”, „Azi”, „Herald”, „Vremea”, „Satul”, „Muzică și poezie”, „România literară” (1943) ș.a. Împreună cu G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și Mihail Lungianu scoate la Bârlad „Florile dalbe”(1919), iar alături de N. I. Herescu și Ion Pillat revista „pentru poezie și artă” „Pleiada” (1934). Scrie permanent în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
1970; Crepuscul, București, 1971; Zilele, București, 1972; Treptele Diotimei, București, 1973; Dreptul de a începe, București, 1974; Povești pentru trei seri, Timișoara, 1975; Nemuritorul albastru, București, 1976; Ultima vacanță, București, 1977; Vămile nopții, București, 1980; Linia și sfera, București, 1982; Heralzii, București, 1983; Călărețul de fum, București, 1984; Casa fericiților, București, 1986; Arhipelagul, Timișoara, 1987; Roata lumii, București, 1988; Mic dicționar de cultură religioasă, Timișoara, 1994; Dicționarul rostirilor biblice, Timișoara, 1996; Jurnal. 1980-1984. Scara interioară, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Nicolae Balotă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
comune și comentariul ironico-sarcastic ori numai cu umorul, căruia I. Negoițescu i-a izolat, urmărindu-i traiectoria lirică, o temă-pivot: eșecul. La Cercul Literar baladistul (Balada sinucigașului, Balada soțului înșelat, Pățania teologului cu arborele ș.a.) face figură aparte printre ceilalți heralzi ai genului, distingându-se prin „luciditatea ironic-amuzată” (Ștefan Aug. Doinaș). O. a tradus cu talent din literatura rusă, dar performanța sa în acest domeniu rămâne versiunea românească a poeziei lui Serghei Esenin. Ediția Ceaslovul satelor (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor) este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
a fost și prim-redactor), conduce „Cuvântul liber” (1933-1936), cotidianul „Jurnalul” (1939-1940), „Jurnalul de dimineață” (1944). A crezut cu sinceritate în adevărata democrație, detașându-se, răspicat, în publicistica lui, de comunism. Scrie, de asemenea, la „Excelsior”, „La zid”, „Progresul social”, „Herald”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Linia dreaptă”, „Floarea de foc”, „Însemnări ieșene”, „Lumea românească”, „Radio azi”, „Liberalul”, „Gazeta literară”, „Presa noastră”, „Ramuri”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Viața studențească” ș. a. A mai semnat A. Braniște, T. Lăstun, Rivarol. În intervalul 1922-1926 a fost secretar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
1996 P m (4) Gaudi 2072 2003 P m (4) Gilamon 2046 1998 P m (4) Gina 2032 2000 P m (4) Gisela 2077 1997 P m (4) Graf 2068 2001 P m (4) Helsinki 2023 2000 P m (4) Herald 2023 1997 P m (4) Hilma 2077 1994 P m (4) Inga 2077 2000 D m (1) Înger 2077 1997 P m (4) Ippolita 2077 1999 D m (2) Jamaica 2008 1995 P m (4) Janina 2047 1999 P m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
iei. �n timpul regimului Goga? Cuza, Iorga a continuat s?? i atace pe evreii din Transilvania ? i Bucovina din cauz? c? nu se identificau cu Rom�nia ? i s?? i laude pe evreii spanioli. Regele a dat un interviu ziarului �Daily Herald� din Londra, explic�nd c? , de? i antisemitismul constituia o poveste veche �n Rom�nia, m? șurile guvernului se refereau doar la cet?? enia a aproximativ 250.000 de evrei intra? i ilegal �n Rom�nia dup? Primul R? zboi Mondial 49. C
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Gr�goire �n Belgia, Oscar Halecki �n Polonia, Vittorio Lazzarini �n Italia ? i mul? i al? îi. Presă internă? ional? (din zonele necontrolate de nazi? ți) a primit ? tirea asasin? rîi cu o profund? indignare. Ziarele americane �New York Times� ? i �New York Herald Tribune�, ziarul elve? ian �Basler Nationalzeitung�, ziarul argentinian �La Prensa� din Buenos Aires ? i multe alte ziare din Chile ? i Brazilia au publicat panegirice �n care erau prezentate via? a, activit?? ile ? i realiz? rile lui Iorga, era scoas? �n eviden?? atitudinea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sau nord. De? i cele mai grave s? au produs �n fosta Iugoslavie, Rom�nia are o cultur? politic? ? i probleme asem? n?toare: cine poate spune ce viitor le este h? r? zît Transilvaniei sau Basarabiei? Dup? opinia ziarului �Internațional Herald Tribune�, recentele evenimente din Balcani �au transformat visul unei Europe unite �ntr? un co? măr�1. Nu este chiar a? a. Aceste evenimente ilustreaz? doar c�ț de eficient este �nc? procesul de realizare a unit?? îi Europei, c�ț de indolen? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
simbolic? despre ap? r? torul (spiritul haiducesc) ?? rănilor s? răci: Un ap? r? tor al s? racilor � Domnul Tudor din Vladimir, Bucure? ți, 1906 179 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 156-157 180 �New York Herald�, 24 martie 1907 181 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, p. 157 182 Gordon Wright, France în Modern Times, Londra ? i Chicago, 1966, p. 218 183 �Neamul rom�nesc�, 6 ianuarie 1908 184 Ibidem, 8 martie 1907. Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
curajosul, dar ț�n? rul ei fiu. Dup? 23 August 1944, a manifestat o temeritate f? r? precedent, str? b?ț�nd cu mă? ina Bucure? țiul asediat, cu un pistol �n po? et? etc. 55 Lep? datu, op. cît. , p. 416 1 �Internațional Herald Tribune�, 18 mai 1992 2�Tuchman, Franjo, Naționalism în Contemporary Europe (�Boulder East European Monographs�, 1981), p. 13, ? i Bespuca povijesne zbiljnosti, Zagreb, 1990, p. 166 3 �Time�, 4 ianuarie 1993, pp. 44-46 4 Michael R. Beschloss, Strobe Talbot, Ar the
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Nuclear Deterrence, Morality and Realism (Oxford; Oxford University Press, 1987) Grisez, G.: Life and Death with Liberty and Justice (Notre Dame: University of Notre Dame Press, 1979) : The Way of the Lord Jesus. Vol. I, Christian Moral Principles (New York: Franciscan Herald Press, 1983). 14 Etică lui Kant ONORA O’NEILL i. Introducere Immanuel Kant (1724-1804) a fost unul dintre cei mai importanți filosofi europeni din Antichitate și pan] în zilele noastre; mulți ar spune c] a fost cel mai important. El
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
41. Ibidem. 42. Rothstein, Edward, „Europe’s Constitution: All Hail the Bureaucracy”, The New York Times, 5 iulie 2003. 43. „Treaty Establishing a Constitution for Europe”, Convenția Europeană. 44. Ibidem. Capitolul 10. Guvern descentralizat 1. Vinocur, John, „Jospin Envisions an Alternative EU”, International Herald Tribune, 29 mai 2001. 2. Taylor, Frederick, The Principles of Scientific Management, Norton, New York, 1947, pp. 39, 63. 3. Wiener, Norbert, The Human Use of Human Beings, Avon Books, New York, 1954, pp. 26-27. 4. Ibidem, p. 35. 5. Rumford, Chris
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
the Politics of Culture in Europe”, În Axford, Barrie, Berghahn, Daniela și Hewlett, Nick (coord.), Unity and Diversity in the New Europe, Peter Lang, Oxford, 2000, p. 146. 2. Fuller, Thomas, „Foreign Workers Face Turning Tide: Backlash in Europe”, International Herald Tribune, 24 decembrie 2002. 3. Ibidem. 4. Ibidem. 5. Ibidem. 6. „Mixed Reaction to EU Asylum and Immigration Plans”, Press Association Newsfile, 22 noiembrie 2000. 7. „Christian Democrats to Target Far-Right Voters”, Reuters, 11 decembrie 2000. 8. Gallagher, Stephen, „Towards
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
papagal”, în același an semnează în „Falanga” și în „Ritmuri” din Brașov. Din 1930 până în 1937 va colabora la „Gândirea” și, fără consecvență, la „Cristalul”, „Luceafărul literar”, „Flori de crâng”, „Raza literară”, „Freamătul vremii”, „Sepia”, „Bobi”, „Discobolul”, „Litere”, „Viața literară”, „Herald”, „Frize” (Brașov), „Luceafărul literar și critic”, „Sfarmă-Piatră”, „Azi”, „Îndreptar”, „Vocea Buzăului”. În 1931, sub pseudonimul Sandu Viroagă și în colaborare cu Nicolae Mihăescu, scoate placheta Îngerii pământului. Nichifor Crainic îi oferă un post de corector (1932-1933) la „Calendarul”, ziarul pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
377 pp. 27. „Omilii și cuvântări despre educația copiilor”, Traducere din limba greacă de Pr. Marcel Hancheș, Editura Marineasa, Timișoara, 2005, 187 pp. 28. „Despre necunoașterea lui Dumnezeu”, Traducere din limba greacă, cuvânt înainte și comentarii: Walther Alexander Prager, Editura Herald, București, 2004, 141 pp. 29. „Cuvânt despre cum se cade să-și crească părinții copiii”, în vol. „Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de azi”, Editura Deisis, Sibiu, 2000, 139 pp. 30. „Diavolul și magia”, Traducerea din limba greacă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a mesajului creștin, care ajunge să gireze concepte ale veacului, precum ideologia și utopia. Acuzat de ideologie paseistă, de celebrarea unei Origini pe care gîndirea istoricizantă o plasează automat în trecut, creștinismul se apăra repezindu-se spre viitor, înfățișîndu-se ca herald al celei mai revoluționare dintre utopii, cea milenaristă. Credința unei comunități religioase intră în procesul secularizării atunci cînd se lasă înscrisă în alternativa ideologiei și a utopiei și nu se mai înțelege pe sine decît în termenii acestei alternative. Astăzi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cînd, între anii 1689-1709, se constituie deja teatrul unei exaltări naționaliste susținute de către whigs ce denunță în același timp căile absolutiste ale monarhiei și pretențiile aristocratice ale tories-lor. Toate acestea ating punctul culminant în 1763, o dată cu închiderea deputatului John Wilkes, herald al luptei pentru libertate națională. Atunci lumea întreagă se mobilizează. Epoca prerevoluționară este într-adevăr paradoxală. Pe de-o parte, absolutismul regal își aruncă ultimele flăcări. În Franța chiar își consolidează doctrina pentru a învinge rezistența aristocrației de viță cît
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
presă catolică, altminteri conservatoare. În Franța, hebdomadarele Sept și Jeune République ca și iezuit-democratele Cahiers de l'Action populaire vor manifesta o reorientare politică ce va afecta și La Croix, L'aube și Le Figaro. În Marea Britanie, dacă The Catholic Herald se menține pe poziția internaționalei franchis-te, revistele Blackfriars și The Messenger of the Sacred Heart se îndepărtează de aceasta. De asemenea, în Belgia, La Cité chrétienne și La Libre Belgique își schimbă direcția. Lista se completează în fine, în 1938
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
prima stație antarctică permanentă fiind amenajată În 1947-1948 și desfășoară un program științific de cercetări În domeniul glaciologiei, al fizicii păturilor superioare ale atmosferei și razelor cosmice, biologiei, medicinei. MASS-MEDIA Fiecare oraș Își are cotidianul său, În schimb „Sydney Moming Herald” și „Melbourne Age”, se găsesc În toată Australia. Singurele ziare naționale sunt „The Australian” și „The Financial Review”. Numeroase reviste săptămânale se vând Împreună cu edițiile locale ale unor publicații internaționale, cum ar fi „Newsweek” și „Time”. Cele mai vândute sunt
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
metropolei 395.Vapoare de croazieră ies și intră În docurile sale, purtând pasagerii de-a lungul marelui canal navigabil din portul Jackson 396. Pe chei Întâlnești cântăreți ambulanți, negustori de mărunțișuri și funcționari care se relaxează, citind ziarul „Sydney Morning Herald”. Luăm vaporașul din modernul Darling Harbour 397, port cu numeroase spații comerciale de elită, restaurante, baruri, galerii de artă, până la Taronga Park Zoo („vedere asupra apei” În limba aborigenă), una dintre cele mai mari și frumoase din lume, cu o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
OF KENT EARL OF GLOUCESTER EDGAR, son to Gloucester EDMUND, bastard son to Gloucester CURAN, a courtier OSWALD, steward to Goneril OLD MAN, tenant to Gloucester DOCTOR LEAR'S FOOL A CAPTAIN, subordinate to Edmund GENTLEMEN, attending on Cordelia A HERALD SERVANTS to Cornwall KNIGHTS ATTENDING ON LEAR, OFFICERS, MESSENGERS, SOLDIERS, ATTENDANTS Scene-Britain PERSOANELE LEAR, rege al Britaniei GONERIL REGAN fiicele lui Lear CORDELIA REGELE FRANȚEI DUCELE BURGUNDIEI DUCELE DE ALBANY, soț Gonerilei DUCELE DE CORNWALL, soț Reganei CONTELE DE KENT
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
avouched there. If you miscarry, Your business of the world hath șo an end, And machination ceases. Fortune love you. ALBANY: Stay till I have read the letter. EDGAR: I was forbid it. When time shall serve, let but the herald cry, And I'll appear again. ALBANY: Why, fare thee well: I will o'erlook thy paper. Exit [Edgar.] Enter Edmund. EDMUND: The enemy's în view: draw up your powers. Here is the guess of their true strength and
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
s my exchange: what în the world he is That names me trăitor, villain-like he lies: Call by the trumpet: he that dares approach, On hîm, on you who not? I will maintain My truth and honor firmly. ALBANY: A herald, ho! ALBANY: Tu ins corcit, ba da. REGAN (Lui Edmund): Pune să bată toba: titlul meu e-al tău! ALBANY: Stai și motivu-ascultă. Edmund, te-arestez Pentru nalta trădare, si cu tine, Ast șarpe poleit. (Arătînd spre Goneril) Cît despre
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]