892 matches
-
Sfânta Margareta. Dragonul Ordinului este reprezentat cu bucla cozii încolăcindu-se în jurul gâtului, simbolul puterii de sacrificare a propriei vieți. Deși rămâne curios motivul alegerii imaginii Dragonului care în heraldica creștină tradițională este asociat puterii malefice învinse de Sfântul Gheorghe, Heraldica Ordinului Dragonului reprezintă simbolic sufletul unui cavaler dându-și viața pentru a salva un alt suflet, în imaginea forței impresionante pe care o oferă în jertfa de sine. Pe medalia de luptă, Dragonul este de culoare verde; bucla cozii încolăcită
Ordinul Dragonului () [Corola-website/Science/299784_a_301113]
-
profetică onomastică, Osman însemnând „zdrobitorul de oase”, simbolizând energia cu care el și succesorii omonimi au arătat-o în secolele de cuceriri care au urmat. Numele este dat și unei mari specii de acvile, numite și vultur regal, simbol în heraldică pentru suveranitate și puterea militară în est. Osman este lăudat de scriitorii orientali pentru frumusețea fizică și pentru „minunata lungime și putere a brațului său”. Aidoma lui Artaxences Longimanus din dinastia persană antică și Liu Bei din Romanță a celor
Osman I () [Corola-website/Science/299804_a_301133]
-
că Primăria nu deține actul de proprietate pentru Arcul de Triumf. Arcul de Triumf adăpostește un mic muzeu, care poate fi vizitat doar cu anumite ocazii speciale. Vizitatorii pot vedea patru expoziții: "Marele Război al Reîntregirii Neamului" (fotografie și film), "Heraldica Marilor Familii Boierești" (efigii din bronz, fotografii), "Arcul de Triumf în Imagini" (fotografii, machete), "Marea Unire de la 1918" ( unde se găsesc și coroanele și sceptrul regal reproduse 1:1, fotografii) și pot urca pe terasa superioară. Arcul de Triumf este
Arcul de Triumf din București () [Corola-website/Science/299812_a_301141]
-
2007, devine profesor universitar de istoria modernă a României la Facultatea de Istorie a Universității din București. În paralel cu activitatea didactică, conf. dr. Mihai Răzvan Ungureanu a desfășurat și o bogată activitate științifică, fiind membru al Societății Române de Heraldică, Sigilografie și Genealogie a Academiei Române, filiala Iași (din 1993), membru al board-ului științific al Fundației Soroș pentru o Societate Deschisă, Iași - București (1996-1998), director al Centrului de Studii Românești din Iași al Fundației Culturale Române (1996-1999), membru al European
Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-website/Science/299836_a_301165]
-
1996-1999), membru al European Association for Jewish Studies din Oxford, Marea Britanie (din 1997), Senior Fellow al Oxford Centre for Jewish and Hebrew Studies, St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (din 1998), membru al Consiliului Institutului de Studii Genealogice și Heraldică "Sever Zotta" din Iași (din 1998) etc. În perioada 1998-2000, a deținut și funcția de membru al Consiliului Național al Reformei Învățământului din cadrul Ministerului Educației Naționale. Din anul 2004, conduce, în calitate de director, Centrul de Studii Iudaice din cadrul Facultății de Istorie
Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-website/Science/299836_a_301165]
-
dolari și pe reversul tututor monedelor. Canada este cunoscută pentru păduri vaste și lanțuri de munți întinse, și pentru fauna bogată, cu elani, castori, caribu, urși polari, urși grizli și numeroase rațe și gâște canadiene. Statutul emblematic al castorului în heraldică este legat intrinsec de faptul că istoria economică a Canadei este bazată pe comerțul cu blănuri. Astfel, alte produse derivate din resurse naturale, cum ar fi siropul de arțar, sunt strâns legate de identitatea națională a Canadei. Alte simboluri naționale
Canada () [Corola-website/Science/297759_a_299088]
-
Mare. Acesta este situat în apropiere de rute de transport importante și este un nod feroviar. Stema prezintă pe fundal de culoare albastru trei cruci de aur. Orașul a fost fondat în 1398 și era proprietatea mănăstirii, prin urmare - tema heraldica. În secolele următoare s-a uitat de originea stemei și s-a înlocuit cruci cu săbii.În secolul al nouăsprezecelea s-a utilizattrei flori de crin, care au avut nicio justificare istorică. Numele de "Mogilno" provine de la cuvântul "mormânt", care
Mogilno () [Corola-website/Science/297936_a_299265]
-
megalitice din Anglia . John Aubrey a fost un arheolog pionier care a înregistrat numeroase monumente megalitice de teren și de altă natură în sudul Angliei . A încercat să traseze evoluția cronologică stilistica a scrisului de mână , arhitectura medievală , costumele și heraldica Săpăturile au fost efectuate în orașele antice Pompei și Herculaneum , ambele care au fost acoperite de cenușă în timpul erupției Vezuviului în 79. Aceste săpături au început în 1748 , în Pompei , în timp ce la Herculaneum au început în 1738 . Descoperirea orașelor întregi
Arheologie () [Corola-website/Science/296548_a_297877]
-
concurs inițiat de primarul Gheorghe Funar (PRM). Noua stemă combină reprezentarea Monumentului Memorandiștilor de pe Bulevardul Eroilor cu statuia zeiței Minerva, deasupra cărora este plasat un lup dacic. Stema introdusă de administrația Funar nu a fost aprobată de Comisia Zonală de Heraldică (în consecință nici de CNHGS), motiv pentru care folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare. Întrebată cu privire la motivul pentru care noua administrație locală, condusă de Emil Boc, nu a înlăturat stema introdusă de Gheorghe Funar, purtătoarea de cuvânt
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
Funar, purtătoarea de cuvânt a domnului Boc a arătat în ianuarie 2007 că un asemenea demers „ar lua și timp, și bani”. Purtătoarea de cuvânt a primarului Sorin Apostu (PDL) a declarat că în toamna anului 2010 Comisia Zonală de Heraldică va fi în măsură să rezolve chestiunea stemei ilegale a orașului. Arhitectul Virgil Pop, secretar al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, a declarat că odată cu stema ar trebui revenit și la denumirea oficială de Cluj, arătând că „cu o stemă
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
vara anului 2014 legislativul local urma să adopte o hotărâre de reintrare în legalitate cu privire la acest subiect. Steme surori cu cea a Clujului sunt cele ale orașelor Praga și Cracovia, datând din aceeași perioadă. În cazul stemei orașului Praga, diferența heraldică este dată de brațul armat care veghează în poarta cetății, iar în cazul Cracoviei, de acvila polonă, care, de asemenea veghează în poartă. Alt element distinctiv este culoarea scutului (roșu la Praga, albastru în cazul Clujului), respectiv culoarea zidurilor cetății
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
colecția genealogistului, donând cu acest prilej, o parte din scrisorile fraților Hurmuzachi, adresate mamei lor Ileana (Ilinca, Elena), istoricului Teodor Bălan. Sever Zotta a fost decorat cu Ordinul național „Steaua României” în rang de cavaler. Institutul Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta” din Iași îi poartă numele, onorând contribuția sa la dezvoltarea acestor ramuri ale științei istorice în România. După numele său a fost denumită „Strada Sever Zotta” în Iași. In Arhivele Naționale ale României, filiala Iași, există Fondul Sever
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
domeniul studiilor genealogice, Sever Zotta a intrat în istoriografia română ca genealogistul prin excelență. A deschis un drum pe care merg și azi cei care se ocupă de genealogiile familiilor boierești din Moldova. În "Buletinul Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" nr.IX, 7-9," Iași, 2007 Andrei Zotta, nepotul de fiu al lui Sever Zotta a făcut cunoscut testamentul genealogistului. Documentul este datat 29 iunie 1940, a fost deci scris în ultimele ore dinaintea închiderii frontierei celei noi...și
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
1997, p.64-67. · Profil: Dr. Phil. Christoph Machat, în Transylvanian Review, VI, 1997, nr. 3, p. 38- 43. · Un portret necunoscut al lui Inochentie Micu de la Mănăstirea Râmeᘰ, în Ars Transsilvaniae, VII, 1997. · Sigiliul mănăstirii Vadului, în Buletinul Comisiei de heraldica, genealogie ᗰi sigilografie a Academiei Române, I-II, 1995-1996, Cluj-Napoca, 1998, p.131-134. · La peinture exterieure de la Transylvanie (XVIIIe siecle), în Transylvanian Review, VIII, 4, 1999, p.31-55. · Der Umgang mit dem Erbe - Bewahrung durch übereignung am Beispiel Nordsiebenbürgens, în Ars
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
1892, o dată cu schimbarea guvernului, comisia își încetează activitatea. În 1900, după revenirea conservatorilor la putere, Grecianu publică rezultatele comisiei într-un volum ilustrat intitulat „Eraldica română”. Pe lângă propunerea unor steme districtuale (niciodată adoptate) autorul realizează un studiu legat de evoluția heraldicii pe teritoriul României și un vocabular cu termeni heraldici. Aceștia din urmă nu vor fi folosiți însă de către heraldiștii care îi vor urma lui Grecianu, fiind preferată terminologia propusă de generalul P. V. Năsturel. Totuși, prin concluziile asupra heraldicii românești
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]
-
1900, după revenirea conservatorilor la putere, Grecianu publică rezultatele comisiei într-un volum ilustrat intitulat „Eraldica română”. Pe lângă propunerea unor steme districtuale (niciodată adoptate) autorul realizează un studiu legat de evoluția heraldicii pe teritoriul României și un vocabular cu termeni heraldici. Aceștia din urmă nu vor fi folosiți însă de către heraldiștii care îi vor urma lui Grecianu, fiind preferată terminologia propusă de generalul P. V. Năsturel. Totuși, prin concluziile asupra heraldicii românești, pe care o socotea ca și inexistentă, a frânat
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]
-
evoluția heraldicii pe teritoriul României și un vocabular cu termeni heraldici. Aceștia din urmă nu vor fi folosiți însă de către heraldiștii care îi vor urma lui Grecianu, fiind preferată terminologia propusă de generalul P. V. Năsturel. Totuși, prin concluziile asupra heraldicii românești, pe care o socotea ca și inexistentă, a frânat dezvoltarea acestei discipline în România și a diminuat interesul istoricilor români pentru heraldică. Multe dintre concluziile sale vor fi parțial sau total infirmate de către studiile ulterioare. A mai scris două
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]
-
vor urma lui Grecianu, fiind preferată terminologia propusă de generalul P. V. Năsturel. Totuși, prin concluziile asupra heraldicii românești, pe care o socotea ca și inexistentă, a frânat dezvoltarea acestei discipline în România și a diminuat interesul istoricilor români pentru heraldică. Multe dintre concluziile sale vor fi parțial sau total infirmate de către studiile ulterioare. A mai scris două studii cu privire la cronicari, publicate în „Revista Română” și „Românul”.
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]
-
era obligat să frecventeze inițial cursurile anului I de la facultatea de litere și filozofie unde era prioritară studierea istoriei și literaturii maghiare. Studiul istoriei în special era susținut de inițierea în științele auxiliare ale istoriei, cum sunt arheologia, numismatica, diplomatica, heraldica, precum și paleografia și cronologia, adică tocmai acelea de care urma să se slujească ca viitor editor de documente. Această împrejurare explică și în cazul lui Ioan Mihalyi, ca și în cazul altor istorici ardeleni din a doua jumătate a veacului
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
manifestare a geniului rasei noastre și ultimul cavaler al Basarabiei”". Paul Gore avea la activ studii amănunțite asupra științei și artei blazonului, cunoștințele sale recomandându-l pentru numirea lui ca membru al Consiliului Heraldic al Franței, al Convenției Internaționale de Heraldică din Londra, al Societății Elvețiene de Heraldică, al asociațiilor Adler din Viena, Herold din Berlin, Sanct Michel din Bamberg, ca membru corespondent al Academiei Heraldice din Madrid etc. Gheorghe Bezviconi mărturisea că "„Pavel Gore a fost primul, dar și ultimul
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
cavaler al Basarabiei”". Paul Gore avea la activ studii amănunțite asupra științei și artei blazonului, cunoștințele sale recomandându-l pentru numirea lui ca membru al Consiliului Heraldic al Franței, al Convenției Internaționale de Heraldică din Londra, al Societății Elvețiene de Heraldică, al asociațiilor Adler din Viena, Herold din Berlin, Sanct Michel din Bamberg, ca membru corespondent al Academiei Heraldice din Madrid etc. Gheorghe Bezviconi mărturisea că "„Pavel Gore a fost primul, dar și ultimul cavaler al Basarabiei. Prin studierea trecutului a
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
talia lui putea să găsească o formulă care să exprime în limbaj heraldic eliberarea provinciei moldovenești [...] de sub dominația împăraților Romanov și, totodată, să știe (și știa) cum a fost stema veche a Principatului Moldovei.”" . În 1922 este constituită Comisia Consultativă Heraldică, sub președinția lui Dimitrie Onciul. Paul Gore se va găsi printre primii membri ai acesteia, calitate în care sugerează modele multiple pentru stema României Mari. Armele adoptate au pornit de la o idee a sa. Însă tot în 1922 Gore este
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
Anghel Demetriescu. În memoriile sale, vorbește despre Demetriescu cu multă afecțiune și se referă la el numindu-l "„excelentul meu director și maestru de istorie”". De altfel, lecțiile lui Demetriescu i-au dezvoltat lui Mateiu Caragiale gustul pentru cercetările de heraldică de care s-a ocupat mai târziu. Cu toată activitatea sa, posteritatea și-a amintit puțin de el. Cu toate că Nicolae Iorga, Nicolae Petrașcu, Ovidiu Papadima și câțiva alții au scris lucrări despre el, Anghel Demetriescu a fost încetul cu încetul
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
are în centrul preocupărilor sale transpunerea cât mai fidelă în simboluri heraldice (steme și sigilii) a realităților istorice referitoare la statul român, regiuni, județe orașe și instituții din România, în diferite perioade din evoluția acestora. Elementul central al heraldicii României îl constituie stemele care constituie "„ansamblul semnelor distinctive și simbolice care alcătuiesc blazonul unei persoane, instituție sau stat exprimând atributele sale.”" a reflectat din totdeauna, în forme variante și în mod oficial, starea de fapt din acel moment a
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
de-a lungul istoriei aproape întotdeauna aceleași simboluri heraldice. Elaborarea stemelor se face potrivit normelor stricte ale științei și artei heraldice. De asemenea, se ține cont și de tradițiile locale. Aceste reguli sunt stipulate în metodologia stabilită de Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române. Regulile heraldice în ceea ce privește însemnele românești sunt riguroase. Scutul are formă și dimensiuni standard. Figurile stemei trebuie să fie clare și bine conturate, inteligibile și la dimensiuni mici și nu în ultimul rând trebuie să ocupe
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]