2,559 matches
-
reparată, modalitatea de a retrage gândirea educațională din poziția de slugă care i s-a atribuit în rândul Naturwissenschaften și de a-i conferi un rang princiar și atribuții profetice în imperiul științelor spiritului și culturii. 15.3.6. Elaborarea hermeneutică a curriculumului fenomenologictc "15.3.6. Elaborarea hermeneutică a curriculumului fenomenologic" Dacă fenomenele și procesele spirituale și culturale ale conștiinței sunt complet diferite de fenomenele naturii, atunci mai pot fi ele studiate în termenii relației cauză-efect cu „metode cantitative”, precum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poziția de slugă care i s-a atribuit în rândul Naturwissenschaften și de a-i conferi un rang princiar și atribuții profetice în imperiul științelor spiritului și culturii. 15.3.6. Elaborarea hermeneutică a curriculumului fenomenologictc "15.3.6. Elaborarea hermeneutică a curriculumului fenomenologic" Dacă fenomenele și procesele spirituale și culturale ale conștiinței sunt complet diferite de fenomenele naturii, atunci mai pot fi ele studiate în termenii relației cauză-efect cu „metode cantitative”, precum experimentul și interpretarea matematică? Desigur, nu. Fenomenele și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care trebuie dezvăluite. Sunt fenomene și procese calitative, a căror dezvăluire reclamă metode calitative de explorare și decriptare dincolo de aparența lucrurilor. Dar care ar putea fi aceste metode? La începutul secolului, filosofii și-au adus aminte de ars interpretandi. Originile hermeneuticii se pierd în negura vremurilor și nu intenționăm să schițăm aici fabuloasa ei istorie. Știința modernă a interpretării, inițiată de Friedrich Daniel Ernst Schleiermacher (1768-1834) cu vestita sa lucrare Hermeneutik und Kritik mit besonderer Beziehung auf das Neue Testament (publicată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și ea o istorie contorsionată care se întinde pe două veacuri. Nu s-a constituit o știință generală sau o metodologie universală a acestei arte a interpretării și negocierii, atribuită de antici zeului mesager Hermes. Există doar consensul că numai hermeneutica poate elucida problemele „științelor spiritului” (Geisteswissenschaften) și științelor culturii, din care fac parte și științele educației. Altfel, hermeneutica se înfățișează ca o „junglă de hermeneutici” care se contestă, se atacă și se contrazic între ele - căci fiecare hermeneut își constituie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau o metodologie universală a acestei arte a interpretării și negocierii, atribuită de antici zeului mesager Hermes. Există doar consensul că numai hermeneutica poate elucida problemele „științelor spiritului” (Geisteswissenschaften) și științelor culturii, din care fac parte și științele educației. Altfel, hermeneutica se înfățișează ca o „junglă de hermeneutici” care se contestă, se atacă și se contrazic între ele - căci fiecare hermeneut își constituie hermeneutica sa. Departe de a ilustra „nebunia interpretărilor”, cum cred unii, hermeneutica este dovada impresionantă a bogăției spirituale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a interpretării și negocierii, atribuită de antici zeului mesager Hermes. Există doar consensul că numai hermeneutica poate elucida problemele „științelor spiritului” (Geisteswissenschaften) și științelor culturii, din care fac parte și științele educației. Altfel, hermeneutica se înfățișează ca o „junglă de hermeneutici” care se contestă, se atacă și se contrazic între ele - căci fiecare hermeneut își constituie hermeneutica sa. Departe de a ilustra „nebunia interpretărilor”, cum cred unii, hermeneutica este dovada impresionantă a bogăției spirituale și a enormului efort depus de spiritul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poate elucida problemele „științelor spiritului” (Geisteswissenschaften) și științelor culturii, din care fac parte și științele educației. Altfel, hermeneutica se înfățișează ca o „junglă de hermeneutici” care se contestă, se atacă și se contrazic între ele - căci fiecare hermeneut își constituie hermeneutica sa. Departe de a ilustra „nebunia interpretărilor”, cum cred unii, hermeneutica este dovada impresionantă a bogăției spirituale și a enormului efort depus de spiritul omenesc pentru a se înțelege pe sine și a înțelege sensurile și a decripta tainele lumii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fac parte și științele educației. Altfel, hermeneutica se înfățișează ca o „junglă de hermeneutici” care se contestă, se atacă și se contrazic între ele - căci fiecare hermeneut își constituie hermeneutica sa. Departe de a ilustra „nebunia interpretărilor”, cum cred unii, hermeneutica este dovada impresionantă a bogăției spirituale și a enormului efort depus de spiritul omenesc pentru a se înțelege pe sine și a înțelege sensurile și a decripta tainele lumii acesteia. Hermeneutica este profund și definitoriu umană, în sensul că ea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Departe de a ilustra „nebunia interpretărilor”, cum cred unii, hermeneutica este dovada impresionantă a bogăției spirituale și a enormului efort depus de spiritul omenesc pentru a se înțelege pe sine și a înțelege sensurile și a decripta tainele lumii acesteia. Hermeneutica este profund și definitoriu umană, în sensul că ea este expresia acelei „griji” (die Sorge) heideggeriene care însoțește Dasein-ul, „ființa întrebătoare”, în lumea în care se simte, în același timp, das Ganzsein („faptul de-a-fi-întreg”) și das In-der-Welt-sein („faptul de-a-fi-în-lume”); dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o manifestare a Dasein-ului constituie o evidență. Dar tot Dasein este și relația dintre ei, educația, cu înțelesul platonic de „paideia”, pe care Heidegger l-a reclamat ca dat fundamental pentru condiția umană 130. Asupra acestor probleme s-a aplecat hermeneutica fenomenologică. În anii ’80-’90 s-a constituit și o hermeneutică „pur pedagogică”, încercând să evite perspectiva fenomenologică, fără însă a reuși. Un exemplu este studiul lui David G. Smith „Hermeneutic Inquiry: The Hermeneutic Imagination and the Pedagogic Text” (1991
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și relația dintre ei, educația, cu înțelesul platonic de „paideia”, pe care Heidegger l-a reclamat ca dat fundamental pentru condiția umană 130. Asupra acestor probleme s-a aplecat hermeneutica fenomenologică. În anii ’80-’90 s-a constituit și o hermeneutică „pur pedagogică”, încercând să evite perspectiva fenomenologică, fără însă a reuși. Un exemplu este studiul lui David G. Smith „Hermeneutic Inquiry: The Hermeneutic Imagination and the Pedagogic Text” (1991)131. D.G. Smith a localizat hermeneutica în problematica socială sugerând că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
s-a constituit și o hermeneutică „pur pedagogică”, încercând să evite perspectiva fenomenologică, fără însă a reuși. Un exemplu este studiul lui David G. Smith „Hermeneutic Inquiry: The Hermeneutic Imagination and the Pedagogic Text” (1991)131. D.G. Smith a localizat hermeneutica în problematica socială sugerând că există o legătură între tulburările sociale și necesitatea de a interpreta. Sarcina hermeneutică nu ar fi de ordin tehnic, soluționabilă pe cale logică: ea se ivește în mijlocul confruntării interumane și în inabilitatea de a întreba: „Ce
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exemplu este studiul lui David G. Smith „Hermeneutic Inquiry: The Hermeneutic Imagination and the Pedagogic Text” (1991)131. D.G. Smith a localizat hermeneutica în problematica socială sugerând că există o legătură între tulburările sociale și necesitatea de a interpreta. Sarcina hermeneutică nu ar fi de ordin tehnic, soluționabilă pe cale logică: ea se ivește în mijlocul confruntării interumane și în inabilitatea de a întreba: „Ce trebuie făcut pentru ca noi să putem să comunicăm, să gândim și să acționăm pe căile stabilite?”. După Smith
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
autoflagelarea, răstălmăcirea sau relativizarea; dar libertatea umană își găsește, în aceste momente, „lumina”, identitatea, demnitatea etc.; sunt momente în care fiecare își poate povesti necazurile și poate susține că sursa lor este un anumit mod de a vedea lucrurile. „Imaginația hermeneutică” (hermeneutic imagination) joacă, după Smith, un rol important. Ea poate problematiza hegemonia culturii dominante în termeni de angajare și transformare. După D.G. Smith (1991), discursul fenomenologic conferă hermeneuticii un caracter politic. El sugerează, subtil, că hermeneutica ar putea fi folosită
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că sursa lor este un anumit mod de a vedea lucrurile. „Imaginația hermeneutică” (hermeneutic imagination) joacă, după Smith, un rol important. Ea poate problematiza hegemonia culturii dominante în termeni de angajare și transformare. După D.G. Smith (1991), discursul fenomenologic conferă hermeneuticii un caracter politic. El sugerează, subtil, că hermeneutica ar putea fi folosită pentru „manipulări benefice” prin răstălmăciri de sensuri și „îndrumări ideologice” ale conștiinței sociale. Fenomenologia este, după Smith, în mod explicit, politică. Aplicarea ei și a hermeneuticii în școală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a vedea lucrurile. „Imaginația hermeneutică” (hermeneutic imagination) joacă, după Smith, un rol important. Ea poate problematiza hegemonia culturii dominante în termeni de angajare și transformare. După D.G. Smith (1991), discursul fenomenologic conferă hermeneuticii un caracter politic. El sugerează, subtil, că hermeneutica ar putea fi folosită pentru „manipulări benefice” prin răstălmăciri de sensuri și „îndrumări ideologice” ale conștiinței sociale. Fenomenologia este, după Smith, în mod explicit, politică. Aplicarea ei și a hermeneuticii în școală are, de asemenea, mobiluri politice. Cu ajutorul lor, „pedagogia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fenomenologic conferă hermeneuticii un caracter politic. El sugerează, subtil, că hermeneutica ar putea fi folosită pentru „manipulări benefice” prin răstălmăciri de sensuri și „îndrumări ideologice” ale conștiinței sociale. Fenomenologia este, după Smith, în mod explicit, politică. Aplicarea ei și a hermeneuticii în școală are, de asemenea, mobiluri politice. Cu ajutorul lor, „pedagogia este însărcinată să mobilizeze conștiința socială a studenților pentru identificarea și eradicarea diavolilor din vremurile noastre” - scria el132. Pentru D.G. Smith, hermeneutica nu este o tehnică de comprehensiune, ci doar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în mod explicit, politică. Aplicarea ei și a hermeneuticii în școală are, de asemenea, mobiluri politice. Cu ajutorul lor, „pedagogia este însărcinată să mobilizeze conștiința socială a studenților pentru identificarea și eradicarea diavolilor din vremurile noastre” - scria el132. Pentru D.G. Smith, hermeneutica nu este o tehnică de comprehensiune, ci doar un „discurs imploziv” (imploding discourse) despre sine, în mijlocul unui întreg univers de alte asemenea discursuri confesive, introspective, egolatre. Mult mai profund a înțeles importanța pentru pedagogie și știința curriculumului a hermeneuticii, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Smith, hermeneutica nu este o tehnică de comprehensiune, ci doar un „discurs imploziv” (imploding discourse) despre sine, în mijlocul unui întreg univers de alte asemenea discursuri confesive, introspective, egolatre. Mult mai profund a înțeles importanța pentru pedagogie și știința curriculumului a hermeneuticii, în varianta ei fenomenologică, Elaine Atkins (1988). Articolul ei din Journal of Curriculum Studies, „Reframing Curriculum Theory in Terms of Interpretation and Practice: A Hermeneutical Approach”133, poate fi considerat deschiderea cercetării curriculare către zona de profunzime a problematicii formării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
termenii acesteia, teoria curriculumului schițată de Atkins (1988) a devenit o metodologie subtilă de explorare a fenomenelor primare care generează formarea umană și de dezvăluire a proceselor tainice din adâncurile fiecărei ființe umane. Teoria curriculumului a asimilat conceptele tradiționale ale hermeneuticii fenomenologice: conștiință, dialog, phronensis, interpretare, comunitate, limbaj; de asemenea, s-a îmbogățit cu concepții ale exegeților heideggerieni Gadamer, Rorty și Bernstein: teoria istoricității culturii și vieții umane; teoria rădăcinilor adevărului; teoria originilor cunoașterii; teoria moralității practice ș.a. Teza esențială a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fenomenologice: conștiință, dialog, phronensis, interpretare, comunitate, limbaj; de asemenea, s-a îmbogățit cu concepții ale exegeților heideggerieni Gadamer, Rorty și Bernstein: teoria istoricității culturii și vieții umane; teoria rădăcinilor adevărului; teoria originilor cunoașterii; teoria moralității practice ș.a. Teza esențială a hermeneuticii fenomenologice - „înțelegerea nu poate fi niciodată frânată sau separată de situația socială/culturală concretă” - a fost asimilată de teoria curriculumului fără modificări esențiale: înțelegerea/comprehensiunea/instruirea nu poate fi separată de situația educațională/de învățare/de instruirea concretă. Este o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unui temei”, „proiectarea omului în lume” (Gründen; Entwurf; Überwurf; finding a footing)136 sau de Wittgenstein prin expresia „găsirea căii” (finding one’s way about)137. Omul este „configurator de lume” (Weltbild) și „prefigurat” de ea (Vorbild). După Atkins (1988), hermeneutica ne conduce, oarecum obligatoriu, spre încadrarea teoriei curriculumului în termenii acțiunii practice; în special în ceea ce privește deliberările și alegerile pe bază de scopuri înțelese ca temeiuri ale existenței și devenirii. Ea precizează însă că întotdeauna câmpul fenomenologic este „îmbibat” axiologic; abordarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pragmatic-hermeneutică a acestuia nu antrenează numai metoda științifică în sine, ci și alegerea morală și sensibilitatea estetică; dar o asemenea abordare oferă mult mai mult decât oricare altă abordare a curriculumului 138. Până în anii ’90, s-a crezut că abordarea hermeneutică și fenomenologică a curriculumului nu va depăși stadiul epistemologico-metodologic, rămânând o simplă fantezie teoretică, fără aplicații practice. În anul 1994 însă, Brent Davis a dovedit că nu este așa. După articolul din Journal of Curriculum and Supervision intitulat „Mathematics Teaching
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a relaționa profund viața trăită de cunoașterea lumii - adică de a armoniza Dasein-ul, în ipostaza sa umană, cu Kosmosul, în care sălășluiește privilegiat, pentru că îl înțelege. David G. Smith, Elaine Atkins și Brent Davis nu au încercat să realizeze o hermeneutică fenomenologică autoconsistentă pentru abordarea problematicii teoretice și practice a curriculumului 144. Ei s-au mulțumit să-și fundamenteze demersurile pedagogice pe teoriile maeștrilor. În 1989 însă, William M. Reynolds a realizat, în acest sens, o tentativă îndrăzneață. În lucrarea sa
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
critice personale, găsirea propriei identități 152. Într-adevăr, „vocea proprie” a lui William Reynolds a răsunat puternic în teoria postmodernă a curriculumului de-a lungul ultimului deceniu al secolului XX. În acest răstimp s-au auzit și „ecourile” majore ale hermeneuticii fenomenologice în câmpul curriculumului educațional: Robert K. Brown (1991)153; Tetsuo Aoki (1986, 1990, 1991, 1992, 1993)154; Max van Manen (1990, 1991)155; Margaret Hunsberger (1989, 1992)156; Dennis Sumara (1992, 1994)157 ș.a. 15.3.7. Cherryholmes și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]