1,377 matches
-
PROGRESIE A ADPKD SPRE IRCT Principalul mecanism de progresie în glomerulonefrita cronică (GNC) este cel hemodinamic, nefronii rămași intacți recepționând întreaga cantitate a fluxului plasmatic renal, trebuind în același timp să suplinească funcțional nefronii distruși. Mecanismele compensatorii au ca rezultat hipertrofia nefronilor restanți, hiperfiltrarea/nefron și hipertensiunea intraglomerulară, procese care conduc în timp, inexorabil, spre glomeruloscleroză și fibroză tubulo-interstițială. Spre deosebire de GNC, în ADPKD mecanismul hemodinamic are o contribuție minoră, argumentele în favoarea acestei ipoteze fiind: gradul redus al proteinuriei, obișnuit <1 g
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
importantă (vezi cazul nefropatiei diabetice din primele stadii) (Gabow, 1993); nefrectomia, deși crește semnificativ sarcina hemodinamică/nefron restant, nu accelerează rata de progresie (Zeier, 1992); histologic, nu au fost evidențiate elemente care să sugereze compresiunea; nu există leziuni semnificative de hipertrofie glomerulară și de glomeruloscleroză focală și segmentală (Zeier, 1992); Progresia ADPKD pare să fie în mod direct influențată de deteriorarea arhitecturii renale normale și de gradul înlocuirii parenchimului normal de către chiști: cu cât volumul total al chiștilor (apreciat prin CT
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
risc crescut de evoluție mai rapidă spre ADPKD (Covic, 1997). Spre deosebire de relația controversată HTA supraviețuire renală, impactul negativ al HTA asupra supraviețuirii pacientului este mult mai clar. Principala cauză de deces în ADPKD o reprezintă complicațiile cardiovasculare asociate HTA necontrolate. Hipertrofia ventriculului stâng (HVS) survine precoce (adeseori evidentă la tineri cu funcție renală normală), masa ventricului stâng fiind mai crescută la bolnavii cu ADPKD, comparativ cu persoanele neafectate, la același nivel al RFG (Zeier, 1993; Saggar-Malik, 1994; Ivy, 1995). Importanța HVS
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sau nu IRC și, în caz afirmativ, cât de mare este deteriorarea funcției renale; identificarea nivelului de agresivitate a bolii, precum și a factorilor de progresie spre IRCT: vârsta tânără de debut, sexul masculin, tipul genetic (PKD1 sau PKD2), hipertensiunea arterială, hipertrofia ventriculară stângă (HVS), acidoza, proteinurie marcată, episoade de hematurie macroscopică, creșterea mărimii și numărului chiștilor renali. -Evaluarea manifestărilor cardiovasculare, precum și a altor manifestări extrarenale: determinarea atentă a TA prin măsurători convenționale repetate și, eventual, monitorizare ambulatorie 24 de ore; acest
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
evoluției bolii; -prezența sau absența indicilor de agresivitate (forma PKD1, sex masculin, moștenirea genei mutante de la mamă, fenomenul de anticipație, prezența în familie a anevrismelor cerebrale); -prezența sau absența factorilor de progresie spre IRCT (vârsta tânără de debut, hipertensiunea arterială, hipertrofia ventriculară stângă, acidoza, proteinuria marcată, episoade de hematurie macroscopică, creșterea mărimii și numărului chiștilor renali, număr mai mare de 4 sarcini). Pe baza acestor criterii noi am definit cinci grupe de gravitate, pentru care am stabilit acțiuni specifice de monitorizare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Perioada preicterică durează 3-10 zile și se caracterizează prin lipsa poftei de mâncare, grețuri, vărsături, dureri epigastrice, balonări abdominale, constipație, febră. Ulterior apare o astenie persistentă, oboseală, somnolență, cefalee, amețeli, insomnie, nervozitate, dureri articulare și musculare, uneori erupții cutanate sau hipertrofii ganglionare. Perioada icterică durează 2-4 săptămâni și se manifestă prin prurit cutanat, scăderea tensiunii arteriale, menținerea unei stări febrile, metroragii, hemoragii digestive, creșterea volumului ficatului și al splinei și colorarea urinei spre brun. Perioada de declin durează 2-3 săptămâni când
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
sedentarism, obezitate, supraalimentație, consumul insuficient de fibre alimentare, constipație cronică, tumori abdominale, anumite afecțiuni cardiace și digestive (ciroză, colite), tuse violentă, emfizem pulmonar, eforturi prelungite la defecare, lipsa igienei locale, statul Îndelungat pe scaun sau În picioare, ridicarea obiectelor grele, hipertrofia prostatei, fibrom. Printre alte cauze declanșatoare pot fi amintite alergiile, infecțiile parazitare și prezența bacteriei Candida albicans. La femeile gravide acționează atât presiunea fătului În abdomen cât și schimbările hormonale care duc la lărgirea vaselor hemoroidale. În timpul nașterii, aceste vase
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
unele limitări cum ar fi: creșterea odată cu vârsta, în bolile pulmonare cronice severe sau în circumstanțe asociate cu HTP, precum și la pacienții cu IC cronică compensată. Electrocardiograma este o explorare importantă deoarece poate evidenția modificări care pot sugera cauza ICA: hipertrofie ventriculară stângă, modificări de fază terminală ST-T sugestive pentru ischemie miocardică, undă Q sugestivă de infarct miocardic sechelar, tulburări de conducere sau tulburări de ritm cardiac. Ecocardiografia este o explorare importantă pentru bolnavii cu ICA, ce poate fi efectuată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
precum boala renovasculară, fibrila ia artrială (FA) cu răspuns ventricular rapid, anemia, în contextul cărora trebuie efectuat diagnosticul diferențial cu alte afecțiuni (1) ( caseta 28.2). 28.2. Particularități fiziopatologice Modificările cardiovasculare fiziologice la subiecții peste 65 de ani asociază hipertrofia ventriculului stâng (HVS) cu scăderea umplerii ventriculare, augmentarea contribuției auri culare în umplerea atrială, creșterea rigidității arteriale (RA), creșterea impedanței aortice, scăderea sensibilității baroreceptorilor, diminuarea răspunsului la catecolamine,creșterea rezistenței vasculare periferice (5). În prezența unei cardiopatii organice, spre deosebire de starea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
creșterea rigidității arteriale (RA), creșterea impedanței aortice, scăderea sensibilității baroreceptorilor, diminuarea răspunsului la catecolamine,creșterea rezistenței vasculare periferice (5). În prezența unei cardiopatii organice, spre deosebire de starea fiziologică, creșterea presarcinii nu determină augmentarea contractilității miocardice. Ventriculul stâng (VS) reacționează compensator prin hipertrofie și dilatație. Hipertrofia compensatorie crește numărul de unități contractile disponibile ce permit menținerea pentru un timp a funcției sistolice a VS. Limitele hipertrofiei sunt impuse de aportul de oxigen, alterarea funcției diastolice și defectul de umplere a VS. Dilatația crește
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
RA), creșterea impedanței aortice, scăderea sensibilității baroreceptorilor, diminuarea răspunsului la catecolamine,creșterea rezistenței vasculare periferice (5). În prezența unei cardiopatii organice, spre deosebire de starea fiziologică, creșterea presarcinii nu determină augmentarea contractilității miocardice. Ventriculul stâng (VS) reacționează compensator prin hipertrofie și dilatație. Hipertrofia compensatorie crește numărul de unități contractile disponibile ce permit menținerea pentru un timp a funcției sistolice a VS. Limitele hipertrofiei sunt impuse de aportul de oxigen, alterarea funcției diastolice și defectul de umplere a VS. Dilatația crește volumul telediastolic și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
organice, spre deosebire de starea fiziologică, creșterea presarcinii nu determină augmentarea contractilității miocardice. Ventriculul stâng (VS) reacționează compensator prin hipertrofie și dilatație. Hipertrofia compensatorie crește numărul de unități contractile disponibile ce permit menținerea pentru un timp a funcției sistolice a VS. Limitele hipertrofiei sunt impuse de aportul de oxigen, alterarea funcției diastolice și defectul de umplere a VS. Dilatația crește volumul telediastolic și menține într‑un prim timp fracția de ejecție (FE) a VS constantă cu un volum bătaie suficient. Limitele acestui mecanism
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
severă a cordului stâng. Ecografia abdominală evidențiază semne de congestie vasculară (ficat de stază, dilatarea și diminuarea pulsațiilor respiratorii ale venei cave inferioare, edem parietal colecistic, lichid liber peritoneal). Electrocardiograma (ECG) evidențiază semne nespecifice (aritmii, blocuri, deviații axiale, semne de hipertrofie ventriculară) și specifice (ischemie). Pacienții diagnosticați clinic și paraclinic cu IC se împart în două categorii: a) grup 1 cu IC refractară - prezintă scăderea severă a funcției VS secundar ischemiei cronice sau afectării valvulare, cu FEVS sub 20%. Afectarea coronariană
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
determină un prognostic echivalent cu cel întâlnit la pacienții mai tineri. 28.3.3.1. Tehnici chirurgicale a) Plastia sau protezarea valvulară Stenoza aortică (SA) reprezintă o patologie comună vârstei a treia și constituie indicație de bioprotezare valvulară. SA determină hipertrofie ventriculară care crește necesarul miocardic de oxigen și accentuează ischemia la pacienții cu afectare coronariană care prezintă output cardiac fix secundar valvei stenozate. SA, deși bine tolerată, poate produce hipertrofie ventriculară și simptome de IC. Probleme de abord chirurgical se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
a treia și constituie indicație de bioprotezare valvulară. SA determină hipertrofie ventriculară care crește necesarul miocardic de oxigen și accentuează ischemia la pacienții cu afectare coronariană care prezintă output cardiac fix secundar valvei stenozate. SA, deși bine tolerată, poate produce hipertrofie ventriculară și simptome de IC. Probleme de abord chirurgical se ridică la pacienții cu bypass aortocoronarian (BAC) care prezintă SA moderată. SA este lent progresivă, deci pare rezonabilă înlocuirea valvei și acceptarea unui risc operator minim. Reinternarea pacienților cu simptome
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
dilatare asimetrică a inelului posterior ca urmare a afectării teritoriului arterei circumflexe. Pacienții cu dilatarea VS au inelul dilatat posterior. Există situații în care se pot asocia aceste leziuni, de exemplu, tracțiunea postischemică a cuspei posterioare și IC cronică cu hipertrofie cardiacă și hipertrofie anulară. Deși macroscopic sistemul valvular este indemn, în esență funcția este alterată, ceea ce determină grade variabile de Im. În Im disfuncția valvulară este secundară afectării ventriculare și cardiomiopatiei dilatative, jetul fiind orientat spre porțiunea inelară centrală. Aceste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
inelului posterior ca urmare a afectării teritoriului arterei circumflexe. Pacienții cu dilatarea VS au inelul dilatat posterior. Există situații în care se pot asocia aceste leziuni, de exemplu, tracțiunea postischemică a cuspei posterioare și IC cronică cu hipertrofie cardiacă și hipertrofie anulară. Deși macroscopic sistemul valvular este indemn, în esență funcția este alterată, ceea ce determină grade variabile de Im. În Im disfuncția valvulară este secundară afectării ventriculare și cardiomiopatiei dilatative, jetul fiind orientat spre porțiunea inelară centrală. Aceste caracteristici sunt utilizate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
fibrelor miocardice. Accorn cardiac support device este o meșă care îmbracă ambii ventriculi care se plasează chirurgical în cursul intervenției de plastie mitrală sau BAC. Fabricat dintr-un material flexibil, acest sistem oferă complianța necesară activității normale a cordului, limitând hipertrofia excesivă. Rezultatele sistemului Accorn sunt favorabile pentru moment, stopând procesul de remodelare ventriculară și dilatare cardiacă, fără a fi raportate creșterea mortalității și morbidității legate de implantare postoperator tardiv (15). Myosplint tentează remodelarea VS, fără înlăturarea miocardului viabil. Myosplint este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
trecerea cu bine printr-o lungă serie de urgențe șlefuitoare de instinct. Fiecare întrerupere bruscă și fortuită a tihnei echivalează cu o exigență de esențializare a sinelui, ce îl reduce la strictul necesar și, prin asta, îl ocrotește de neajunsurile hipertrofiei. Liniuța de unire pe care el o trage în direcția lucrului resimțit ca indispensabil îi trădează dragostea cea mai adâncă. Precum o foarfecă nemiloasă, împrejurările critice impun un test de necesitate acelei culegeri de sine în pripă, altfel tentate permanent
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
oxigen. La această categorie de pacienți reduc morbiditatea și mortalitatea (19) . Această clasă constituie medicația de primă alegere la pacienții cu IC cronică (10) . Au efect benefic pe termen mediu sau lung prin controlul HTA, prevenirea tahicardiei și promovarea regresiei hipertrofiei cardiace (11). Inițierea terapiei se face cu doze mici, care se cresc gradual până la doza necesară, cu monitorizarea corespunzătoare a pacientului. Utilizarea lor este limitată la pacienții care prezintă tulburări de conducere, afecțiuni obstructive pulmonare, claudicație intermitentă, boli psihice (14
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
cât și de elementele diverselor entități patologice supraadăugate pe parcursul vieții. Boli ca hipertensiunea arterială (HTA), boala cardiacă ischemică, insuficiența cardiacă (IC), a căror incidență crește odată cu vârsta, se suprapun peste schimbările induse de îmbătrânire (7). La nivelul cordului se constată hipertrofia ventriculului stâng (VS), spre deosebire de majoritatea organelor parenchimatoase care tind să se atrofieze odată cu vârsta. Hiper trofiaeste rezultatul creșterii rezistenței la ejecția din VS, din cauza scăderii elasticității și a complianței aortice (8). Microscopic se poate evidenția scăderea numărului de miocite și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
ventriculului stâng (VS), spre deosebire de majoritatea organelor parenchimatoase care tind să se atrofieze odată cu vârsta. Hiper trofiaeste rezultatul creșterii rezistenței la ejecția din VS, din cauza scăderii elasticității și a complianței aortice (8). Microscopic se poate evidenția scăderea numărului de miocite și hipertrofia celor remanente. Nu este definită o cauză, probabil se datorează scăderii densității capilarelor tisulare și hipoxiei secundare la acest nivel, sau a întinderii miocardiocitelor rămase după pierderea celulelor vecine apoptotice, ceea ce stimulează eliberarea unor mediatoriproapoptotici, închizând un cerc vicios. Pe lângă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
IC cuprinde două mari categorii: IC cu funcție sistolică afectată și IC cu funcție sistolică prezervată, mai precis prin disfuncție diastolică (17). Disfuncția diastolică este principala modificare hemodinamică care face parte practic din procesul de îmbătrânire fiziologică a miocardului cu hipertrofia pereților indiferent de valorile tensionale, creșterea gradului de fibroză intramiocardică. Dacă la paciențiisub 65 de ani IC cu funcție sistolică afectată reprezintă circa 90% dintre cazuri (19),peste 70 de ani, ajunge să ocupe între 40 i 70% dintre cazuri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
căutarea semnelor de pierderi oculte de sânge (46). Electrocardiograma (ECG) standard 12 derivații este investigația inițială obligatorie. Poate tranșa în anumite situații diagnosticul și este un element important în stratificarea riscului și a indicației de spitalizare. ECG poate identifica ischemie-leziune-necroză, hipertrofie ventriculară, tulburări de ritm și conducere, precum și modificări specifice unor entități aritmice particulare (Brugada, QT lung, preexcitație) (51). Anamneza, examenul clinic și ECG pot orienta investigațiile ulterioare către definirea unei cauze a sincopei: cardiacă, mediată neural, cerebrovasculară. Un algoritm standard
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
și simptome. Pacienții pot prezenta sincope, datorită debitului cardiac scăzut, sau hemoptizii că o consecință a hiperpresiunii din arteră pulmonară. Radiografia toracica poate arăta accentuarea hilurilor pulmonare datorită dilatării arterelor pulmonare, plămâni cu hipertransparență sau desen vascular slab reprezentat și hipertrofia ventriculului drept. Analizele hematologice și biochimice se practică de rutină. Un timp parțial de tromboplastina prelungit, în absența terapiei cu heparina, sau o scădere a numărului de trombocite poate sugera posibilitatea existenței de anticorpi anticoagulanți lupici sau anticardiolipinici; identificarea s-
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]