794 matches
-
va determina un prognostic excelent al taliei finale. Dacă se neglijează acest aspect, deficitul de GH va fi urmărit după un interval de timp în care ar putea apărea deja un handicap statural mai greu de recuperat . Iradierea creierului și hipotalamusului în contextul apariției unei malignități este o cauză de disfuncție hipotalamo-hipofizară. Hipotalamusul este în general mai sensibil la expunerea la radiații decât hipofiza, atât axa somatotropă, cât și cea gonadotropă și tireotropă putând fi frecvent afectate. Dozele mici de iradiere
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
aspect, deficitul de GH va fi urmărit după un interval de timp în care ar putea apărea deja un handicap statural mai greu de recuperat . Iradierea creierului și hipotalamusului în contextul apariției unei malignități este o cauză de disfuncție hipotalamo-hipofizară. Hipotalamusul este în general mai sensibil la expunerea la radiații decât hipofiza, atât axa somatotropă, cât și cea gonadotropă și tireotropă putând fi frecvent afectate. Dozele mici de iradiere pot duce la un deficit izolat de GH, în timp ce dozele mai mari
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
ex. efectele imediate și directe ale alimentelor asupra tractului digestiv) cât și pe termen lung (în scopul menținerii unei cantități normale de nutrienți în depozite). Centrii nervoși cu rol în reglarea balanței energetice au fost descriși inițial numai la nivelul hipotalamusului (centrul sațietății și centrul foamei, nucleii din regiunea ventro-mediană și respectiv, nucleii din regiunea laterală), însă ei se întâlnesc de la nivelul trunchiului cerebral până la cortex (ex. nucleul paraventricular, arcuat, amigdala, unele arii ale sistemului limbic) (66). Acești centri primesc informații
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
sub tratament cu agoniști selectivi ai MC4 (9). Mutații la nivelul genelor umane ce codifică MC4 și POMC s-au asociat cu fenotipul obez (9). Orexinele A și B (hipocretinele) sunt două polipeptide sintetizate dintr-un precursor comun la nivelul hipotalamusului lateral, și se leagă cu afinitate diferită de receptori specifici numiți OX1 și OX2 (9). Acționează central stimulând aportul alimentar. Grelina este un peptid secretat în stomac care are ca rol principal stimularea direct hipofizar și indirect (eliberare hipotalamică de
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
Hormonul reduce selectiv apetitul pentru lipide (27). B. Monoaminele Adrenalina și noradrenalina au efect dual la nivelul nucleului paraventricular, stimulează și reduc apetitul prin intermediul receptorilor α2 și respectiv α1. Efectul final este dependent de raportul densității acestor receptori. La nivelul hipotalamusului median scade apetitul prin legare de receptorii β (66). Serotonina determină sațietate prin blocarea receptorilor 5-HT2c și α2 adrenergici, și stimularea secreției de CRH. Dopamina este un inhibitor puternic al aportului alimentar prin acțiunea sa la nivelul centrului foamei. Histamina
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
Serotonina determină sațietate prin blocarea receptorilor 5-HT2c și α2 adrenergici, și stimularea secreției de CRH. Dopamina este un inhibitor puternic al aportului alimentar prin acțiunea sa la nivelul centrului foamei. Histamina inhibă apetitul prin legare de receptori specifici la nivelul hipotalamusului, în special în nucleii paraventricular și ventro-median. 6.1.2. Hormoni și citokine Leptina sintetizată și secretată în principal la nivel adipocitar îndeplinește un rol central în reglarea balanței energetice. Reglarea, mecanismele de acțiune și efectele hormonului sunt descrise in
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
mult mai precoce. Fragilitatea celulară la nivel membranar este dată de:fragilitatea membranelor plasmatice care generează o fluiditate scăzută, provocată de pierderea progresivă a capacității receptorilor asociată cu desensibilizarea acestora (down-regulation); astfel de exemple sunt alterarea receptorilor de insulină, alterarea hipotalamusului, modificarea controlului feedback al eliberării hormonului de creștere sub acțiunea IGF-1 circulant, desensibilizarea sistemului colinergic, inclusiv la nivelul unităților motrice musculare. Fragilitatea membranară explică și afinitatea scăzută a transportorilor (de exemplu, dereglarea aportului imediat al glucozei în celula musculară și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
al metabolismului nutriției. După 1933 Gr. Benetato, G. Moruzzi aprofundează cercetările în fiziologia sistemului nervos central ca și D. Danielopolu, N. Paulescu, șt. Odobleja toți continuați de I. Baciu, C. Oprescu privind stresul, adaptarea, integrarea componentelor reacției de apărare în hipotalamus. I. Baciu analizează experimental mecanismele nervoase endocrine și humorale în reglarea proceselor de adaptare. Se ajunge metodologic de la fracționarea constituenților celulari prin centrifugare diferențiată, la studiul intracelular și de aici, la saltul fascinant al microscopiei electronice, între protagoniști înscriindu-se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
umedă cavitatea bucală; uscăciunea mucoasei bucale face dificilă pronunțarea cuvintelor. f. Reparator: se realizează datorită prezenței în salivă a factorilor de creștere epidermică și a factorilor procoagulanți. g. In homeostazia hidro-electrolitică: în deshidratare se reduce secreția salivară ceea ce declanșează, prin intermediul hipotalamusului, senzația de sete și stimularea secreției de ADH. 2.3.1. Compoziția chimică a salivei Saliva este un lichid transparent, filant (datorită mucinei din compoziția sa), ușor opalescent (datorită celulelor epiteliale descuamate și a leucocitelor). Are densitate cuprinsă între 1003-1008
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Inafara celulelor G producătoare de gastrină, la nivelul stomacului și intestinului se mai găsesc și celulele TG care conțin G34 și cantități mici de G17. Alte localizări ale gastrinei: insulele pancreatice (în cursul vieții fetale), lobul anterior și intermediar hipofizar, hipotalamus și în bulb; funcțiile sale în aceste teritorii nu sunt încă bine cunoscute. Gastrina este un hormon polipeptidic tipic care prezintă macroși microheterogenitate; macroheterogenitatea se referă la variabilitatea de lungime a lanțului polipeptidic, iar microheterogenitatea se referă la diferențele de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
personală. Centrii nervoși care reglează ingestia de alimente a. Centrul sațietății se găsește la nivelul nucleilor hipotalamici; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină sațietate și oprirea ingestiei de alimente. b. Centrul foamei se găsește la nivelul hipotalamusului lateral; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină intensificarea ingestiei de alimente și secreția unor cantități importante de insulină. Centrii nervoși situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sațietate și oprirea ingestiei de alimente. b. Centrul foamei se găsește la nivelul hipotalamusului lateral; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină intensificarea ingestiei de alimente și secreția unor cantități importante de insulină. Centrii nervoși situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină ingerarea de alimente, iar a receptorilor beta-adrenergici, dopaminergici, colinergici, serotoninergici din hipotalamusul lateral determină anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de alimente Nutriția la om este în așa fel reglată încât greutatea lui corporală să nu se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină ingerarea de alimente, iar a receptorilor beta-adrenergici, dopaminergici, colinergici, serotoninergici din hipotalamusul lateral determină anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de alimente Nutriția la om este în așa fel reglată încât greutatea lui corporală să nu se modifice perioade lungi de timp. Sunt cunoscuți mai mulți stimuli fiziologici care pot să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
acizii grași. Funcția principală a nucleului ventro-medial este de a stabiliza depozitele de grăsime ale organismului acționând ca un lipostat, jucând rol în reglarea de lungă durată a aportului alimentar. Alimentele ajunse în tubul digestiv eliberează hormoni care acționează asupra hipotalamusului și inhibă ingestia de alimente, de exemplu glucagonul, CCK, somatostatinul. Efectele CCK se datorează interacțiunii cu receptorii viscerali de tip A și cu cei din creier de tip B. CCK eliberată în timpul mesei constituie un semnal de sațietate. 11. Sistemul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează centrii bulbo-pontini pentru integrare în răspunsuri mai complexe. Hipotalamusul posterolateral are efect excitator asupra ariei C1, iar cel anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează centrii bulbo-pontini pentru integrare în răspunsuri mai complexe. Hipotalamusul posterolateral are efect excitator asupra ariei C1, iar cel anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este limitată de diverși factori, inclusiv nivelul arterial de O2 și CO2. O perioadă inițială de hiperventilație crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic și hipotalamusul pot afecta ritmicitatea respirației, de exemplu, în stări afective de frică sau furie. 18.6.7. Efectorii Mușchii respiratori includ diafragmul, mușchii intercostali, mușchii abdominali și mușchii respiratori accesori reprezentați mai ales de mușchiul sternocleidomastoidian. Acțiunile acestor mușchi au fost
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
neschimbat. Aceste fluctuații sunt produse de natura periodică a ventilației și cresc dacă volumul curent crește, ca în cursul efortului. Creșterea temperaturii corpului în efort stimulează ventilația. In ultimă instanță “bombardarea” centrilor respiratori cu impulsuri de la cortexul motor sau de la hipotalamus este responsabilă de corelarea ventilației cu activitatea musculară în efortul fizic. Reflexe respiratorii de apărare. Reflexele respiratorii de apărare reprezintă modalități de eliminare a unor agenți străini pătrunși în arborele bronșic. Ele sunt declanșate prin stimularea diverșilor receptori care se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
angiotensina. Etanolul și ANF-ul inhibă eliberarea de ADH și produc eliminarea unor cantități mari de urină diluată. Dar factorul esențial ce controlează eliberarea de ADH este osmolaritatea plasmatică. Când osmolaritatea plasmatică crește, un grup de neuroni osmoreceptori, situați în hipotalamusul anterior sunt stimulați și la rândul lor vor stimula neuronii secretori de ADH din nucleii supraoptici și paraventriculari, care vor elibera ADH în circulație, reducând diureza. În condiții obișnuite, osmolaritatea plasmatică variază de la 280 la 295 mOsm/l, cu inhibiția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
atât de scăderea volumului de LEC cât mai ales de creșterea osmolarității plasmatice. Osmoreceptorii și baroreceptorii ce controlează eliberarea de ADH sunt identici cu aceia ce generează senzația de sete. Nucleii subcorticali ce generează acest comportament sunt localizați tot în hipotalamus, în imediata vecinătate a nucleilor ce secretă ADH. Un alt factor de maximă importanță în generarea comportamentului dipsogen este angiotensina II, care stimulează setea prin efect direct asupra creierului. Pe lângă aceste mecanisme, mai există o serie de alte influențe asupra
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu câteva zile, înregistrează creșteri progresive ale concentației serice. Reglarea neurală a secrețiilor endocrine din timpul parturiției are loc pe baza stimulilor locali proveniți de la nivelul uterului și cervixului, care ajung la nivelul măduvei spinării, iar de aici la nivelul hipotalamusului și a scoarței cerebrale ( BOGDAN AL. și col. 1981, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991). S-a constatat că, parturiția poate fi realizată în mod reflex, în conditii normale la animale, care au suferit secționarea măduvei spinării la limita toraco-lombară
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
importantă pentru înțelegerea evenimentelor ovariene în această perioadă de multiple transformări. După cum se știe rolul major în reglarea funcției sexuale la animale îl au trei structuri morfo funcționale, care se stimulează reciproc și care formează un complex hormonal hipotalamohipofizo ovarian. Hipotalamusul, considerat “ creierul vegetativ ” are rolul principal în reglarea secreției endocrine implicate în coordonarea neurohormonală a funcției sexuale. Hipotalamusul este o regiune a cortexului cerebral, situată la baza diencefalului, fiind o adevarată intersecție între sistemul nervos și aparatul endocrin. Prezintă numeroase
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
funcției sexuale la animale îl au trei structuri morfo funcționale, care se stimulează reciproc și care formează un complex hormonal hipotalamohipofizo ovarian. Hipotalamusul, considerat “ creierul vegetativ ” are rolul principal în reglarea secreției endocrine implicate în coordonarea neurohormonală a funcției sexuale. Hipotalamusul este o regiune a cortexului cerebral, situată la baza diencefalului, fiind o adevarată intersecție între sistemul nervos și aparatul endocrin. Prezintă numeroase conexiuni cu diferite formațiuni cerebrale (cortexul cerebral, corpul striat, talamusul, formațiunea reticulară) prin intermediul cărora primește informații aparținând tuturor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
senzoriale: vizuale, olfactive, somatice, auditive. Legătura directă și de importanță deosebită pentru funcția sexuală o are cu hipofiza, într-un sistem de coordonare neuroendocrină, (WAGNER W. 1974, YADAV M. 1988). Prin numeroase filete nervoase provenite din nucleii supraoptici și paraventriculari, hipotalamusul face legatura cu lobul posterior al hipofizei (neurohipofiza), constituind conexiunea neurohipofizară, prin care se transmite hormonul ocitocic și vasopresina de la hipotalamus, care se acumulează apoi în neurohipofiză (BOITOR , I., 1979, BOITOR, I., 1984, GARY, B., HUMBLOT,P., CAPY,C., 1987
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]