962 matches
-
4] Trudy Hayes, The Politics of Seduction, en V.V.A.A, A Dozen Lips, Dublin, Attic Press, 1994, p. 117-139. [5] G. Duby, M. Perrot, Historia..., p. 546. [6] Aurelia Capmany, El comportamiento..., p. 66. [7] G. Duby, M. Perrot, Historia..., p. 108. [8] Ibid., p. 326.
Patriarhatul, mașina de vise. Metamorfoză și hipersexualizare () [Corola-website/Science/295778_a_297107]
-
crucii luminoase pe cer înainte de bătălia dintre acesta și Maxentius. Lactanius scria în cartea "“Despre moartea persecutorilor”" că a primit un avertisment de la divinitate în somn pentru a grava simbolul creștin pe scuturile sale . Eusebiu din Cezareea a scris în “Historia ecclesiastica” că împăratul și-a propus să salveze Roma și l-a invocat printr-o rugăciune pe Dumnezeu. În “Viața lui Constantin” scrie că acesta a asistat la apariția unei cruci luminoase la asfințitul soarelui, însoțită de cuvintele "In hoc
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
fraternæ carități Ad te clamamus, Angelicum pastorem: Quam vere refers, Tu mitem Redemptorem! Magister Sanctum, custodis dogmă Christi, Quod unun vitæ, solamen datur iști. Non prævalebunt horrendæ portæ infernæ, Șed vis amoris veritatisque æternæ. Salve, Romă! În te æterna stat historia, Inclyta, fulgent gloria Monumenta tot et aræ. Romă Petri et Pauli, Cunctis mater tu redemptis, Lúmen cunctæ în facie gentis Mundique sola spes! Salve, Romă! Cuius lux occasum nescit, Splendet, incandescit, Et iniquo oppilat os. Pater Beatissime, Annos Petri attinge
Inno e Marcia Pontificale () [Corola-website/Science/300199_a_301528]
-
că e invariabil anacronistă. Lucrările moderne totuși, sunt plasate de obicei în evul mediu sau în evul mediu întunecat. Autenticitatea istorică a regelui Arthur este de mult timp obiectul unei dispute între specialiști. O tabără, bazându-se pe referințe din "Historia Brittonum" și "Annales Cambriae", îl vede ca o figură istorică obscură, un conducător romano-briton luptând cu anglo-saxonii invadatori undeva pe la sfârșitul secolului al V-lea sau începutul secolului al VI-lea. "Historia Brittonum" ("Istoria britonilor"), o compilație istorică în limba
Regele Arthur () [Corola-website/Science/301522_a_302851]
-
specialiști. O tabără, bazându-se pe referințe din "Historia Brittonum" și "Annales Cambriae", îl vede ca o figură istorică obscură, un conducător romano-briton luptând cu anglo-saxonii invadatori undeva pe la sfârșitul secolului al V-lea sau începutul secolului al VI-lea. "Historia Brittonum" ("Istoria britonilor"), o compilație istorică în limba latină din secolul al IX-lea atribuită clericului galez Nennius, dă o listă de douăsprezece bătălii la care a luat parte Arthur, culminând cu Bătălia de la Mons Badonicus, unde se spune că
Regele Arthur () [Corola-website/Science/301522_a_302851]
-
în care Arthur și Mordred au fost ambii uciși, datată în 537. Niciun text nu îl numește pe Arthur rege, deși acest lucru nu ar putea avea mare importanță, întrucât adesea se referă la regi fără a le menționa titlul. "Historia Brittonum" îl numește "dux bellorum" sau ""dux" (duce, comandant) în bătălii (războaie)". Istoricul John Morris a plasat domnia ipotetică a lui Arthur la sfârșitul secolului al V-lea, însă nu a descoperit multe informații despre el, ci doar ideea de
Regele Arthur () [Corola-website/Science/301522_a_302851]
-
am născut om, și nu animal, apoi, pentru că-s bărbat, și nu femeie, și al treilea, pentru că sunt grec, și nu barbar" (Diogenius Laertius) Thales este amintit de Plutarh ("Solon") , Cicero ("De divinatione"), Seneca ("Nat. Quaestiones"), Plinius cel Bătrân ("Naturalis Historia"), Galenus ("In Hippocratis. De humoribus"), Clement din Alexandria ("Stromate"). Thales este aproape uitat în Evul Mediu și la începutul erei moderne, împărtășind, astfel, destinul tuturor presocraticilor. Se pierd multe, dar se păstrează ”elementologia”. Kant spune în "Logica" că cel "care
Thales din Milet () [Corola-website/Science/298546_a_299875]
-
baron de Verulam. Participa la procesul împotriva lui Șir Walter Ralegh, condamnat și executat. 1619 Implicat în procesul împotriva lordului Suffolk. Moare regina Anne. 1620 12 octombrie-publică "Instauratio magna" [IM], cuprinzând ""Praefation"", "Distribuțio operis" [DO], "Novum organum" [NO], "Parasceve ad historiam naturalem" [PAH] (Londini: Apud Ioannem Billium). 1621 27 ianuarie-Este înnobilat viconte de St. Albans. 3 mai: Este condamnat de Cameră Lorzilor sub învinuirea de a fi luat mită; este demis din funcția de lord cancelar și întemnițat pentru scurtă vreme
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
de St. Albans. 3 mai: Este condamnat de Cameră Lorzilor sub învinuirea de a fi luat mită; este demis din funcția de lord cancelar și întemnițat pentru scurtă vreme în Turnul Londrei. 23 iunie: Se retrage la Gorhambury. 1622 Martie-Publică "Historie of the Raigne of King Henry the Seventh" (London: Printed by W.Stansby for Matthew Lownes, and William Barret) [HVII]. Noiembrie-publică "Historia naturalis et experimentalis ad condendam philosophiam" [HNE], partea I: "Historia ventorul" (Londini: În officina Io. Hauiland, impensis Matthaei
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
lord cancelar și întemnițat pentru scurtă vreme în Turnul Londrei. 23 iunie: Se retrage la Gorhambury. 1622 Martie-Publică "Historie of the Raigne of King Henry the Seventh" (London: Printed by W.Stansby for Matthew Lownes, and William Barret) [HVII]. Noiembrie-publică "Historia naturalis et experimentalis ad condendam philosophiam" [HNE], partea I: "Historia ventorul" (Londini: În officina Io. Hauiland, impensis Matthaei Lownes & Guilielmi Barret). Redactează "An Advertisment touching an Holy Warre" [AHW], "Abecedarium novum naturae" [ANN]. 1623 Ianuarie-Publică partea a II-a a
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
23 iunie: Se retrage la Gorhambury. 1622 Martie-Publică "Historie of the Raigne of King Henry the Seventh" (London: Printed by W.Stansby for Matthew Lownes, and William Barret) [HVII]. Noiembrie-publică "Historia naturalis et experimentalis ad condendam philosophiam" [HNE], partea I: "Historia ventorul" (Londini: În officina Io. Hauiland, impensis Matthaei Lownes & Guilielmi Barret). Redactează "An Advertisment touching an Holy Warre" [AHW], "Abecedarium novum naturae" [ANN]. 1623 Ianuarie-Publică partea a II-a a proiectului de istorii naturale: "Historia vitae et morțiș" (Londini: În
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
condendam philosophiam" [HNE], partea I: "Historia ventorul" (Londini: În officina Io. Hauiland, impensis Matthaei Lownes & Guilielmi Barret). Redactează "An Advertisment touching an Holy Warre" [AHW], "Abecedarium novum naturae" [ANN]. 1623 Ianuarie-Publică partea a II-a a proiectului de istorii naturale: "Historia vitae et morțiș" (Londini: În officina Io.Haviland, impensis Matthaei Lownes) [HVM]. Octombrie-publică "De augmentis scientiarum", într-un volum ce purta titlul "Opera Francisci Baronis de Verulamio", "vice-comitis Sancti Albani" (Londini: În officina Ioannis Haviland) [DAS]. Redactează "Historia denși et
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
istorii naturale: "Historia vitae et morțiș" (Londini: În officina Io.Haviland, impensis Matthaei Lownes) [HVM]. Octombrie-publică "De augmentis scientiarum", într-un volum ce purta titlul "Opera Francisci Baronis de Verulamio", "vice-comitis Sancti Albani" (Londini: În officina Ioannis Haviland) [DAS]. Redactează "Historia denși et rări" [HDR]. 1624 Decembrie-Publică "Apophthegms new and old" (London: Printed for Hanna Barret, and Richard Whittaker) [Apo] și "The translation of certaine Psalmes into English verse" (London: Printed for Hanna Barret, and Richard Whittaker; OFB VIII: 281-290). Redactează
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
științifice în Anglia și Franța, Iluminismul francez sau proiectul unei științe universale de tip inductiv. Opere principale: Essays (1597); The Two Books of Francis Bacon of the Proficience and Advancement of Learning (1605); De sapientia veterum (1609); Novum organum (1620); Historia naturalis et experimentalis ad condendam philosophiam (1622); De augmentis scientiarum (1623); Apophthegms new and old (1624); Sylva Sylvarum. New Atlantis (1626-1627). Trăind în epoca nașterii științei moderne, Bacon și-a asumat sarcina elaborării unei metode noi, adecvate, care în opoziție
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
s-au așezat în fata, iar miile de arcași s-au așezat în spate. Hopliții au rezistat însă, datorită scuturilor lor masive, șiroaielor de săgeți care au întunecat cerul, trase de arcașii perși. Iată cum descrie Herodot în opera sa "Historiai" („Istorii”), scrisă cu 50 de ani mai târziu, desfășurarea bătăliei: În prima fază a bătăliei, perșii înaintaseră în partea centrală a frontului (vezi prima hartă alăturată), dar la cele doua aripi grecii au reușit să-i copleșească, întorcându-se apoi
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
boală toate lăcașurile care cu puțin mai înainte fuseseră ruinate de impietatea tiranilor; și multe temple se ridicau din nou, de la pământ până în înaltul cerului, strălucind de curățenie și frumusețe cu mult mai mult decât cele ce au fost dărâmate» (Historia ecclesiastica X, l-3). Conform legislației romane, distrugerea unui cimitir constituia un «sacrilegium», o profanare, și numai «pontifex maximus» avea dreptul să decidă soarta cimitirelor. Constantin cel Mare, folosind calitatea de «pontifex maximus», a hotărât desființarea și acoperirea cu pământ
Papa Silvestru I () [Corola-website/Science/299839_a_301168]
-
a sprijinit pe Macriani, dar a fost rapid eliminat de un general de-al lui Gallienus. În locul său a venit un alt uzurpator, Memor, care a fost executat un an mai târziu. Au mai existat alți uzurpatori, pomeniți doar de "Historia Augusta", despre care se crede că au fost inventați: Trebellianus (în Isauria), Celsus, Saturninus. Sub presiunea evenimentelor, impune o serie de reforme: crearea unui corp nobil de intervenție de cavalerie grea, înlăturarea reprezentanților ordinului senatorial de la conducerea legiunilor, accelerarea pătrunderii
Gallienus () [Corola-website/Science/299880_a_301209]
-
Danemarca are o federație începând cu 1950; și la sporturile de interior, în principal badminton, handbal, tenis de masă și diverse forme de gimnastică, sporturi la care danezii au câștigat medalii mondiale și olimpice.<ref name="ol2016.dif.dk/da/historie/ol-statistik 2016-05-22"></ref> Echipa națională masculină de handbal este deținătoarea recordului de medalii câștigate în istoria campionatelor europene, cu 8 medalii, dintre care două de aur (2008, 2012), trei de argint (în 2011, 2013 și 2014) și trei de bronz (2002
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
al României. Transilvania, Institutul Cultural Român, Cluj- Napoca, 2004 · Patrimoniul natural ᗰi cultural al României. Munᘰii Apuseni, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2006. Studii · Contribuᘰii la cunoaᗰterea unui meᗰter-zugrav din veacul al XVIII-lea - Nistor Zugrav din Feleac, în Studia Universitatis, Historia, 1968, fasc. 1, p.21-30. · Icoane ale unui zugrav anonim din veacul al XVI-lea, în Acta Musei Napocensis, 7, 1970, p.575-584. · Contribuᘰii la cunoaᗰterea unor zugravi din veacul al XVIII-lea din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, VIII
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
1970, p.575-584. · Contribuᘰii la cunoaᗰterea unor zugravi din veacul al XVIII-lea din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, VIII, 1971, p.607-622. · Uᗰile împărăteᗰti de la Onceᗰti ᗰi Budeᗰti Susani. Contribuᘰii privind icoanele maramureᗰene din sec. XVII, în Studia Universitatis, Historia, 16, 1971, fasc. 1, p.30-38. · Zugravii icoanelor “Paraclisului nou” din ᗠcheii Braᗰovului, în Acta Musei Napocensis, IX, 1972, p.571-585. · Zugravii iconostasului bisericii Sf. Nicolae din Hunedoara, în Acta Musei Napocensis, X, 1973, p.677-694. Icoanele moldoveneᗰti ale bisericii
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
ᗠcheii Braᗰovului, în Acta Musei Napocensis, IX, 1972, p.571-585. · Zugravii iconostasului bisericii Sf. Nicolae din Hunedoara, în Acta Musei Napocensis, X, 1973, p.677-694. Icoanele moldoveneᗰti ale bisericii de lemn din Urisiu de Jos, jud. Mureᗰ, în Studia Universitatis, Historia, 1973, fasc. 2, p.37-43. · La tradition artistique byzantine et leș icones de Transylvanie, în vol. IIIe Congres internațional d’etudes du Sud-Est Europeen, Bucureᗰti, 1974. · Vechi icoane din ᗠcheii Braᗰovului (sec.XVI-XVII), în Revistă Muzeelor ᗰi Monumentelor, seria Muzee
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Viteazul ᗰi Transilvania, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2005, p. 143-152. · Date noi privind biserică brâncoveneasca din Făgăraᗰ, în Ars Transsilvaniae, XIVXV, 2004-2005, 163-166. Recenzii · Corina Nicolescu, Argintăria laică ᗰi religioasă în ᘠările Române (sec. XIV-XIX), Bucureᗰti, 1968, în Studia Universitatis, Historia, 1969, fasc. 2, p. 153-154. · Ion Apostol Popescu, Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula, Ed. Tineretului, 1969, în Studia Universitatis, Historia, 1970, fasc. 2, p. 148-149. · Vasile Drăguț, Pictură murala din Transilvania (sec. XIV-XVI), Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1970, în Studia
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
2004-2005, 163-166. Recenzii · Corina Nicolescu, Argintăria laică ᗰi religioasă în ᘠările Române (sec. XIV-XIX), Bucureᗰti, 1968, în Studia Universitatis, Historia, 1969, fasc. 2, p. 153-154. · Ion Apostol Popescu, Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula, Ed. Tineretului, 1969, în Studia Universitatis, Historia, 1970, fasc. 2, p. 148-149. · Vasile Drăguț, Pictură murala din Transilvania (sec. XIV-XVI), Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1970, în Studia Universitatis, Historia, 1971, fasc. 1, p. 130-131. · Iuliana Dancu, Dumitru Dancu, Pictură ᘰărănească pe sticlă, Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1975, în Studii
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
fasc. 2, p. 153-154. · Ion Apostol Popescu, Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula, Ed. Tineretului, 1969, în Studia Universitatis, Historia, 1970, fasc. 2, p. 148-149. · Vasile Drăguț, Pictură murala din Transilvania (sec. XIV-XVI), Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1970, în Studia Universitatis, Historia, 1971, fasc. 1, p. 130-131. · Iuliana Dancu, Dumitru Dancu, Pictură ᘰărănească pe sticlă, Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1975, în Studii ᗰi cercetări de istoria artei, tom 24, 1977, p. 152-153. · Cristina Lucia Bica, Iacob Mârza, Psaltirea lui David cu calendar, Ed.
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Bica, Iacob Mârza, Psaltirea lui David cu calendar, Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1977, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXI, 1978, p. 502-503 (în colaborare cu Nicolae Bocᗰan). · André Guillou, Aspetti della civiltà bizantina în Iltalia, în Studia Universitatis, Historia, 1978, fasc. 1, p. 77-78. · Anca Pop Bratu, Pictură Murala maramureᗰeană, Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1982, în Acta Musei Napocensis, XX, 1983, p. 927-928. · Horia Medeleanu, Valori de artă veche românească în colecᘰia Mănăstirii Sfanțul Simion Stâlpnicul din Arad-Gai, Editura Episcopiei
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]