799 matches
-
Sprâncenele, din ce În ce mai dese, se arcuiră și ele. Ceva sinistru, viclean, „satiric“ la propriu, Îmi pătrunse În expresie. Prin urmare, ultimul lucru pe care mingea de hochei (acum apropiindu-se, sătulă să mai Îndure expunerea), ultimul lucru pe care mingea de hochei Îl simboliza era Timpul Însuși, imposibilitatea de a-l opri, felul În care suntem prizonierii corpurilor noastre, care, la rândul lor, sunt prizonierele Timpului. Mingea de hochei se năpustea Înainte ca o rachetă. Mă lovi În lateralul măștii de portar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
apropiindu-se, sătulă să mai Îndure expunerea), ultimul lucru pe care mingea de hochei Îl simboliza era Timpul Însuși, imposibilitatea de a-l opri, felul În care suntem prizonierii corpurilor noastre, care, la rândul lor, sunt prizonierele Timpului. Mingea de hochei se năpustea Înainte ca o rachetă. Mă lovi În lateralul măștii de portar, de unde ricoșă În centrul plasei. Am pierdut. Hornets erau În al nouălea cer. Plină de rușine, ca de obicei, m-am Întors În sala de gimnastică. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Am pierdut. Hornets erau În al nouălea cer. Plină de rușine, ca de obicei, m-am Întors În sala de gimnastică. Cu masca În mână, am ieșit din groapa, ca un amfiteatru În aer liber În care era terenul de hochei. M-am Îndreptat cu pași mărunți pe aleea pietruită Înapoi spre școală. În depărtare, la poalele dealului și dincolo de drum, era lacul St. Clair, pe care bunicul meu, Jimmy Zizmo, Își Înscenase moartea. Lacul Încă mai Îngheța pe timpul iernii, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe sub prosop, mi-am scos jerseul, mi-am pus și bluza și am aruncat prosopul. N-am fost dezbrăcată nici o secundă. Singurul martor al Înșelătoriei mele era mascota școlii. Pe peretele din spatele meu, un drapel decolorat proclama: „Campioanele statului la hochei pe iarbă În 1955“. Sub el, În postura ei obișnuită de indiferență, era Wolvereta B&I. Cu ochii de mărgele, cu dinții ascuțiți și botul țuguiat, stătea sprijinită de crosă, ținând piciorul drept Încrucișat peste glezna stângă. Avea o tunică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a predat lui Dionysos. Se prea poate ca frumusețea să fie Întotdeauna puțin ciudată, dar În acel an, când am Împlinit treisprezece ani, am devenit mai ciudată ca niciodată. Uitați-vă numai la albumul clasei. În poza cu echipa de hochei pe iarbă, făcută În toamnă, eu stau Într-un genunchi pe rândul din față. Cu clasa mea, În primăvară, stau gârbovită undeva În spate. Fața Îmi este umbrită de conștiința de sine. (De-a lungul anilor, expresia mea de perpetuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de clasa a opta puneau În scenă o piesă clasică grecească. La Început aceste piese fuseseră jucate În sala de spectacole a școlii Medii. Dar după călătoria În Grecia domnului da Silva i-a venit ideea să transforme terenul de hochei pe iarbă În amfiteatru. Cu peluzele sale În pantă și acustica naturală, era un mini-Epidaur perfect. Personalul de Întreținere a adus afară tribune și a montat o scenă pe iarbă. În anul pasiunii mele nebune pentru Obiectul Obscur, piesa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
elevilor de clasa a opta erau deja pe scenă, dispuși Într-un mare semicerc. Piesa era programată să Înceapă la ora șapte și să se Încheie Înainte de apusul soarelui. Era 6.55. Din spatele scenei auzeam cum se umple terenul de hochei. Vuietul de afară creștea În intensitate - voci, pași, scârțâitul tribunelor și zgomotul de uși de mașină trântite În parcare. Toate eram Îmbrăcate cu robe lungi până la pământ, vopsite neregulat În negru, gri și alb. Obiectul Obscur Însă purta o robă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să privească direct spre mine. Pe rând, ne-am uitat toate afară. Numai Obiectul Obscur a rămas așezată. I-am văzut pe părinții mei venind. Milton s-a oprit pe coama pantei ca să se uite În jos, la terenul de hochei. Expresia de pe chipul lui sugera că spectacolul care i se Înfățișa - iarba de smarald, tribunele de lemn alb, școala din depărtare, cu acoperișul ei de șisturi albastre și cu iederă - Îl Încânta. Ca să te speli de etnicitate În America, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
s-o flatez. Chiar era talentată. Pe scenă, neastâmpărul Obiectului dispărea. Atitudinea i se Îmbunătățea. Și, desigur, mai era simpla ei prezență fizică, lama Însângerată care era, revolta de culoare care atrăgea atenția tuturor. Naiul se opri și terenul de hochei amuți din nou. Oamenii tușiră, pregătindu-se de spectacol. Am aruncat o privire afară de după perdea și am văzut Obiectul pregătindu-se să intre. Stătea chiar În dreptul bolții din mijloc, la cel mult trei metri de mine. N-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Bulatău”, ori pe dealul Morarului, un imens imaș în pantă unde vara pasc oile, iar mai recent adăpostește stâna viceprimarului Vasilică Lucan, zis „Prunaru”. Când iarna era geroasă și râurile Moldova și Moldovița înghețau bocnă, cei care aveam patine jucam hochei pe terenuri improvizate, cu mantinela și porțile construite din pietre de râu. Anual concuram cu succes la competițiile organizate de catedra de educație fizică a școlii, la probele de sanie sau schi fond și coborâre. Iernile de altădată erau lungi
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pentru anii de după război: burda, copcica, poarca, ultimul chiar foarte îndrăgit, căci loveam o minge confecționată din cârpe cu un soi de bâte originale îcrose) care, în final, trebuia să ajungă intr-o gaură săpată în pământ, joc similar cu hocheiul pe iarbă de astăzi sau poate cu sportul național, oina. De două ori pe săptămână, marțea și joia după amiaza, de la ora 16, se desfășurau antrenamentele echipei de fotbal seniori „Bradul” Vama, iar noi, copiii, eram prezenți să căscăm gura
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
prezent aeroportul și-a diminuat puțin activitatea, deoarece escala avioanelor se face în aeroportul din Lantau. Asociația de fotbal de aici este forul care organizează competițiile sportive. Fotbalul este cel mai iubit și popular sport din peninsulă, fiind urmat de hochei pe patine (care în campionatul Asiei are multe titluri cucerite) și concursurile auto-moto. În Macau sărbătorile se țin lanț tot anul. Din amestecul de peste patru secole de tradiții laice și religioase chino-portugheze, s-a născut o serie de festivaluri, care
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
aduse anchetei. Mi-a povestit multe din vremea de după război, din scurta perioadă în care americanii și rușii conviețuiau încă în România, vremuri nesigure, dar în care se petrecea încă bine. Fusese Rațiu, în perioada războiului, membru al echipei de hochei a Telefoanelor, o echipă bizară de hochei - bizară ca existență în România, unde nu hocheiul era de prim interes -, o echipă care avea contracte regulate pentru meciuri în străinătate și care dispunea de mari avantaje față de alte echipe sportive. Chiar dacă
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
vremea de după război, din scurta perioadă în care americanii și rușii conviețuiau încă în România, vremuri nesigure, dar în care se petrecea încă bine. Fusese Rațiu, în perioada războiului, membru al echipei de hochei a Telefoanelor, o echipă bizară de hochei - bizară ca existență în România, unde nu hocheiul era de prim interes -, o echipă care avea contracte regulate pentru meciuri în străinătate și care dispunea de mari avantaje față de alte echipe sportive. Chiar dacă Societatea de Telefoane - se pare că funcționa
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
americanii și rușii conviețuiau încă în România, vremuri nesigure, dar în care se petrecea încă bine. Fusese Rațiu, în perioada războiului, membru al echipei de hochei a Telefoanelor, o echipă bizară de hochei - bizară ca existență în România, unde nu hocheiul era de prim interes -, o echipă care avea contracte regulate pentru meciuri în străinătate și care dispunea de mari avantaje față de alte echipe sportive. Chiar dacă Societatea de Telefoane - se pare că funcționa cu capital american - era mult mai bine dotată
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
care avea contracte regulate pentru meciuri în străinătate și care dispunea de mari avantaje față de alte echipe sportive. Chiar dacă Societatea de Telefoane - se pare că funcționa cu capital american - era mult mai bine dotată decât alte întreprinderi, o echipă de hochei care-și permitea să huzurească în timpul războiului nu era ușor de justificat. Statutul acesta de excepție se datora întru totul, mi-a spus Rațiu, șefului acestei echipe, Sandi Botez - în care am recunoscut imediat pe soțul simpatic, care ne vizita
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
mele, Ioana Bădulescu, care crescuse în casa bunicii mele de pe strada Donici. Am aflat mai târziu, de la tatăl meu, povestea lui Sandi. Încercasem să-l descos în privința lui Sandi pe Dorin Dron, care fusese în tinerețe portarul acestei echipe de hochei și în casa căruia am făcut câteva ceaiuri plăcute, cu oameni - după câte îmi aduc aminte - de vârste diferite. Dorin Dron s-a ferit însă în mod vădit să-mi vorbească mai în amănunt de Sandi Botez. „Astea - mi-a
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
îmi aduc aminte - de vârste diferite. Dorin Dron s-a ferit însă în mod vădit să-mi vorbească mai în amănunt de Sandi Botez. „Astea - mi-a zis - erau afacerile lui Sandi, noi nu știam nimic, ne ocupam doar de hochei.“ Ce era „de știut“ în povestea asta? Sandi a venit în câteva rânduri, însoțit de echipa sa de sportivi, la noi la Teișani, mai ales în perioada bombardamentelor, la care eu mă uitam noaptea pe geam ca la pomul de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
spectacolul era magic. (Tot târziu am aflat că în această zonă s-a purtat una dintre cele mai puternice bătălii aeriene ale războiului.) Ce făcea Sandi, venit la noi în vizită la Teișani să se odihnească cu echipa lui de hochei? În crosele de hochei, ca și în alte ustensile sportive erau montate invizibil aparate de fotografiat cu totul speciale, cu care Sandi fotografia poziția rafinăriilor și a instalațiilor petroliere, grosul rezervelor de care mai dispunea armata germană. Sandi Botez, sportivul
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
târziu am aflat că în această zonă s-a purtat una dintre cele mai puternice bătălii aeriene ale războiului.) Ce făcea Sandi, venit la noi în vizită la Teișani să se odihnească cu echipa lui de hochei? În crosele de hochei, ca și în alte ustensile sportive erau montate invizibil aparate de fotografiat cu totul speciale, cu care Sandi fotografia poziția rafinăriilor și a instalațiilor petroliere, grosul rezervelor de care mai dispunea armata germană. Sandi Botez, sportivul și managerul echipei de la
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
parte. Gândește-te la viitorul ei. Ar trebui să fii mândru de ceea ce ești. — Ce sunt eu, de fapt? întreabă el și trântește ușa, ieșind fără a mai aștepta răspuns. Se duce spre maidan, unde are loc un concurs de hochei. O echipă de tineri musulmani joacă împotriva alteia de la căile ferate. Soldații englezi stau pe linia de tușă și-și trec o sticlă dintr-o mână în alta, încurajându-i pe anglo-indieni. — Haideți feroviarilor! Dați-i înainte! Omorâți-i pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Stephanie. - Ce face Margaret? interveni și Sachs. - Amelia, tu ești? - Chiar eu. - Margaret e bine, deși nu am mai văzut-o de câteva zile. Am fost cu copiii miercuri la Planeta Jucăriilor și tocmai când începusem să o bat la hochei de masă, i-a sunat mobilul. A trebuit să plece să opereze o arestare. Panama, Ecuador sau ceva de genul ăsta. Niciodată nu îmi dă toate detaliile. Voi cum sunteți? - Avem un caz care ne dă bătăi de cap amândurora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
secretă a batoanelor Mars și Twix. Celeste îi făcea viața un iad lui Emily. Odată a scuipat pe un scaun și a obligat-o pe Emily să se așeze. Altă dată a lovit-o peste pulpă într-un meci de hochei, pretinzând că a fost un accident. Mi-era prea frică să-i iau apărarea lui Emily, deoarece mi se părea că, dacă aș fi făcut-o, ar fi venit rândul meu. Apoi Emily a avut o cădere nervoasă, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
serioase, persistente, de a excela la sporturile de iarnă. Cu gleznele Îndurerate și, În ciuda străduințelor sale, nesigure, patina cutezător pe ringul Lorelei În fiecare după-amiază, Întrebându-se peste cât timp va fi capabil să țină În mână o crosă de hochei fără să i se Încurce inexplicabil printre patine. Invitația la petrecerea domnișoarei Myra St. Claire și-a petrecut dimineața În buzunarul vestonului, unde a stat În contact fizic intens cu o bucățică prăfuită de biscuit cu unt de arahide. După-amiaza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
când, epuizați, cu ochii mari, bobocii În echipament de sport s-au Întrunit În sala de gimnastică și l-au ales pe unul din Hill School șef de grupă, pe o celebritate din Lawrenceville adjunct și pe o stea de hochei de la St. Paul’s secretar, până la sfârșitul anului doi nu a Încetat nici o clipă acea luptă socială Încordată, acea admirație - rareori numită, niciodată recunoscută - pentru bau-bau-ul „Marele Om“. Primul criteriu a fost acela al școlii de proveniență și Amory, singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]