3,545 matches
-
maică, după-nsurătoare! Strigă o babă... și își face cruce. 20. Codana Printre flăcăi tu treci cu teamă Că te privesc cu ochii calzi, Ți-au înflorit azi în obraji Bujorii roz de pe maramă. De ieri, când ai ieșit la horă Bărbații te privesc cu jind Tu ești copilă, vrei alint, Iar babele te-ar vrea de noră. Tu treci ușor, doar gândul știe calea Și inima ce-ascunde-n ea un dor Iubești, dar e departe-acel fecior Și simți cum te atrage
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
de-o noapte. Vise ce năpădeau și împleteau, ca niște fire de iederă, funii vegetale înlănțuind „corpuri astrale” în delir - din care freamătul se va fi retras demult și care acum pe el îl încingeau ca într-un blestem o horă a putirințelor rămase pe hârtie, atât de lăudate și aclamate. Un fel de „iarbă a fiarelor” care-i pecetluia voința încremenindu-i-o, îl sufoca încet-încet dar sigur. Porțile uriașului buncăr rămâneau astfel fercate la nevoi strigate-n van, la
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
și neplanificat (că ăstea nu prea ies bine!), nicodată o clipă cu intensitate și eliberatoare (carpe diem-ul nostru la tinerețe erau „joile tineretului”, câte-un bal unde nefiind „nici cai, nici măgari” (adică nici țărani nici orășeni, le încurcam rău, hora la joc mai mult o simulam, brâulețul, jocul de doi, „sărba” (în căruță, era să zic, mușcă-ți limba!) se perindau prin fața noastră și noi îi eram nici măcar fideli privitori, se lipeau de noi precum cocoșatul de gard... Întotdeauna auto
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367388_a_368717]
-
fertil, aruncând între stânci tonele de alge aduse la țărm de valurile oceanului. Au reușit astfel să cultive ceapă și cartofi și să supraviețuiască. "Ei bine, și cântecele irlandeze au jalea doinelor noastre!"Maestrul Grigore Leșe a descoperit asemănări între horile sale și un cântec din cu totul alt spațiu: cel arabo-persan. "Pe 10 septembrie, în Piața Artelor din București, în cadrul Festivalului Enescu, voi susține un concert împreună cu muzicieni din Iran. O să vedeți apropierile: doina din Maramureș (horea în grumaz) are
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
Ei, cam așa o fost și la mine. - Și dumneavoastră ce boli vindecați? - Îți spun eu dragul meu, ce boli vindec. Încerc să învăț lumea ce înseamnă a hori. Asta înseamnă doctor în muzică. Eu am făcut un doctorat despre hore. - Și ce boală anume vindecă horile? - Știi ce vindecă? Necazul, supărarea și amarul. Spun versurile: “horile-s de ‘stâmpărare, la omul cu supărare”. Horea se cântă pentru astâmpărare. Ca să mă vindec sufletește nu trebuie să am în jur veselie. Trebuie
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
la mine. - Și dumneavoastră ce boli vindecați? - Îți spun eu dragul meu, ce boli vindec. Încerc să învăț lumea ce înseamnă a hori. Asta înseamnă doctor în muzică. Eu am făcut un doctorat despre hore. - Și ce boală anume vindecă horile? - Știi ce vindecă? Necazul, supărarea și amarul. Spun versurile: “horile-s de ‘stâmpărare, la omul cu supărare”. Horea se cântă pentru astâmpărare. Ca să mă vindec sufletește nu trebuie să am în jur veselie. Trebuie să cânt pentru mine. Eu când
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
dragul meu, ce boli vindec. Încerc să învăț lumea ce înseamnă a hori. Asta înseamnă doctor în muzică. Eu am făcut un doctorat despre hore. - Și ce boală anume vindecă horile? - Știi ce vindecă? Necazul, supărarea și amarul. Spun versurile: “horile-s de ‘stâmpărare, la omul cu supărare”. Horea se cântă pentru astâmpărare. Ca să mă vindec sufletește nu trebuie să am în jur veselie. Trebuie să cânt pentru mine. Eu când horesc nu horesc pentru spectatori, ci horesc pentru mine. Cine
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
audă? Locul trebuie sa fie prielnic, să aibă o energie pozitivă. Nu poți cânta oriunde. Degeaba m-aș pune să cânt aici. Și mai este ceva: omul câteodată cântă înlăuntrul lui. Nu se aude. În Maramureș există o denumire la hore. Îi zice “adâncată”. Se cântă dinlăuntrul, din adâncul sufletului. - Un poet englez zice că “melodiile auzite sunt dulci, dar cele neauzite sunt și mai dulci”. De aceea cântați atât de rar? - Sigur. Și chiar mă feresc. Ei vor să mă
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
tălpi de gheață troienite. Prin firul ierbii verde crud Răsar suavii ghiocei, Isi scutură vesmântul ud Și lacrima din clopoței. Pe serpentinele de gand Aezi din vechile balade, Isi cheamă dorul fredonând Cu glas duios, în serenade. Se prind în horă viorele, Narcise galbene, cochete, Înmiresmate albastrele Și în rochițe violete, Zambilele surâd senin, Privind spre greieri tolăniți, Pe roz petale de malin, Clipind din gene fericiți. Salcâmi săruta stele-n noapte, Cad în extaz, mă minunez, Se-alintă fluturii în
E PRIMĂVARĂ, NU VISEZ! de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367442_a_368771]
-
dau un exemplu cum, prin cuvânt, care este darul lui Dumnezeu, poți să otrăvești: așa, ca o paranteză, voi remarca faptul că de multe ori, la slujba înmormântării, în unele locuri se cântă o cântare ce are o denumire lumească: - Hora mortului, pe care nu o găsim în nici o carte de cult, neavând nimic în comun cu adevărata tradiție a Bisericii, cu învățătura acesteia, cu duhul ortodoxiei celei autentice. Noi știm că toate cântările Bisericii le avem din Sfânta Scriptură, de la
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
-
presă, teatru și film Corneliu Leu înregistrează aproape 30 de inițiative, dintre care amintim: • ctitorirea Casei de Editură și Producție Audio, Video, Film „Realitatea”; • înființarea Fundației „Episcopul Grigorie Leu” - Mișcare pentru progresul satului românesc; • spectacolele radio-Tv cu public „Cabaret politic”, „Hora tranziției”, „Nu trageți în guvern”, „Bomba tranziției”, „Noi și Europa”, „S-a schimbat schimbarea ... ”; • rubrica „În gura leului”; • Consfătuirea Națională a Intelectualilor de la Sate; Institutul Național de Personalism; • Asociația Fundațiilor pentru Dezvoltare Rurală; • lansează, la 175 de ani de la apariție
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
orice pescar își propune să îl prindă. După ce reușește să o țină pentru o clipă în brațe, lostrița devine peștele iubită „I-a scăpat din mâini ca o săgeată licăritoare, cum îi scăpa duminica câte o zvârlugă de fată la horă”.Trăiește cu nostalgia ei „simțea în carnea brațelor dezmierdarea, povara și forma ei” și prinderea lostriței devine idealul pentru atingerea căruia nu-și mai găsește liniștea. Satul crede că l-a vrăjit lostrița blestemată și că are să-i facă de
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
pe pământ Cântarea de cuvioși vom învăța PSALMUL 149 Să cântați Domnului cântare nouă Lauda Lui în sfere de cuvioși Cei din Israel trec prin lume voioși În psaltire să-I cânte și când plouă Să laude numele Lui în horă Că mult iubește Domnul poporul Său Și va înălța pe cei blânzi peste rău Cuvioșii laudă că-L adoră Laudele Domnului în gura lor Și săbii cu două tăișuri în mâini Ca să se răzbune pe neamuri de zor Și rău
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
Domnul întru sfinții Lui Întru tăria puterii Lui în veac Mulțimea slovei Lui să ne fie leac De bucurie-n calea sufletului Lăudați-L în glas de lanuri de crin Chiar în psaltire și în alăută În timpane și în horă de nuntă Să-l cântăm pe Domnul și celor ce vin Lăudați-L în strune și-n organe Și-n chimvale bine răsunătoare Cum în lanuri de grâu sorii stau stane Prin milostenia Ta ating culmea Chiar dacă sufletele-s călătoare
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
eu, Tot caut pe uliți Lumina, Mă caut pe mine mereu... În vremuri de tâlc și mistere, Tangențe stelare m-ating, Dă-mi Doamne-ntreită putere, Ca Duhul Tău Sfânt să nu-L sting! Mă scutur de ploile care, Fac horă cu vânturi și frig, Un giulgiu de har și iertare Îmbrac, mă opresc și Te strig... Mai dă-mi înc-o șansă Stăpâne Și pasu-mi oprește să pot, Să Te văd, să m-apropii de Tine, Fii slăvit, Domnul meu Savaot
MAI DĂ-MI O ŞANSĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367011_a_368340]
-
a uitat repede...”; „Virginica povestește cu ochii potopiți de lacrimi și de ciudă” că turta făcută din nouă linguri de făină, în care pusese și nouă linguri de sare... „nu a fost prea dulce”; Veselie; Vramniță construită prin suduire; Verjelul, horă unică în an, ocazie prinsă ori ratată; Vioara speriată de țăranul uriaș Gheorghe „plângea o melodie învălmășită”; Vaida și fiul lui cu nume-titlu: Simionu li Vaida; „Vara aceea am încălecat capra Cârnei, vaca ei, cum ziceam noi în bătaie de
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
în moarte, în nemurire. „Adă-ți aminte cum / morții cu propriii noștri ochi le privesc și le scot în / lumină, astfel, de ne cunoaștem din aproapele nostru, / care, dinspre noi, mereu se-ndepărtă și piere.” Nu există sau e neglijabilă „hora extrema”. Mortul, însă (înfăptuit), e peste tot. Ființa umană își realizează devenirea și își săvârșește predestinarea trecând peste timp. Cum? - Nu se poate ști, dar trebuie crezut: „Nimicind, ai să vezi, se // păstrează. Lasă-mă să fiu... Să nu fiu
POEZIE DE TAINĂ SEMNATĂ VASILE GRIGORE LATIŞ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367051_a_368380]
-
era drag să mai stea la povești cu prietenul său. Poate unii se întrebau: cum poate fi prieten un medic cu un cioban? Iaca așa. Se cunoșteau de aproape cincizeci de ani. Erau din sate apropiate și se întâlneau pe la horele ce se organizau ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu de muntean care își cosea fâneața sau își cultiva puținul pământ deținut printre dealuri sau coline. Războiul i-
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
pe apa pârâului din marginea satului, strigând în urma lui ca anul să fie ploios și plin de roade. Această dezgropare poate coincide cu ziua paparudelor, o altă tradiție populară, când, dacă este o zi călduroasă, participantele la ritual încing o hora și se udă una pe cealaltă cu apă, invocând din nou apariția ploilor pentru fertilizarea culturilor. Referință Bibliografică: Ana, / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 186, Anul I, 05 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
cavalcada, când la trap, când la galop, doi rămas-au fermi în cursă, pentru miza pusă-n joc. În aplauze primit-a, premiul ce l-a câștigat, un ștergar, Agheasma Mare, calul ș-un chimir ornamentat. Se-ncinsese chiar o horă, când o fată a dispărut... o săltase-n șa iubitul făcându-se nevăzut. Referință Bibliografică: VISURI PLACUTE / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 165, Anul I, 14 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cârdei Mariana : Toate Drepturile
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
din 26 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Clipe adunate-n petale de gând Și doruri din crini înroșiți de iubire Falduri de vise tăceri adunând Altare de suflet și-atâta simțire... ..................................................... Sălbatice iele cu trupuri de fum Se-nlănțuie-n hore, naive- nurlii Aleargă nebune prin holde - și scrum Rămâne-le-n urmă, regrete târzii... Iluzii și taine în stele ascunse Pribege prin spații mereu insipide Molitve de gânduri și vise pătrunse De-aceleași simțiri, ce efemeride! Caline, pândind în zadar
EFEMERIDE (NOCTURNE)... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367179_a_368508]
-
datoriilor lor față de viață, oamenii cunosc rolul ritualilor. Dimensiunea acestora se răsfrânge în conștiința lor, oferindu-le ordine, credință și valoare. „Rolul ritualurilor este să păstreze perfecțiunea inițială, a completat Margulia. Pentru misiunea noastră însă, este important să credem că hora s-a născut la noi. Ca și Sfinxul pe care egiptenii l-au copiat și l-au făcut nemuritor pe malul Nilului.” A venit vremea ca lumea să audă de noi Evoluăm într-o lume balcanică, în care motivul căutării
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
timpuri imemoriabile”. Poartă Sărutului. Păstrând tema sculpturii "Sărutul", Poartă reprezintă bucuria că iubirea e nemuritoare, iar după spusele autorului, "misterul fecundității și al morții este însuși misterul iubirii, care va supraviețui dincolo de mormânt". Partea superioară a Porții, ar putea reprezintă hora țărăneasca, gorjeana. Petre Pandrea, în ideea că Brâncuși a costruit la Tg Jiu un monument închinat ostașului victorios, eroului întors acasă, a văzut în această "o solemnitate a nunții în cinstea soldatului victorios, care intră în rânduiala rurală". Să fie
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
la îndemână, a părinților către odrasle, chivernisirea nu era un moft, gogoașă sau himeră propagandistică (noile rânduieli abia se înfiripau și în lumea satelor) iar copiii își exibau naivitățile la aproape orice manifestare cu public (ulițe, școală, „cască gura” la horă, cete de colindători, cu ursul, cu brezaia, plugușorul etc), contactul cu altă lume și ieșirea în lume erau pentru săteni povești cu care adormeau seară de seară. Nici măcar difuzorul nu ne era la îndemână, iar despre televiziune abia câțiva ani
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
clipa când Mutul spărgea oala cu bâta, iar apa se revărsa asupra celui bolnav. Oala era sacrificată, ca bolnavul să se însănătoșească. Apa prelua boala și o transfera pământului. După săvârșirea ritualului, omul însănătoșit se ridica și se prindea în Hora Călușului, apanaj al cultului solar la care participau toți cei prezenți. Un alt ritual, la fel de puternic, consta în faptul că un călușar cădea la pământ ca străfulgerat, atunci când îl atingea vătaful cu steagul, preluând boala asupra lui. Unii ar putea
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]