1,133 matches
-
își câștigaseră un loc important în epocă, precum Ion Pillat, V. Voiculescu, Radu Gyr, Emil Botta (cu cicluri reunite apoi în volumul Pe-o gură de rai), Dan Botta (fragmente din Comedia fantasmelor și din Alkestis), George Murnu, George Gregorian, Hortensia Papadat-Bengescu (cu un fragment din romanul Rădăcini), Ion Agârbiceanu, Victor Papilian, Ionel Teodoreanu, Sărmanul Klopștock, George Banea, Dan Petrașincu, Theodor Râșcanu, N. Pora, Georgeta Mircea Cancicov. Cu versuri mai colaborează asiduu Ștefan Stănescu, Teodor Al. Munteanu, Virgil Carianopol, Simion Stolnicu
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Stamatiad, Cezar T. Stoika, Constantin T. Stoika, Al. Vițianu, B. Luca, P. Dragoș (Dragoș Protopopescu), V. Demetrius, G. Diamandy. Aici Tristan Tzara (Țara) publică un ciclu de versuri din Song of Myself. Colaborările cu proză, mai puțin frecvente, vin de la Hortensia Papadat-Bengescu (O pasăre), F. Aderca ( Însemnările unui barbar, Scrisoare pentru Rabi Hasmonei), Cezar Petrescu (Paianjenul negru, Sonata lunei), Emil Isac (Scrisoare către o femeie), Eugeniu Sperantia (Plâns... dans... alunecare), Ion Dragu. Se traduce un fragment din „ultima operă a lui
VERSURI SI PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290501_a_291830]
-
Cu piese de teatru colaborează Pompiliu Păltănea (Fugind de Charibdis, Jocul zeilor), Alfred Hefter ( Miros de iarbă, sub pseudonimul Hidalgo) și Dan Bădărău (Spre altă viață). Pe prima pagină, realizată de Alfred Hefter sub iscălitura Ciric, sunt prezentați Octav Băncilă, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sadoveanu, G. Ibrăileanu, Radu Demetrescu, A. C. Cuza, C. Stere, Mihai Codreanu, A. A. Bădărău. Câteva eseuri aparțin lui Mihail Dragomirescu (Don Quijote), A. Cantemir (Neo-Biblia unui european), N. Davidescu (Variații împrejurul clasicismului de mâine), Ovid Densusianu (La santa belleza
VERSURI SI PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290501_a_291830]
-
apărută la București, bilunar, între 1 februarie și 15 martie 1921. Conține versuri, proză, articole, note critice și recenzii de cărți. Colaborează cu poezii Mihail Sevastos, Domnița Gherghinescu, cu articole Lucian Blaga, iar Pompiliu Constantinescu recenzează romanul Ape adânci de Hortensia Papadat-Bengescu. În „Note critice” Șerban Cioculescu se referă la o conferință a lui N. Iorga despre cultura franceză. Într-o „Cronică științifică” este prezentată teoria sonicității a lui Gogu Constantinescu. I. H.
VIAŢA SOCIAL-LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290536_a_291865]
-
rubrica de poezie semnează Nichifor Crainic, D. Ciurezu, Aron Cotruș, Al. Lungu, Pavel Bellu, Dimitrie Stelaru, Emil Giurgiuca, Constantin Salcia, Ion Vinea, Tudor Arghezi, George Demetru Pan, George Boldea, Iulian Vesper, iar eseuri și proză dau Ionel Neamtzu, Ioana Postelnicu, Hortensia Papadat-Bengescu, Victor Ion Popa, Claudia Millian, Petru Sfetca, Horia Oprescu, Victor Stoe. În revistă figurează comentarii despre Panait Istrati, Camil Petrescu, G. Bacovia, T. C. Stan, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Ștefan Baciu, Octav Șuluțiu, Dinu Nicodin, Mircea Eliade, Ion Petrovici
VIAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290544_a_291873]
-
Tomis”, „Contemporanul”, „Dacia literară”, „Cronica” ș.a. Prima carte, Harfele grâului, i-a apărut în 1976. Președinte al Societății Scriitorilor „C. Negri” din Galați, a desfășurat o susținută activitate de animator cultural, între altele organizând festivalurile literare „Costache Conachi”, „Grigore Hagiu”, „Hortensia Papadat-Bengescu”. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2002). Sub semnul neotradiționalismului modernizat, de factură șaptezecistă, V. exaltă sentimentul existenței în natură și în istorie într-o dispoziție optimistă, cam convențional jubilatorie. Natura, freamătul tainic al peisajului agrest
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
Emanoil Bucuța, Lucian Blaga, Eugen Boureanul, I. A. Bassarabescu, Ion Barbu, N. M. Condiescu, Adrian Maniu, Al. Lascarov-Moldovanu, Liviu Rebreanu, Ion Pillat, C. Pavelescu, Mihail Sadoveanu, frații Al. O. și Ionel Teodoreanu, Dem. Theodorescu, Mihail Sorbul, V. Voiculescu, al scriitoarelor Hortensia Papadat-Bengescu, Ticu Archip, Elena Farago, Alice Soare, Sarina Cassvan-Pas, Alice Gabrielescu, Mia Frollo. Acestora li s-au alăturat Radu Boureanu, Al. Claudian, Mircea Eliade, Artur Enășescu, G. Talaz, Nicolae Pora, Zaharia Stancu, G. M. Zamfirescu, Mihail Celarianu, A. Mândru, Sandu
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
Ecouri”, „Scrisori”, „Bibliografie”, „Expoziții”, „Cărți și reviste streine”), „La ce lucrează scriitorii” ș.a. În vederea promovării literaturii originale se organizează concursuri pentru schițe și pentru sonete. La rubrica „Pagini alese” sunt reproduse fragmente din opera lui Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, a Hortensiei Papadat-Bengescu, a lui E. Lovinescu, Paul Zarifopol. Rubrica „Opere și autori” e susținută episodic de Pompiliu Constantinescu și de G. Călinescu. Au mai scris cronici și recenzii E. Lovinescu, Al. Dima, Vasile Damaschin, Miron Suru, Mihail Ilovici, Nicolae Roșu, Stelian
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
Bucuța, Al. Busuioceanu, Șerban Cioculescu, O. W. Cisek, N. M. Condiescu, Nichifor Crainic, Vasile Damaschin, Mircea Eliade, Anton Holban, Eugen Ionescu, Ionel Jianu, Vasile Lovinescu, Adrian Maniu, Alexandru Marcu, Pericle Martinescu, Gib I. Mihăescu, Ion Minulescu, Constantin Noica, Ramiro Ortiz, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Ion Pillat, Dan Petrașincu, Liviu Rebreanu, Horia Roman, Nicolae Roșu, Mihail Sadoveanu, Mihail Sebastian, Eugeniu Sperantia, Zaharia Stancu, Vladimir Streinu, Tudor Șoimaru, G. M. Zamfirescu ș.a. Fără a constitui o preocupare principală, traducerile sunt selectate
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
se dedică un număr lui Henrik Ibsen. Pagini de referință rămân numeroasele interviuri, inserate sub genericul „De vorbă cu...”, luate de I. Valerian unor scriitori reprezentativi, printre care Cincinat Pavelescu, E. Lovinescu, Ion Minulescu, Ion Pillat, Mihail Dragomirescu, Gala Galaction, Hortensia Papadat-Bengescu, Cezar Petrescu, V. Voiculescu, Tudor Vianu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Ion Barbu, Ion Vinea. Probabil că și la acestea se referea G. Călinescu când aprecia că aici au apărut „atâtea discuțiuni devenite istorice”. V.l. s-a bucurat
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
e scrisă de femei. Într-o rubrică specială sunt evocate personalități feminine ale timpului, unele fiind și colaboratoare fidele: principesa Maria Obrenovici, principesa Olga Sturdza, Elena Cuza, Elena Pherechyde, Maria Baiulescu, Smara, Vera Myller, Caterina Bercea, Virginia Tomescu-Scrocco, Maria Cunțan, Hortensia Papadat-Bengescu. Poeziile sunt semnate de Riria (Coralia Xenopol), Virginia Micle-Gruber, Maria Gavrilescu, Cornelia din Moldova (Cornelia Kernbach), Smara, Maria Cunțan, Maria Baiulescu, Adela Xenopol ș.a. Se mai publică însemnări de călătorie (Lacul celor Patru Cantoane, sub genericul „Scrisori din Elveția
VIITORUL ROMANCELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290564_a_291893]
-
cataloage ale bibliotecilor din Franța. Prezentare subiectului este obținută din adnotările și referințele unei alte lucrări apocrife, intitulată Les illustres aventurieres, publicată în 1701. Această lucrare, reprezintă reeditarea "populară" de la începutul secolului al XVIII-lea a memoriilor nepoatelor cardinalului Mazarin, Hortensia Mancini, ducesă de Mazarin, și Maria Mancini, soția marelui conetabil al regatului Neapolelui, Collona. Alături de romanele romantice apocrife, de o mare popularitate se bucurau și scrisorile apocrife galante, care povesteau mai ales comploturile de alcov. Cele mai cunoscute scrisori au
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o dată, surâsul. Avem de-a face cu primul produs al propagandei cinematografice adresat „păturii intelectuale”, echivalentul vizual al propoziției standard de lucru a activiștilor : „Înțelegem și problemele intelectualilor”. Iată schema : Caius Bengescu (nume mai „intelectual” de atât, antichitate romană plus Hortensia Papadat, era greu de dat personajului) este un fiu de boieri cu conac și stemă care, în adolescență, se dedică luptei comuniștilor, devenind un „poet al baricadei”, deoarece avea și talente literare. Suntem însă în anii ’60, când de versuri
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lui? Chiar odinioară era să moară!...Ada numai reținea. Îl gonise chiar: să plece când și unde vrea. Nu-i mai trebuia alături de ea o fantoșă. Nici de asta măcar nu mai era bun!...Nu mai era bun de nimic.” (Hortensia Papadat Bengescu Concert din muzică de Bach) 3. Susțineți, în fața clasei, un monolog argumentativ în care să respingi sau să aderi la punctul de vedere al lui:“ : ”. Monologul trebuie să respecte structura textului argumentativ. DIALOGUL Menționați câteva cazuri concrete în
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
mai vizibil și cunoscut exemplu este piesa Danton a lui Camil Petrescu, care a așteptat 50 de ani până când Horea Popescu a adus-o pe scena Teatrului Național din București. Dar foarte mulți alți scriitori, cu o dramaturgie deosebit de interesantă Hortensia Papadat Bengescu, ca să dau un exemplu sunt în categoria autorilor cu piese uitate. S-a încercat un demers festivalier la Botoșani, împreună cu Valentin Silvestru, după aceea am inițiat „Gala Națională a Recitalurilor Dramatice” în teatrul de la Bacău, am pus bornele
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
mai vizibil și cunoscut exemplu este piesa Danton a lui Camil Petrescu, care a așteptat 50 de ani până când Horea Popescu a adus-o pe scena Teatrului Național din București. Dar foarte mulți alți scriitori, cu o dramaturgie deosebit de interesantă Hortensia Papadat Bengescu, ca să dau un exemplu sunt în categoria autorilor cu piese uitate. S-a încercat un demers festivalier la Botoșani, împreună cu Valentin Silvestru, după aceea am inițiat „Gala Națională a Recitalurilor Dramatice” în teatrul de la Bacău, am pus bornele
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
selectivă 795 referințe Gradul de păstrare a sensului în cadrul traducerii frazeologismelor din limba engleză în limba română 114 referințe Greșeli și eroare în diagnosticul radiologic (imagistic) din traumatologie. Responsabilitatea medicului 92 referințe Harold Pinter 21 referințe Horia Stamatu 6 referințe Hortensia Papadat-Bengescu 28 referințe I. S. Turgheniev și literatura franceză 190 referințe Intelectuali de partid memorii, jurnale, amintiri 27 referințe Istorie și morală. Criza socială și criza morală. 200 referințe Îmbătrânire Bătrânețe 111 referințe Laurențiu Ulici 70 referințe Les principaux ouvrages
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
informație prin sălile de lectură sau prin împrumutul acasă; se ocupă de împrumutul interbibliotecar Săli de lectură • sala „Mihail Sadoveanu” etaj I • sala periodice „Garabet Ibrăileanu” etaj I, cu intrare prin Sala „Gr. Moisil” • sala „Nicolae Iorga”, etajul II • sala „Hortensia Papadat Bengescu” etajul II • sala profesorilor „Titu Maiorescu” etajul II • sala Colecții Speciale „D. Cantemir” etajul II • sala „Hașdeu”, etaj I • sala „Grigore Moisil”, etajul I • Informatizare (1992) Asigură din punct de vedere informatic bunul mers al tuturor serviciilor bibliotecii
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
observa două apariții dedicate acestei problematici contextualizate în spațiul cultural autohton. Un volum al universitarei bucureștene Mihaela Mancaș, Tablou și acțiune 59, analizează în subcapitolul Descrierea picturală referințele picturale din operele literare ale câtorva scriitori interbelici (Mateiu Caragiale, Ionel Teodoreanu, Hortensia Papadat Bengescu, George Călinescu). A doua sursă este articolul Alexandrei Vrânceanu din 200960, dedicat descrierii operei de artă în opera lui Camil Petrescu, unde autoarea semnalează referințele picturale prezente în opera acestui scriitor interbelic. În același timp, cercetătoarea oferă și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pentru „gândurile mari” din Noaptea de decembrie. În mod paradoxal, s-au manifestat reticențe tocmai față de autori care, prin complexitatea sintezei lor creatoare, depășesc orice afiliere, în esență ei rămânând moderni: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Al. A. Philippide, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Liviu Rebreanu. Atmosfera de descoperire și de participare la poezia și la suflul timpului a avut ca suport, în afara comentariului critic, traducerile. Nu este ignorată lecția marii tradiții greco-romane, aflată în valoarea morală a tragediei la Sofocle, analizată de
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
Breban (Francisca, Animale bolnave), Al. Ivasiuc (Vestibul), Tudor Ursu (Foaia de parcurs), Maria-Luiza Cristescu, Corneliu Omescu, Radu Petrescu, Mihai Pelin, Paul Goma ș.a. E de reținut și publicarea unor postume provenind din manuscrisele rămase de la Lucian Blaga, Ion Vinea (Lunatecii), Hortensia Papadat-Bengescu (Străina), Al. Robot (Music-hall), M. Blecher (Vizuina luminată), precum și a unei nuvele a lui Mircea Eliade ( Adio) și a unui fragment de jurnal aparținând lui Eugen Ionescu. Semnificative pentru distanța parcursă în desprinderea de dogme ar fi realizarea unor
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Satul lui Sfântu Petre), E. Lovinescu (Pe drumurile Heladei, Homer travestit), Liviu Rebreanu (O strângere de mână), H. Sanielevici (Icoane fugare, În diligență), Eugen Todie (romanul O iubire) ș.a. Aici debutează Constanța Marino-Moscu (Natalița, Datorie), iar în 1913 se lansează Hortensia Papadat-Bengescu (Viziune, Dorința, Marea. Din scrisorile unei femei, Sephora, Femei între ele). Cât despre lirică, între întemeietorii V.r. se numără un singur poet - Gheorghe din Moldova. „Din afară” apar însă colaborări valoroase: Al. Vlahuță (Sonet, 1907, Cuvântul, Dreptate), Octavian
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
Zodia Cancerului, Divanul persian, acestea trei din urmă fragmentar, însemnări de călătorie etc.), Ion Agârbiceanu, D.D. Patrașcanu (cu nuvele și pagini din Viețile sfinților), Jean Bart (Cazul de la farul Olinca, Dincolo, peste Ocean, Prințesa Bibița), Constanța Marino-Moscu (Amintirile Caterinei State), Hortensia Papadat-Bengescu (doar în primii ani postbelici), Ionel Teodoreanu (La Medeleni, Bal mascat, Golia), Al. O. Teodoreanu (Neobositul Kostakelu, Inelul Marghioliței, O inspecție, Berzele din Boureni), Stejar Ionescu (Zâna fumului, Iubirea lui Dionis, Colecție, romanul Game), Demostene Botez (note de front
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
existența într-o nouă conjunctură istorică, după terminarea războiului și după căderea vechiului regim, în noiembrie 1944, având ca directori pe Mihai Ralea și pe D.I. Suchianu. În sectorul literar se întâlnesc nume familiare pentru cititorii revistei: prozatorii Mihail Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, F. Aderca, Geo Bogza, Cella Serghi, Ioana Postelnicu și poeții Al. A. Philippide, Demostene Botez, Mihai Codreanu, dar și altele întrucâtva mai noi: Mihai Beniuc, Maria Banuș, Cicerone Theodorescu, Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Nina Cassian, Eusebiu
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
depline (de exemplu la cireșii ornamentali, arborele Iudei, magnolii, forsiția, cununița, ș.a.). La multe specii lemnoase ornamentale florile sunt remarcabile și prin mărime, formă, modul de grupare în inflorescențe, dispunerea pe ramuri (de exemplu la magnolii, castanul porcesc, paulovnie, budleia, hortensii, trâmbiță ș.a.). Arborii decorativi prin flori, dar mai ales arbuștii floriferi se folosesc pentru înviorarea compoziției vegetale, cu efecte cromatice care ajung să rivalizeze cu cele realizate de speciile floricole. În plus, florile lor atrag atenția prin frumusețea dar nu
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]