4,284 matches
-
școlii normale. Școala de învățare a scris-cititului din Baraboi a fost deschisă in 1898. Zamfir Arbore ne informează că în 1904 localitatea era inclusă în volostea Copăceanca. Avea 301 case cu o populație de 2.003 oameni, o biserică, cu hramul Sf. Nicolae. Țăranii posedă pământ 2.740 desetine. Sunt vii și grădini cu pomi. S-a introdus uscarea prunelor și a fructelor, care se transportă în Rusia prin Călărași. Într-o publicație din 1910 se demonstrează că satul avea 619
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea este denumită colocvial "Vorumloc" sau "Vorumbloc", iar în , colocvial "Baromlaka", în trad. „Târgul Vitelor”, în dialectul săsesc "Wormloch, Vurmliχ", în . Biserica fortificată din secolul al XIV-lea, inițial cu hramul Sfântul Petru, se află din anul 1999 pe lista monumentelor UNESCO. Localitatea Valea Viilor este situată în nordul județului Sibiu, la o distanță de 14 km. de orașul Mediaș, pe drumul județean 142G Motiș - Valea Viilor - DN14. Localitatea este așezată
Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/301751_a_303080]
-
de NV și se ridică peste un tunel de intrare format din două încăperi boltite. Pe bolta interioară se păstrează anul construcției 1502. Ușa din lemn de stejar este întărită cu benzi din fier forjat. Biserica de rit greco-catolic, având hramul “Sf. Nicolae”, ctitorită în anul 1828
Agârbiciu, Sibiu () [Corola-website/Science/299826_a_301155]
-
satului Puhoi avea 900 stânjeni în lățime și 4000 stânjeni în lungime și mai că mai mult de 200 ani este împărțită în trei bătrâni a câte 300 stânjeni fiecare. În anul 1817 în localitate este ridicată o biserică cu hramul Sf. Nicolae. Zamfir Arbore, în Dicționarul geografic al Basarabiei menționează: Particularitățile generale Teritoriul satului din punct de vedere geomorfologic face parte din Câmpia Moldovei de Sud, iar din punct de vedere fizico- geografic face parte din Câmpia Nistrului Inferior. Relieful
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
comunist îi menționăm pe: Ilarie Bărdaș, Vichente Comșulea, Aftanase Comșulea, Iacob Juncu (mort în detenție), Vichente Marcu, Toma Metea, Ion Mitruț, Valer Pică. Înainte de anul 1700 înainte de apariția grecocatolicismului, în satul Râușor erau două biserici ortodoxe cea ""din jos"" purtând hramul ""Sfintei Parascheva și Sf. Andrei""; și biserica ""din sus"" purtând hramul ""Sf. Cuvioasa Parascheva"", fiecare dintre ele având istoria sa. Exista o biserică de lemn construită pe dealul Cioampa și alta în mijlocul satului construită în anul 1698, pe vremea lui
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
Juncu (mort în detenție), Vichente Marcu, Toma Metea, Ion Mitruț, Valer Pică. Înainte de anul 1700 înainte de apariția grecocatolicismului, în satul Râușor erau două biserici ortodoxe cea ""din jos"" purtând hramul ""Sfintei Parascheva și Sf. Andrei""; și biserica ""din sus"" purtând hramul ""Sf. Cuvioasa Parascheva"", fiecare dintre ele având istoria sa. Exista o biserică de lemn construită pe dealul Cioampa și alta în mijlocul satului construită în anul 1698, pe vremea lui Constantin Brâncoveanu, de către o femeie care se numea Stanca Neacșu. După
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
, comuna Urmeniș, județul Bistrița-Năsăud datează din secolul al XVIII-lea (cca 1798). Lăcașul are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și nu figurează pe noua listă a monumentelor istorice. Localitatea Șopteriu este situată în Câmpia Transilvaniei, într-un teritoriu ce abundă în denivelări, la o altitudine de peste 400 de metri. Actualmente, localitatea aparține comunei Urmeniș, care se
Biserica de lemn din Șopteriu () [Corola-website/Science/317781_a_319110]
-
multe lucrări de reparații: consolidarea fundației, introducerea curentului electric și a gazului metan, acoperirea cu tablă a bisericii, renovarea clopotniței, construirea pe locul fostei mănăstiri a unui altar de vară, unde se slujește Sfânta Liturghie în fiecare an cu ocazia hramului bisericii, dar și al vechii Mănăstiri „Adormirea Maicii Domnului”. În prezent biserica necesită reparații capitale în ceea ce privește renovarea exterioară și pictarea interiorului, întrucât nu există posibilitatea financiară de a construi alta nouă, populația fiind îmbătrânită și prea săracă. Biserica a fost
Biserica de lemn din Șopteriu () [Corola-website/Science/317781_a_319110]
-
după anii 2000, s-au constituit trei subcartiere de vile: Deoarece zona Cuza Vodă nu avea un lăcaș de cult ortodox, între anii 1992-1997 a fost construită Biserica Sfântul Andrei, pe Calea Burdujeni, în apropiere de piața agroalimentară. Biserica are hramul „Sfântul Andrei” și deservește cartierul de blocuri Cuza Vodă, construit în perioada regimului comunist. Edificiul religios, care este cel mai mare din Burdujeni, a fost pictat între 1999-2002.
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Gheorghe" din Păușești a fost construită în anul 1643 în satul Păușești din comuna Dumești (aflată în județul Iași, la o distanță de 21 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului. a fost inclusă pe
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
pune averile lor pe sfânta biserică D-zeu să le deie și celorlalți inimă bună, care n-au putut acum, cu vreme din munca lor încă până sunt în viață a ajuta sfânta biserică după voia lor"". Biserica a avut hramul Sfânta Paraschiva.
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (Sf. Voievozi)" din Rădeni a fost construită în anul 1780. Ea se află localizată în cimitirul satului Rădeni din comuna Roșcani (județul Iași). a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul
Biserica de lemn din Rădeni () [Corola-website/Science/320562_a_321891]
-
Biserica de lemn din Groși, comuna Margina, județul Timiș este datată de o pisanie din 1741. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august). Este una dintre bisericile călătoare, fiind adusă de pe valea Mureșului, din satul Căpâlnaș, și ridicată pe locul actual în anul 1826. Biserica din Groși prezintă valori documentare și artistice demne de păstrat, mai ales într-
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
mică, atestată documentar la începutul veacului al XVI-lea, la 1717, aceasta avea doar 20 de case. Locuitorii s-au ocupat în trecut cu spălarea aurului din pâraie, precum și cu arderea cărbunilor de lemn, cu bocșeritul. Biserica de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" a fost adusă la 1826 de pe valea Mureșului, din Căpâlnaș. În Căpâlnaș a fost edificată la 1741, după cum reiese din pisania păstrată pe portalul dinspre pronaos al intrării în naos: "„cu vrearea Tatălui și cu îndemnarea fiului
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
două sate pe ambele maluri ale acestui rîu, poartă același nume; Pogănești. Cu toate acestea izvoarele menționează că Pogăneștii din Republica Moldova este atestat la 5 decembrie 1625. Deja în în 1801 s-a edificat în piatră la Pogănești biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Tot această sursă menționează că satul Pogănești a fost întemeiat de proprietara moșiei Maria De Roma din coloniștii aduși de ea pentru lucrări, însă în afară de aceasta aici mai existau și alți săteni așezați în localitate de pe la finele
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Galați și la 9 km de stația de cale ferată Cahul. Face parte din euroregiunea Dunărea de Jos. Atestat documentar la 12 mai 1425. De la începuturi și până în prezent este populat majoritar de etnici români. Biserica ortodoxă din localitate are hramul Sfântul Teodor Tiron, fiindu-i arondate două cimitire (unul mai vechi în intravilan și altul în extravilan). Populația comunității la 1 ianuarie 2000 era de 4480 locuitori. Numărul gospodăriilor individuale este de 1285. Localitatea este parțial gazificată (47%). Stema localității
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Veche 2500 desetine de pământ de la Dumitru Crăciunescu și se mută încoace cu traiul, hotărându-se să înalțe aici o biserică. Mai întâi aici fusese o bisericuță, construită din lemn în 1783, fiind dotată cu veșminte, inventar, cărți. Biserica avea hramul Sf. Mihail. Protopop era pe atunci Ioan Ferlat. Mai târziu biserica aceasta a fost distrusă, construindu-se pe banii lui Toader Șerban una nouă de cărămidă, pe locul celei vechi rămânând doar o movilă de piatră cu o cruce mare
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Biserica „Zlataust” din Iași este situată pe o străduță veche, stradela Zlataust nr.5, în apropirea Centrului Civic, în spatele Universității Petre Andrei și are hramul Sf. Ioan Gură de Aur (13 noiembrie) și Sf. Mucenic Teodor Tiron (17 februrie). Este monument de arhitectură din patrimoniul istoric și arhitectural al României, având numărul de cod . Biserica actuală a fost zidită pe locul unei bisericuțe mai vechi
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
slavonă. Biserica a fost restaurată de mai multe ori, prima restaurare fiind cea din 1874. Între anii 1966 - 1972 biserica a fost renovată în interior și în exterior, fiind pictată în frescă de către pictorul Constantin Călinescu și Iulia Handragel. Icoana hramului Sfîntului Ioan Gură de Aur, din pridvorul bisericii, este tot o pictură în frescă executată de Profesorul Constantin Călinescu. Tot în acești ani a fost înzestrată cu mobilier din lemn de stejar: stranele, lambriul din altar, ușile de la intrare și
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
său. Povestitorul este fiul lui Haralambie, călugărul Gherman. Rezumatul pe scurt: Gherman fusese crescut doar de mama, căci tatăl murise. După decesul mamei, acesta ajunge la mănăstirea Durăului și se călugărește. Călugărul Gherman frecvență periodic biserică "Sf. Haralambie" din Iași. Hramul acestui lăcaș de cult provenea de la numele unui arnăut, Haralambie, care devenise haiduc. Pentru a-l pedepsi, Vodă Ipsilanti trimite chiar pe fratele acestuia, Gheorghie Leondari (care era comandant al gărzii domnești) să îl captureze. Haralambie este găsit la casa
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
, sat Mănăstire, comuna Lupșa, județul Alba, datează din secolul al XV-lea, refăcută în anul 1694, greco-catolică până în 1948, an când Biserica Română Unită a fost interzisă de către autoritățile comuniste, iar patrimoniul acesteia dat Bisericii Ortodoxe. Biserica are hramul „Înălțarea Sfintei Cruci” și „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice din județul Alba sub codul LMI . A nu se confunda cu biserica de zid din Lupșa, cu hramul Nașterea Fecioarei, monument istoric care datează din 1421, aflat
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa () [Corola-website/Science/315678_a_317007]
-
comuniste, iar patrimoniul acesteia dat Bisericii Ortodoxe. Biserica are hramul „Înălțarea Sfintei Cruci” și „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice din județul Alba sub codul LMI . A nu se confunda cu biserica de zid din Lupșa, cu hramul Nașterea Fecioarei, monument istoric care datează din 1421, aflat sub codul LMI . are o mare importanță istorică datorită vechimii, 1429 și implicării în ridicarea sa a familiei cneziale Cândea de Lupșa. Izvoarele documentare au reținut intenția de a o dărâma
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa () [Corola-website/Science/315678_a_317007]
-
ucraineni. În prezent, majoritatea covârșitoare a populației este de origine etnică ucraineană. Din totalul de 391 de locuitori, circa 385 de locuitori sunt ucrainei și 6 sunt români. Aici există o biserică ortodoxă din lemn construită în 1754 ce poartă hramul "Nașterea Domnului". Biserica a fost construită în localitatea Zorlențu Mare din județul Caraș-Severin și a fost strămutată la Dragomirești în 1877. De asemenea există multe păduri în care se găsesc multe animale de vânătoare (mistreți, căprioare, fazani etc)
Dragomirești, Timiș () [Corola-website/Science/301357_a_302686]
-
între "Bürgergasse" și "Burggasse". Catedrala formează, împreună cu mausoleul imperial vecin, castelul și teatrul, ansamblul orașului imperial Graz. Domul din Graz este dedicat Sfântului Egidiu și, prin urmare, este cunoscut, de asemenea, sub numele Catedrala Sf. Egidiu. O primă biserică cu hramul Sf. Egidiu s-a aflat încă din secolul al XII-lea pe locul catedralei de astăzi. Prima atestare documentară datează din 1174, iar primul paroh din Graz a fost numit în 1181. Cu toate acestea, din această primă biserică nu
Catedrala Sfântul Egidiu din Graz () [Corola-website/Science/333668_a_334997]
-
a fost părăsit de locuitorii săi musulmani (stabiliți în Dobrogea rămasă otomană, în special în jurul orașului Babadag) și populat de o importantă garnizoană rusă din Flota Dunării. Orașul a fost reconstruit în întregime. Catedrala "Acoperământul Maicii Domnului" (1822-1836), bisericile cu hramurile "Nașterea Domnului" (1823), "Sf. Nicolae" (1833, anterior biserică moldovenească, a fost transformată în catedrală rusească) și multe altele datează din acel moment. Cea mai veche clădire din Ismail este mica moschee turcească, ridicată în secolele XV sau XVI, transformată într-
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]