27,173 matches
-
odaia goală, se zbate-n mine timpul, parcă-ar vrea să moară. Știu că îmi simți durerea, dar totuși vrei să pleci, căci asta este viața, să lași și să petreci... M-ai lăsat în gânduri, ce-mi macină ființa, hrana-mi sunt doar chinuri și soarta, neputința. În trupu-mi plin de viață, o soartă ca din mers, se schimbă-n nesperanță, iar leacul mi-e un vers. Din cupa ta sorbi-voi, dragostea și vinul, că-n ele-mi este
VIAȚA ȘI DESTINUL... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1458980998.html [Corola-blog/BlogPost/383381_a_384710]
-
de români, până la începutul secolului al XX-lea, iar în județul Covasna, chiar și în prezent. În termenii locali - în funcție de ținut, aceste țesături sînt numite: „aba”, „suman”, „șîiac” etc. Din aceleași materiale erau confecționate și straița sau desagii de carat hrană sau alte produse. Din fier, dacii confecționau diferite accesorii pentru vestimentație cum ar fi catarame, nasturi, fibule etc. Din materiale mai ieftine se confecționau podoabe destinate celor cu o poziție socială mai joasă, iar din bronz și aur celor din
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
deodată, un gând de semuială îmi colorează gândul... Și omul mut și calul alb simt mult din răul viu în trup. Calul cu mușchii-n opinteală, Niță în cocârjeală de greul peste poate. Și om și cal trudesc doar pentru hrană. Nici om nici cal nu știu ce-i aia-împerechere. Calul își nechează șfichiul de bici, Niță își făcea oful de povară. Omul era așteptat acasă de sora lui, calul, de muștele din grajd. Și unul și altul lucrau pentru stăpân. Calul era-nțepat
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
în detalii și echivocuri! V.M.: Este importantă legătură cu cititorul și cât poate valorifica muncă poetului impresia lăsată cititorului? Mihail Rujoiu: Că și în orice activitate este foarte important rezultatul, iar în cazul meu, cititorul îmi dă apă, aerul și hrană poeziei mele, reacția cititorilor fiind feedback-ul muncii mele, oglindă ce mă ajută să-mi desăvârșesc creațiile ulterioare! Eu scriu când îmi vine, apropo și de muză: -nu mă pun la birou și zic "gata acum scriu o poezie!", deoarece
MIHAIL RUJOIU- IN PRAGUL LANSARII A DOUA VOLUME DE POEZIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Mihail_rujoiu_in_pragul_lansa_valerian_mihoc_1362412852.html [Corola-blog/BlogPost/345583_a_346912]
-
rescris o altă soartă Și s-a pornit un alt război; Deschidem iar aceeași poartă, Dar am rămas la fel de goi! S-au pus iar biruri peste poate Să-i sature pe alți ciocoi; Cine nu poate da din coate Rămâne hrană la strigoi. Suntem sătui de nedreptate, De legi și alte clanuri noi Ce dorm în plen făcând dreptate! Ne-am săturat, vă spun! De voi. Ne-am săturat de așteptarea Copiilor din alte țări Duși să aducă bunăstarea Pustiului rămas
NE-AM SĂTURAT DE STRIGOI! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1477322302.html [Corola-blog/BlogPost/371405_a_372734]
-
apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție și să car cu traista de merinde boabele de ovăz la bordei. Într-o zi am reușit să fac un sac de asemenea grăunțe ideale pentru hrana cailor noștri. După aceste semne mi-a spus bunica că trebuie să ne așteptăm la o iarnă foarte grea, cu multă zăpadă și așa a și fost. În acea iarnă zăpada a fost așezată peste sat și de peste doi metri
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
ierarhi, care au rămas lângă popor și în timpuri grele, neclintiți în încrederea că va străluci odată viitorul luminos al neamului românesc. Episcopul și Mitropolitul Nicolae Colan a îmbinat misiunea sa religioasă cu preocupările sociale ale timpului, reușind să dea hrana sufletească românilor din Transilvania, prin slova scrisă, prin pastorale, prin articole în presă, prin publicarea de cărți cu conținut istoric-bisericesc și, mai ales, prin revista „Viața Ilustrată” la care colaborau toate personalitățile române ale Transilvaniei ocupate vremelnic. A promovat un
OMAGIUL MITROPOLITULUI NICOLAE COLAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Omagiul_mitropolitului_nicolae_stefan_popa_1385623686.html [Corola-blog/BlogPost/342218_a_343547]
-
nu dorea să-și betegească[2 - a se accidenta, a suferi ceva, a răni, a lovi etc.] vreun cal de picioare. Asta era toată averea lui, caii și dacă nu-i avea sănătoși, nu avea din ce câștiga banul necesar hranei celor șapte guri din casă. De pe atunci Gligor bătuse apropoul către neica Vasâli doar într-o glumă, poate că i-o dă lui pe Veta de soție și apoi nu mai trebui să plătească potcovitul, că de, erau de acum
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
fachi din copchilărie, nu di amu, fiind cea mai mari dintri copchii șâ tu șchii cum îi! Ea trebuia sâ li facâ pi toachi di vre, sau di nu vre, câ de, mălaiul ghin păpușoi îl ave la înghemânâ. Ăista-i hrana di bază în casa omului sărac șâ cu familie mare, nu pânea. - Lasâ nea Vasâli, nu-i vorbâ ghi zăstri amu. Doarâ șchii câ la mini în casâ sâ găsăsc mai ghi tăchi, doar mânâ harnicâ ghi muiere cari sâ
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > MULȚUMESC! Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1194 din 08 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Spune mulțumesc Pentru gîndul de sub pleoape, Pentru somnul fără moarte, Pîn-la porțile-ncuiate; Spune mulțumesc Pentru hrana din cuvinte Rugăciuni la cele sfinte Pîn-la gura de morminte; Spune mulțumesc Pentru ziua ce apune Pentru tot ce mai poți spune Cînd te-așezi în rugăciune; Spune mulțumesc Pentru toate cîte sunt Că te port într-un cuvînt Fie
MULŢUMESC! de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Georgeta_zecheru_1396943719.html [Corola-blog/BlogPost/348587_a_349916]
-
a avut blana smulsă de pe spate. S-a regenerat foarte repede. S-a adeverit că după cum se spune, pisica are nouă vieți. Norica este crescută în casă și este masorul meu permanent. Nu-mi cere bani, se mulțumește doar cu hrana, mai ales că înghite cam 8-10 guvizi mai mici la o masă, hrana sa preferată din aprilie până în noiembrie cât merg pe mare. Se așează pe pieptul meu și începe masarea cu lăbuțele din față, urcând până ajunge să doarmă
NORICA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Norica.html [Corola-blog/BlogPost/367115_a_368444]
-
adeverit că după cum se spune, pisica are nouă vieți. Norica este crescută în casă și este masorul meu permanent. Nu-mi cere bani, se mulțumește doar cu hrana, mai ales că înghite cam 8-10 guvizi mai mici la o masă, hrana sa preferată din aprilie până în noiembrie cât merg pe mare. Se așează pe pieptul meu și începe masarea cu lăbuțele din față, urcând până ajunge să doarmă sprijinindu-și capul pe umărul meu. În acel an, la generația din vară
NORICA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Norica.html [Corola-blog/BlogPost/367115_a_368444]
-
așează pe pieptul meu și începe masarea cu lăbuțele din față, urcând până ajunge să doarmă sprijinindu-și capul pe umărul meu. În acel an, la generația din vară, Suzi a hotărât să nască în altă parte, unde să găsească hrană suficientă și pentru următorii pui. Nu a mai apărut în zonă. Sau cine știe ce se mai putea întâmpla cu ea cu atâtea mașini și câini în oraș. Acum Norica este din nou cu burtica plină cu pui și tot în camera
NORICA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Norica.html [Corola-blog/BlogPost/367115_a_368444]
-
oamenilor. El în peregrinările prin pădure observase urme de fiare în pădure, însă lupii se adună în haite și îndrăznesc să se apropie de sat doar în cazuri extreme, în ierni grele ca aceasta de acum, când nu mai găsesc hrană suficientă în pădure. Pe astfel de vreme orice era posibil. ,,Trebuie să vorbesc cu Costache tractoristul, să iasă cu plugul pe drum să facă un pic de pârtie, până în vale ca să nu rămânem izolați mult timp și să o sun
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462313293.html [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
învățătoarea să văd dacă poate să răzbească până aici, în sat. După aia îl trezesc pe copil.” își zicea Gheorghe în sinea sa. Din casă, apare și Florica înfofolită bine, căci trebuia să aprindă soba în bucătărie, să le încălzească hrana animalelor și să facă un pic de cald înainte să vină omul ei și copiii să-și ia gustarea de dimineață. - Ia uite ce vreme măiculiță! N-am mai văzut așa nămeți de ani mulți, omule. - Eeh! Apoi,Dumnezeu face
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462313293.html [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
bine să rămânem izolați din cauza zăpezii, tocma acum în prag de sărbători. Femeia s-a dus în bucătărie la treburile sale, în timp ce Gheorghe a continuat să facă pârtie, chiar dacă viscolul acopereau la loc cărarea printre nămeți. A dat la animale hrană și le-a pus strat curat, apoi a intrat în bubătărie ,bucurându-se de căldura focului, de cafeaua fierbinte și îmbietoare. - Să știi, că azi Ella nu poate veni la școală, nu poate ieși cu mașina din cauza ninsorii. Mi a
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462313293.html [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
prietenie, căreia să-i încredințez nimicurile ce mi se întâmplă în această viață efemeră. Scriu pentru a mă justifica în fața cuiva sau poate chiar înaintea copilului care am fost și pe care am încercat să-l mențin în viață cu hrana Cuvântului. Așadar, scriu pentru copilul din mine. Lucian Blaga uimește prin atitudinea față de mister, care nu este doar atributul universului, substanța sa originară, ci și fundamentul creației. Omul creator se desăvârșește prin relație cu lumea, pe care o învestește cu
ŞTEFAN POPA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/%C5%9Etefan_Popa.html [Corola-blog/BlogPost/372359_a_373688]
-
autobuz. Până atunci, umbla ca un strigoi prin ceața amorfă și impersonală, pradă unor gânduri mai cenușii decât diminețile toamnei, cărându-și pe umărul stâng geanta cu două sandvișuri și o sticlă de apă. Ce să zică? Doar avea asigurată hrana! De restul era singură răspunzătoare! Ar fi trebuit să fie stăpână pe propriul destin, nu-i așa? Nu însemna că părinții ei îi doresc răul, doar că medicina și ea nu se prea vedeau împreună. Strigătele șoferilor îi rupseră șirul
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1417661984.html [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
fure, Că nu trăia din munca lui . Sătenii însă și cu câini , Cu mic cu mare , toți din sat , Având și furci și bate-n mâini, Din codrul lor l-au alungat . Cum el era de hăituit, Spăimântat și fără hrană , Fugind prin râpi a nimerit Cu o laba-ntro capcană . Zăcând în rapa-nfometat , Cu osul rupt de la picior , Aproape mort și speriat , Asa-l găsi un trecător . -Omule, te rog mă scăpa, Zise el cu glas mieros , Dă-mi te rog
LUPUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_susnea_1401461335.html [Corola-blog/BlogPost/342352_a_343681]
-
ușor dezordonat, și o avalanșă de frunze bătrâne. Am intrat în ele până la gât. Înotam împreună, căutând un deal ceva, să ne ducă în cârcă. Pentru că citisem destul despre scriitorul anonim, l-am invocat ca pe un idol. Știam că hrana cea mai gustoasă e la masa lui. Și, tot acolo, o cutie cu zăvoare. Trebuia doar să ghicești codul și să ai norocul de a se declanșa faza lunii pline, în pieptul tău. În schimb, puteai risca să te tratezi
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1416592908.html [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
cu trudă, pentru înaintarea și înnoirea memoriei în măreția muzicii. Cartea „Titel Popovici” împăturește în pagini un spirit scăpărător al evocării muzicianului. Din ea se revarsă chiar umbra lui, chiar glasul lui, chiar opera lui, trudele lui. Toate sunt o hrană pentru sufletul cititorului, din partea autorului cărții, dar și din citate selective, din rostirile celor mai multe dintre personalitățile artei și culturii românești, care și-au intersectat drumurile vieții cu maestrul, ori care îi datorează căutarea și găsirea afirmării și consacrării lor în
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ (PARTEA A DOUA) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Titel_popovici_o_carte_de_oct_aurel_v_zgheran_1371027981.html [Corola-blog/BlogPost/346017_a_347346]
-
și profesorilor din diferite colțuri ale țării. Tema antologiei după cum spune și titlulna fost pâinea. Pâinea este un aliment de bază al omului, preparat dintr-un aluat de făină de grâu sau alte cereale precum secara, cu alte cuvinte este hrană trupească, dar pâinea poate reprezenta și spiritualul. Cuvântul este pâinea sufletului. El a fost modelat în acestă antologie de scriitori, jurnaliști, profesori și elevi. Toți colaboratorii care și-au unit creațiile în acestă antologie: scriitori, jurnaliști și profesori din toată
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1449525750.html [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
realizările literare, referitoare la subiectul gustul pâinii, ale scriitorilor și profesorilor din diferite zone ale țării.“ În argumentul volumului s-a arătat că „Dacă omul ar obosi și nu ar mai semăna grâul, s-ar lovi de absența pâinii, a hranei ce-i asigură existența. Dacă dascălul nu ar semăna cuvântul roditor în sufletul elevului, pentru ca acesta să iubească învățătura, pâinea înțelepciunii s-ar usca, ar fi asemenea spicului sec a cărui bob a fost ars de focul deșertului unei vieți
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1449525750.html [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
dacii, au simțito pe pielea lor În prima străpungere a hotarelor. Apoi, bogățiile acestei țări ce se află în sânul ei Le-ar sta mai bine podoabe Romei. Bogatul pământ al Daciei nu cunoaște mana, Roma își așteaptă de la noi...hrana! CELUS Sssst! Pe potecă se zărește cineva! CEI DE FAȚĂ A,aaa... LICINIUS Sunt chiar fetele.Vin la apă cu ulcioare, Va fi bună seamă la templu sărbătoare. SABINUS Să ne retragem stăpâne, Altfel, ne ies vorbe nu prea bune
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
prezente în expoziție reprezintă înțepăturile suportate de Iisus. „Crucea Darului” în partea de sus are scrise de trei ori cuvântul „dar” și inițialele IC, la mijloc sunt cusute trei spice aurii de grâu, în jur se află inscripția „Bucură-te hrana celor ce flămânzesc întru Duhul!”, mai jos este cusut conturul unei mese pe care se află un potir sub care scrie „Bucură-te masă care ții ca o jertfă pe Hristos!” Conform acestei cruci Iisus este darul suprem care ni
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]