1,474 matches
-
lor. Articolul 2 Persoanele juridice cu caracter de utilitate publică (Eforia spitalelor civile din București, Așezămintele Brâncovenești, ale bisericii Cretzulescu, seminarul Nifon, Epitropia Sf. Spiridon din Iași, spitalurile, azilurile, Academia Română, epitropia bisericii Madona-Dudu din Craiova, bisericile, persoanele juridice create prin hrisoave speciale, etc.), sînt autorizate a vinde Statului moșiile lor în aceleași condițiuni, oprind pe seama lor munții, pădurile cu pământul lor, conacul proprietății cu o întindere de pămînt pînă la 50 hectare maximum, precum și terenurile petrolifere în regiunile recunoscute azi ca
LEGE nr. 1.726 din 17 martie 1912 pentru trecerea în proprietatea Statului a mosiilor stapanite de persoane juridice cu caracter de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129618_a_130947]
-
fi scutite de orice taxe de timbru și înregistrare. Articolul 3 Statul menține existența și autonomia diferitelor așezăminte de utilitate publică și binefacere, câri vor continua a funcționa în viitor că și în trecut pe baza actelor de fondatiune, testamentelor, hrisoavelor, legilor anterioare, păstrând în patrimoniul lor averea mobiliara, imobile urbane, munții, pădurile cu pământul lor, conacurile moșiilor, împreună cu pământul lor, terenurile petrolifere și acele din moșii câri nu se vor vinde, conform art. 2. Articolul 4 Persoanele juridice prevăzute la
LEGE nr. 1.726 din 17 martie 1912 pentru trecerea în proprietatea Statului a mosiilor stapanite de persoane juridice cu caracter de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129618_a_130947]
-
superioară o flacăra argintie. Coloana are în partea stîngă o jumatate de soare auriu, iar în dreapta un segment de roată dințata neagră, plasate asimetric; în cartierul din dreapta, în cîmp albastru, o acvila aurie cu aripile desfăcute ținînd în gheare un hrisov argintiu de care atîrnă o pecete roșie. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
Str. Ardealului nr. 13, sectorul 1. 291. Popescu Nicoleta-Elena, născută la 25 iunie 1974 în București, România, fiica lui Sipitca Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 53173 Bonn, Viktoriastr. 66, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Hrisovului nr. 7, bl. 1, sc. 3, ap. 92, sectorul 1. 292. Petrini Constantin, născut la 27 ianuarie 1965 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Constantin și Floarea, cu domiciliul actual în Germania, 60323 Frankfurt am Main, Hufnagelstr. 7
HOTĂRÂRE nr. 495 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142319_a_143648]
-
nr. 19, ap. 1, județul Bihor. 264. Sandra Carmen, născută la 2 decembrie 1961 în București, România, fiica lui Florea Petrache și Anastasia, cu domiciliul actual în Austria, 6200 Jenbach, Rotholz 49, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Hrisovului nr. 18, bl. A12, sc. A, ap. 30, sectorul 1. 265. Sandra Ionel, născut la 3 ianuarie 1959 în București, România, fiul lui Traian și Aurica, cu domiciliul actual în Austria, 6200 Jenbach, Rotholz 49, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
A12, sc. A, ap. 30, sectorul 1. 265. Sandra Ionel, născut la 3 ianuarie 1959 în București, România, fiul lui Traian și Aurica, cu domiciliul actual în Austria, 6200 Jenbach, Rotholz 49, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Hrisovului nr. 18, bl. A12, sc. A, ap. 30, sectorul 1. 266. Curtean Marinel, născut la 21 martie 1964 în localitatea Popești, județul Bihor, România, fiul lui Român și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4482 Ennsdorf, Kieferweg 8/6, cu
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
Strabovschi, pisărul leșesc, „din lotul târgului Cotnari, 20 pământuri în fruntea locului și un vad de moară în apa Bahluiului a popii lui Struț. în 1734 se mai rupe o parte din Târgul Cotnar ilor, dâ nduse spătarului Cârstea, cu hrisovul lui Constantin Mavrocordat Voievod, din 1 Mai 1734. Mai târziu, o parte din hotarului Cotnariului va intra în stăpânirea schitului Horodiște în 1769, misionarul Francesco Antonio Renti s cria: „De la Iași, 35 mile, este un oraș numit Cutnar. De 5
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cercetarea mir acolului din sângele pământului blagoslovit, zguduit cândva de tropotul cailor domnești, miracolul din limpezimea aurie a unei licori înnobilate cu epitete supreme peste tot neamu l vinice sc? Pentru că ei au aflat, dar cine nu a aflat, din hrisoave prăfuite de vreme, mărturiile francezului Charles Joppecourt, din secolul al XVII-lea, că vinul de la Cotnari era atât de alcoolic, încât după 4 ani de meditație în poloboc lua foc! Și mărturiile au stârnit interesul pentru sevele sale mi raculoase
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tale S-aduci și-o picătură de Cotnar! MIHAI OGRINJI ȘI IOAN NEAMȚU Autorii volumului „Sub Zodia lui Bachus. Prin podgoriile românești” de Mihai Ogrinji și Ioa n Neamțu , rezervă temei noastre un capitol distinct: Cotnari, ca pecete pe un hrisov, spicuind din diverse surse adevărate metafore demne de sub iectul t ratat: „Când trupul toamnei se subțiază ca noaptea u nei mire se, din nord, Cotnariul, cu chip de potcoavă de aur și noroc, răsare ca o diademă pe fruntea podgoriilor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
veniți din Galația, au deschis, la rândul lor, pe Ulița Mare, mici prăvălii și ateliere: croitorie (Ițic), tâmplărie (Simon), argintărie 14 (Zalman și Marcu), sticlărie (Leiba), pitărie (Bercu). Tot în centrul orașului se găsea spițeria lui Iacov Verujinschi, deschisă prin hrisovul dat de domnitorul Moldovei Mihail Sturza în anul 1840. Spițeria va fi transferată mai târziu lui Ioan Baiarde. În partea de răsărit a orașului, lângă Sinagogă, se construia, în 1846, prima școală românească; fondator fusese un boier vasluian de origine
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Sf. Spiridon” o sumă de piaștri pentru ca din dobânda lor să se poată face lucrările de întreținere pe care le-ar necesita apeductul. În scopul începerii acțiunii el a cerut de la Domnul Grigore Alexandru Ghica, fratele Elenei Șubin, născută Ghica, « hrisov întăritor” pe care acesta îl dă la 26 mai 1851, lăudând totodată pe inimosul înfăptuitor. Mai aflăm că tot banul Nicolae Chiriac este pe cale a face și havuz de piatră în mijlocul pieții. Mai târziu, ni se relatează o călătorie pe
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
din Galiția, cu studii la Viena, și că vine la 20 Vaslui și pentru comunitatea de evrei, comunitate care la acea vreme era destul de numeroasă. Prima mențiune documentară despre existența unei spițerii (farmacii) în târgul Vaslui o găsim într un hrisov dat de Mihail Sturza, domnul Moldovei, la 14 decembrie 1840, la Iași. Se precizează că în urma anaforalei Comitetului Sănătății (în care se arată că în târgul din ținutul Vaslui sunt îndeajuns de populate), întărește lui Iacov Verujinschi, dreptul de a
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
târgul Vaslui. Se precizează că spițeria, împreună cu lucrătorii ei, este scutită de orice dare, însă avea datoria să dea medicamente fără plată la oamenii săraci. După patru ani, la 21 septembrie 1844, tot Mihail Sturza voievodul Moldovei transferă printr-un hrisov, dreptul lui Iacov Verujinschi de a ține o spițerie în târgul Vaslui, cumnatului său Ioan Baiarde, spițer. Statisticile diverselor publicații demografice ne au lăsat date din care reiese că populația României între 1850 - 1874, varia între 4-5 milioane de locuitori
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
vechi aflate pe acel loc. A rămas numai un paraclis al cimitirului, dar și acesta a fost refăcut, iar cimitirul mutat. În inscripția rămasă și transcrisă de Gheorghe Ghibănescu se menționează; „Pi locul acesta găsindu-se țintirim vechiu și din hrisoavele domnești a târgului Vasluiului dovedindu se că în anii 7139 (1631) a fost besărica cu hramul marelui mucenic Gheorghe, tot în numele acestui În articolul 16 se prevede ca medicul să fie numit și plătit de către direcție, din numărul medicilor înzestrați
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
se asigura de serviciile unuia dintre aceste spirite se ajungea la un pact, în virtutea căruia omul se obliga să-i dea demonului, după o anumită perioadă, sufletul și corpul său pentru eternitate. Pactul putea fi tacit sau confirmat printr-un hrisov scris și semnat cu litere de sânge. Motivul pactului apare în legenda evreiască potrivit căreia Solomon a furat diavolului Adramelech "piatra înțelepților". Acesta, după ce îl adoarme pe Solomon și-l duce în pustiu, azvârle piatra în mare și domnește în numele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nu numai din municipiu, ci și din comunele limitrofe.Totuși, ținând cont, că orașul nostru dunărean are prea multe asemena personalități, m-am gândit că numai din acest areal geografico-cultural va trebui să strâng material. Oltenița, atestată documentar într-un Hrisov din 13 aprilie 1515 , emis de domnul Țării Românești, Neagoe Basarab, va fi permanent prezentă în viața economică și socială a zonei de sud a spațiului național. Începând din 1853, când devine oraș, această localitate dunăreană intră în circuitul românesc
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
Mavrodin Alexandru Dimitrie Ghica, principele fondator al Olteniței Chiar dacă nu este de obârșie oltenițeană, acest ilustru domn al Munteniei, între 1834 - 1842, poate fi considerat ”nașul” viitorului oraș, care s-a constituit la 23 aprilie 1853. Căutând în arhive, consultând hrisoavele emise la sfârșitul secolului al - XVIIIlea, am putut constata, că Alexandru Dimitrie Ghica s-a născut la 1 mai 1876. Locul nașterii este Bucureștiul, cu străzile sale pavate, cu pădurile de peste Dâmbovița și cu protipendada din acel moment. Se trăgea
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
Momente din istoria Olteniței”. Un capitol special , va fi dedicat de autor primei atestări documentare a municipiului dunărean. Iată, ce spune domnul Done Șerbănescu despre acest eveniment: ”La 13 aprilie 1515, Neagoe Basarab Voievod, ctitor al mănăstirii Curtea de Argeș, semnează un Hrisov în Oltenița, prin care răsplătește cu moșii pe slugile domniei : Tatu Vătaf, Voica și Mătea cu fiii și frații lor, pentru dreaptă și credincioasă slujbă” Având un fond de documentare destul de amplu, prof dr. Done Șerbănescu a realizat o monografie
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
cel din 23 februarie 1629 în care găsim o referire asupra „pădurii ce se numește Bârnova”. Este vorba despre o pivniță din chervăsărie, unde a fost casa lui Ureche, danie a lui Miron Barnovschi Moghila voievod făcută Mănăstirii Bârnova. Prin hrisovul din 4 februarie 1634, Moise Moghila voievod împuternicește pe Toader și Ion prisăcariul de la Mănăstirea Hlincea „ca să hie tari și puternici, să nu lasă pre nime să taie pădurea pre acolea...” În actul din 18 ianuarie 1658, se vorbește despre
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de adevăratelea în Bucium. Înainte de a face primul pas, e de la sine înțeles că trebuie să scotocim prin cele documente pentru a afla când se pomenește pentru prima oară de Bucium. Și ne este dat să aflăm chiar dintr-un hrisov al lui Ștefan cel Mare și Sfânt de la 15 februarie 1469: „Noi Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta fiecărui om,...că am dat de bunăvoia noastră,...Mitropoliei Sucevei,...prisaca numită Balica care
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a apărut minunea... Bisericuța schitului. Am rămas pe loc, cu respirația tăiată. Numai inimile băteau cu putere, iar tu ai șoptit: „Doar în Rai trebuie să fie așa”. Cu greu neam desprins din contemplare. Să ștergem acum colbul istoriei de pe hrisoave și vom afla că din vechime locul apare cu numele de „Schitul Sihăstriei de deasupra Socolei”. Se spune că începuturile schitului sunt legate de retragerea unor călugări aici, sub piscurile Pietrăriei, încă de prin veacul al XVII lea. Intervenția din
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Mavrocordat a întărit stăpânirea schitului asupra zestrei dăruite de Grigore Ghica vodă. După câțiva ani - în aprilie 1741 - Grigore Ghica voievod, revenit în scaun, a făcut noi danii schitului. La 28 iunie 1754, Matei Gr.Ghica voievod a dat un hrisov prin care arăta că „biserica Schitului Tărâță fiind din bârne și învechită, cu ajutorul creștinilor s-au făcut de piatră, dând și domnul ceia ce mai trebuia pentru a ei săvârșire”. Când ciuma a început să bântuie pe meleagurile Iașilor (1761
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
editarea unei reviste proprii În anul 1887, apărând Buletinul Societății de Medici Naturaliști, publicație lunară bilingva româno-franceză. Viața medicală a Iașului și a Moldovei a fost dominată de activitatea Spitalului central “Sf. Spiridon”, a cărui activitate a fost confirmată de hrisovul domnitorului Cehan Racoviță În anul 1757. Spitalul “Sfanțul Spiridon” a avut un loc important În dezvoltarea instituțiilor spitalicești din Moldova datorită tutelei pe plan profesional, material și etic asupra celor mai multe instituții medico-sanitare din Moldova (V. Rășcanu 1956). Nivelul profesional și
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
importante tradiții medicale. 1. Societatea de Medici și Naturaliști Înființată În anul 1830 2. Spitalul Sfanțul Spiridon inaugurat În 1757 Viața medicală a Iașului și a Moldovei a fost dominată de activitatea acestui spital a cărui Începuturi sunt confirmate de hrisovul domnitorului CehanRacoviță În anul 1757. În acest spital a luat naștere și s-a format Școală Medicală Ieșeana: Profesorul Ludovic Rus - senior (1816 1888) În 1847 În luna ianuarie realizează prima intervenție chirurgicală utilizând anestezia generală cu eter. În 1848
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
al sintaxei și al stilului. O enumerare burlescă de paleologisme, capabile a trezi nostalgia unor bătrâni odată cu hazul sau nedumerirea tinerilor, întocmea Heliade în 1848: „O, deșertăciunea lumii aceștia! unde mai sânt rubarele, bumbașirlâcurile, locmalele, havaeturile... surghiunlâcurile... milostivbojiile, ce adorna hrisoavele noastre și ne adeverea iscălita noastră nobilitate? Pesnele cele guturăiate, blagorodiile, blagocestiile, șătrăriile, isprăvniciile, zapcirlâcurile, duvalmalele, caraghiozlâcurile, suitarlâcurile, altântoplâcurile, inglindiselele, sindrofiile, heretismosurile, herofilimetelele, catedexele, pliroforiile, titeriazele... și altele mulțime, cu sutele?“ (Orație funebră, în Curierul românesc, 1848, nr. 22). Câți
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]